Caracteristici SCID-II

1 Continut

SCID-II acopera toate cele 10 Tulburari de Personalitate precum si Tulburarea de Personalitate Fara Alta Specificatie, Tulburarea de Personalitate Pasiv Agresiva si Tulburarea de Personalitate Depresiva - incluse in Anexa B a DSM-IV. In mod normal, SCID-II se administreaza integral; cu toate acestea, este posibila utilizarea doar a sectiunilor referitoare la tulburarile de personalitate care prezinta un interes crescut pentru clinician sau cercetator.

2 Structura de baza

Structura de baza a SCID-II este similara cu cea a SCID pentru tulburarile de pe Axa I. Elaborat pe modelul interviului clinic, instumentul incepe cu o trecere in revista a patternurilor comportamentale si relationale caracteristice subiectului, oferind de asemenea informatii despre capacitatea de autoreflectie a acestuia. Trecerea in revista a SCID-II incepe cu urmatoarea fraza: "Am sa va pun acum cateva intrebari legate de ce fel de persoana sunteti - mai precis, despre cum va comportati sau ce simtiti in general. Aceasta introducere este urmata de un numar de intrebari deschise care au ca obiectiv evaluarea unor trasaturi generale de personalitate, cum ar fi "Cum v-ati descrie ca persoana?" "Ce lucruri ati facut care ar fi putut fi suparatoare pentru altii?" "Daca v-ati putea schimba personalitatea, in ce fel ati dori sa fie diferita?"

Apoi, fiecare dintre cele 10 tulburari de personalitate specifice si cele doua categorii din Anexe sunt considerate pe rand: Tulburarea de Personalitate Evitanta, Tulburarea de Personalitate Dependenta, Tulburarea de Personalitate Obsesivo-Compulsiva, Tulburarea de Personalitate Pasiv Agresiva, Tulburarea de Personalitate Depresiva, Tulburarea de Personalitate Paranoida, Tulburarea de Personalitate Schizotipala, Tulburarea de Personalitate Schizoida, Tulburarea de Personalitate Histrionica, Tulburarea de Personalitate Narcisistica, Tulburarea de Personalitate Borderline si Tulburarea de Personalitate Antisociala. Ordinea in care sunt organizate in SCID-II difera de cea din clasificarea DSM-IV pentru a facilita interactiunea cu subiectul, neincepandu-se cu grupa A, "patternul bizar" (paranoida, schizoida, schizotipala). In fine, diagnosticul de Tulburare de Personalitate Fara Alta Specificatie poate fi pus pentru a indica situatiile in care sunt prezente elemente de tulburare de personalitate care nu satisfac in totalitate criteriile pentru o tulburare specifica, dar afecteaza semnificativ functionarea subiectului.

Asemenea SCID pentru tulburarile de pe Axa I, SCID-II este organizat pe trei coloane: cea din stanga contine intrebarile de interviu, cea din mijloc prezinta criteriile de diagnostic din DSM-IV, iar cea din dreapta permite evaluarea itemului.

Fiecare criteriu pentru tulburarile de personalitate este cotat ca fie: "?", "1", "2" sau "3".

? = Informatia este inadecvata pentru a cota criteriul cu 1, 2 sau

De exemplu, subiectul neaga faptul ca este exploatator interpersonal, dar biletul de trimitere indica "excludeti Tulburarea de Personalitate Narcisistica".

Atunci cand informatii ulterioare permit recodarea criteriului, se taie peste "?" si se incercuieste codul corect. In cazul exemplului de mai sus, itemul poate fi recodat in urma discutiilor cu famila sau un terapeut anterior care confirma prezenta unui pattern comportamental de exploatare a celorlalti.

1 = Absent sau Fals

Absent. Simptomul descris in criteriu este in mod clar absent (ex., nu exista nicio dovada de perturbare de identitate).

Fals. Afirmatia din criteriu este in mod clar falsa (ex., este prezent doar unul din cinci simptome necesare).

2 = Sub nivelul prag

Pragul pentru criteriu este aproape atins (ex., dificultati interpersonale cu prietenul actual, dar nu si cu cel anterior; trasatura este prezenta, dar nu este suficient de severa pentru a produce o afectare sau un distres marcat).

3 = Nivel prag sau Adevarat

Nivel prag. Pragul pentru criteriu este atins (ex., subiectul admite existenta unei trasaturi si ofera un exemplu convingator) sau este depasit (ex., subiectul descrie mai multe exemple convingatoare, in numeroase contexte). Consultati sectiunea 4.2. pentru o discutie mai detaliata privind criteriile de cotate cu "3".

Adevarat Afirmatia din criteriu este adevarata (ex., patru sau mai multi itemi pentru Tulburarea de Personalitate Obsesivo-Compulsiva sunt codati cu "3").

In cele mai multe cazuri exista o intrebare SCID-II numerotata pentru fiecare criteriu de tulburare de personalitate. Anumitor criterii, mai ales cele a caror evaluare ridica dificultati in acest format de interviu (ex., perturbarea de identitate din cadrul Tulburarii Borderline), le corespund mai multe intrebari SCID-II care vizeaza diverse apecte ale criteriului. In aceste situatii este recomandat ca intervievatorul sa puna toate intrebarile numerotate de care este nevoie pentru a obtine dovezi suficiente in vederea luarii deciziei de a cota un item cu "3". De exemplu, exista trei intrebari numerotate pentru evaluarea primului criteriu al Tulburarii de Personalitate Schizotipala ("idei de referinta"). Daca pacientul ofera suficiente exemple concludente de ideatie de referinta ca raspuns la prima intrebare ("Cand sunteti in public si ii vedeti pe altii discutand, aveti adesea impresia ca vorbesc despre dumneavoastra?"), nu mai este nevoie sa fie puse si celelalte doua intrebari numerotate. Daca insa raspunsul la prima intrebare este negativ (sau pacientul nu poate oferi exemple concludente), se recomanda explorarea ca alternative a celorlalte intrebari numerotate. Aceste intrebari sunt formulate in asa fel incat sa fie foarte sensibile (adica multi subiecti vor raspunde cu "da" la intrebarile numerotate, fara a avea de fapt trasaturile de personalitate cuprinse in criteriu). Din acest motiv, intrebarile de clarificare/follow-up (care nu sunt numerotate) trebuie puse doar daca raspunsul subiectului la intrebarile numerotate este pozitiv. Intrebarile de clarificare/follow-up au rolul de a obtine dovezi suplimentare din partea subiectului pentru a putea stabili daca itemul criteriu este prezent la nivel prag. Intrebarea de clarificare/follow-up consta adesea din solicitarea unor exemple in cuvintele subiectului. Daca dupa punerea intrebarilor de clarificare/follow-up, intervievatorul considera ca subiectul nu i-a oferit suficienta informatie pentru a putea face o cotare clara, el este incurajat sa adauge atatea intrebari suplimentare de cate crede ca este nevoie.

3 Fisa de cotare SCID-II

Prezenta fiecarei tulburari de personalitate este stabilita pe masura ce interviul progreseaza. La finalul interviului, intervievatorul completeaza Fisa Rezumativa, pe care se calculeaza un scor dimensional pentru fiecare tulburare de personalitate, prin insumarea numarului de itemi cotati pozitiv.

In cazul fiecarei tulburari, exista un camp care indica nivelul prag categorial conform DSM-IV (numarul de itemi necesari pentru a pune diagnosticul). In situatia frecventa in care sunt satisfacute criteriile pentru mai multe tulburari de personalitate, intervievatorul este incurajat sa indice "Diagnosticul principal pe Axa II" (adica tulburarea de personalitate care se afla sau ar trebui sa se afle in centrul atentiei din punct de vedere clinic), prin inregistrarea codului de doua cifre (aflat la stanga fiecarui diagnostic pe fisa de cotare) in partea de jos a fisei de cotare.

4 Surse de informatie

De multe ori, subiectul interviului este singura sursa de informatie; cu toate acestea, intervievatorul trebuie sa utilizeze orice sursa de informatie atunci cand realizeaza evaluarile, inclusiv datele furnizate de un terapeut anterior sau de membrii familiei. In evaluarea tulburarilor de personalitate informatiile suplimentare pot fi deosebit de importante datorita tendintei indivizilor de a nu raporta patologia legata de personalitate. Cu toate ca nu a fost elaborat in mod special pentru acest scop, SCID-II poate fi administrat si unei persoane care poate oferi informatii despre subiect. In situatia in care informatiile obtinute sunt contradictorii, intervievatorul trebuie sa apeleze la propria judecata clinica pentru a decide daca relatarea valida este oferita de subiect sau de cealalta persoana.