CONSTRUCTIA SOCIALA A PERSONALITATII (EUL - UN CONSTRUCT SOCIAL)

CONSTRUCTIA SOCIALA A PERSONALITATII (EUL - UN CONSTRUCT SOCIAL)

Introducere:

Ati invatat inca din primul an ca personalitatea nu este un dat , ci un devenit. Este momentul sa intelegem cum ne formam sub influenta factorului social.

Obiective : Studentii vor trebui sa cunoasca principalele teorii formulate cu privire la formarea conceptului de sine si a modalitatilor de autocunoastere.

Concepte cheie : concept de sine, stima de sine, evaluare reflectata, comparare sociala, interiorizarea rolurilor.

4. Rezumat: Personalitatea fiecarui individ este o constructie unica. Pornind de la mostenirea genetica, individuala si irepetabila (de retinut ca nici macar gemenii nu sunt identici), fiecare dintre noi va parcurge in viata un itinerar absolut diferit de al oricarui alt individ, va traversa situatii, experiente de viata unice, va intalni anumite persoane, in anumite contexte, care-l vor influenta in mod particular.

A nu se intelege de aici ca sunt adepta influentei determinante a mediului. Mediul nu poate decat dezvolta, potenta sau intarzia ceva ce este inscris deja in gene. Ceea ce este unic este tocmai combinatia dintre un genotip, anumite conjuncturi si influentele organizate ce poarta numele de educatie. Nu putem judeca in afara acestei triade.

Subliniem insa natura sociala a ceea ce constituie nucleul personalitatii, eul sau conceptul de sine, cel care ne da sentimentul identitatii personale. (nu are, in acest context, conotatii psihanalitice ).

Self concept ( conceptul de sine ) - reprezinta totalitatea informatiilor, atitudinilor si credintelor pe care le are o persoana despre sine.

Ne punem intrebarea - cum se formeaza acest concept de sine ? care sunt modalitatile de autocunoastere ? 

• Teoria evaluarii reflectate ( oglinda care te reflecta )

Cunoasterea de sine este data de feedbackul pe care il primim de la cei din jur cu privire la la propria noastra persoana.

Este o modalitate importanta de autocunoastere, mai ales in perioada socializarii, la varste mici (acum imaginea de sine nu este cristalizata, de aceea e important sa nu se realizeze etichetari - esti prost, esti rau, esti incapabil - daca nu vrem ca individul sa capete o imagine de sine distorsionata ).

Cu cat mai multe cognitii pozitive vom adauga despre propria persoana, cu atat mai mult ne va creste stima de sine  ( self - esteem, componenta afectiva a eului ). 

• Teoria compararii sociale

Aceasta teorie apartine lui Leon Festinger, care afirma ca dobandim informatii despre noi insine comparandu-ne calitatile cu aceleasi calitati intalnite la cei din jur.

Nu oricine dintre cei din jur va fi ales ca etalon. Astfel de persoane trebuie sa fie similare si relevante pentru cel care se evalueaza.( daca facem muzica de placere si ne evaluam cat de buni suntem la pian, nu-I vom lua ca etalon pe marii pianisti ai lumii, ci pe cei care, ca si noi, au acest hobby).

Compararea sociala se poate face in sus - cand ne comparam cu cineva mai bun decat noi in acea privinta, ca un imbold pentru perfectionarea acelei calitati, sau in jos, pentru a creste stima de sine.

Cele doua teorii prezentate se completeaza in incercarea de a explica unele rezultate privind stima de sine.

De exemplu, s-a observat ca stima de sine a minoritatilor este mult mai mare decat a indivizilor apartinand majoritatii. Conform primei teorii, minoritarii primind doar feedback-uri negative din mediu, ar trebui sa-si formeze o imagine de sine negativa, dar teoria compararii sociale arata ca minoritatile nu au o stima de sine scazuta deoarece ele nu se compara cu majoritatea, ci cu alte grupuri, de obicei mai defavorizate decat grupul lor de apartenenta. 

• Teoria interiorizarii rolurilor. 

Cunoasteti foarte bine expresia " X sufera de o deformatie profesionala" - acest banal fapt de observatie se refera tocmai la integrarea caracteristicilor rolului profesional in structura personalitatii, deci la internalizarea rolului, avand ca efect faptul ca individul nu manifesta comportamentele specifice rolului doar in situatii profesionale ci in majoritatea situatiilor (aceasta regularitate a comportamentului aratand ca e vorba despre o trasatura de personalitate) - de ex. X este sef la intreprindere, dar se comporta ca un sef si in situatii care n-au nici o legatura cu acest rol, cu familia, cu prietenii, etc. Iata cum, rolul social ajunge sa influenteze trasaturile de personalitate 

• Teoria autoperceptiei ( Daryl Bem ).

Pe scurt, teoria considera ca ajungem sa facem inferente ( deductii ) despre noi insine, despre trasaturile si starile noastre interne ( care nu sunt accesibile direct observatiei) asa cum facem si in cazul celorlalti - observandu-ne propriul comportament.

Deci, asa cum am inferat despre x, pe care l-am vazut certandu-se in numeroase situatii, ca este un tip irascibil, aprig la manie su cu tendinta de a deveni violent, la fel, ceea ce credem despre noi insine rezulta din modul in care ne comportam in diverse situatii.

Ex : Dau foarte des bani cersetorilor - deci sunt altruist, generos.

Ma simt bine la petreceri - deci sunt extravert, sociabil, etc. 

 Conceptul de sine se studiaza insa nu doar prin prisma cognitiei, ci si a afectivitatii -  componenta stimei de sine ( self - esteem ).Cuvantul stima provine din latinescul aestimare, avand sensul de apreciere. Astfel, cand vorbim despre stima de sine ne referim la  aprecierile pozitive sau negative pe care le fac oamenii despre ei insisi. Desi este supraevaluat, cel putin in cultura americana, rolul gandirii pozitive si al modalitatilor in care aceasta se poate antrena, nu e mai putin adevarat ca felul in care gandesti despre tine afecteaza modul in care simti despre tine si in fine, modul in care te simti.

Astfel, exista un cerc vicios in care stima de sine scazuta ne introduce, ea atragand dupa sine expectatii negative (nu sunt in stare), efort scazut si anxietate inalta, esec, autoblamare, dupa care intreg acest parcurs se reia.