CATEGORII DOCUMENTE |
Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
psihologie medicala si psihopatologie
Multiple Choice
Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question.
1. Dintre caracteristicile obisnuite ale pacientilor cu tulburari de personalitate putem enumera:
Modele de comportament episodice
Sunt Ego-sintonici
Complianta crescuta la tratament
Au abilitati empatice reduse
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
2. Alte denumiri ale tulburarii de personalitate de-a lungul timpului au fost:
Personalitate dizarmonica
Nevroza de caracter
Nebunie morala
Psihoza discordanta
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
3. Printre tulburarile anxioase (conform clasificarii DSM-IV) se inscriu:
Atacurile de panica
Tulburarea obsesiv-compulsiva
Reactia acuta la stres
Tulburarea de stres posttraumatica
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
4. Principalele scopuri ale psihoterapiei de grup in PTSD sunt:
Stabilizarea reactiilor fiziologice si psihologice la trauma
Explorarea si validarea perceptiilor si emotiilor
Intelegerea efectelor experientelor trecute asupra comportamentului, trairilor din prezent
Educatia despre relatiile obisnuite la trauma
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
5. Din grupa tulburarilor de personalitate bizar-excentrice fac parte:
Tulburarea de personalitate paranoida
Tulburarea de personalitate histrionica
Tulburarea de personalitate schizotipala
Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
6. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica?
Isi subliniaza repetat si exagerat calitatile
Are pretentii exagerate de tratament favorabil
Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri
Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
7. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate pasiv-agresiva?
Rezistenta la solicitari sau indemnuri1. Rezistenta la solicitari sau indemnuri
Comportament frecvent lamentativ1. Comportament frecvent lamentativ
Neincredere in fortele proprii si stima de sine scazuta.1. Neincredere in fortele proprii si stima de sine scazuta.
Neincredere in fortele proprii si stima de sine scazuta.1. Resentimente si invidie, iritabilitate si cinism fata de colegi
Neincredere in fortele proprii si stima de sine
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
8. Tulburarea organica de personalitate poate aparea ca o consecinta a:
Intoxicatiilor
Relatiilor afective negative intrafamiliale
Afectiunilor lobilor frontal si temporal
Abandonului matern
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
9. Caracteristicile schemelor cognitive descrise de Beck in etiologia tulburarilor de personalitate sunt:
Integreaza si ataseaza semnificatie evenimenteler
Pot fi recunoscute si descrise in functie de nivelul lor de activare si manifestare
Pot avea un continut idiosincratic
Variaza in functie de rolul pe care il joaca
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
10. Intre complicatiile tulburarilor de personalitate se afla:
Tulburarea somatoforma
Alcoolismul
Episoadele psihotice tranzitorii
Tulburarea distimica
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
11. In etiologia tulburarilor de personalitate sunt incriminati urmatorii factori:
Factori perinatali
Factori psihodinamici
Factori de mediu
Ereditatea
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
12. Care dintre tulburarile de personalitate NU apartin grupei B: dramatic-emotionale?
Tulburarea antisociala
Tulburarea histrionica
Tulburarea antisociala
Tulburarea evitanta
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
13. Dintre caracteristicile generale ale tulburarilor de personalitate NU fac parte:
Standarde si opinii inflexibile
Relatii interpersonale instabile
Deseori rezistenta la tratament
Abilitati empatice crescute
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
14. Din grupa tulburarilor de personalitate bizar-excentrice fac parte:
Tulburarea de personalitate schizoida
Tulburarea de personalitate borderline
Tulburarea de personalitate schizotipala
Tulburarea de personalitate histrionica
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
15. Dintre caracteristicile tulburarii de personalitate de tip schizoid fac parte:
Sunt indiferenti la laude sau critici
Au preocupari reduse ori absente pentru activitatea sexuala.
Exprima foarte putine emotii
Incidenta este mai mare la femei decat la barbati
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
16. Dintre complicatiile tulburarii de personalitate de tip antisocial NU fac parte:
Tulburarea de somatizare
Dependenta de droguri
Moartea violenta
Retardul mintal
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
17. Tulburarea de personalitate histrionica are urmatoarele caracteristici:
Este caracterizata de emotionalitate excesiva si de cautare a atentiei
Are tendinta de a dramatiza continutul vorbirii si un stil de comunicare colorat
Considera relatiile a fi mai intime decat sunt in realitate
Are sentimente ostile sau de invidie pe care le proiecteaza asupra interlocutorilor
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
18. Tulburarea de personalitate evitanta are urmatoarele caracteristici:
Inhibitie sociala, sentimente de insuficienta si hipersensibilitate la evaluare negativa.
Este lipsit de empatie: este incapabil sa cunoasca sau sa se identifice cu sentimentele si necesitatile altora
Manifesta retinere in relatiile intime de teama de a nu fi ridiculizat si inhibat in relatii noi din cauza sentimentelor de inadecvare.
Nu suporta solitudinea si sunt instabili afectiv.
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
19. Tulburarea de personalitate paranoida are urmatoarele caracteristici:
Sunt implacabili fata de insulte, injurii sau ofense
In activitatea profesionala depun multe eforturi si daca se afla in situatia de a munci individual, se descurca foarte bine
Are dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea amicilor sau colegilor.
Caracteristica principala a acestei personalitati este lipsa de interes fata de alte persoane si relatii sociale
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
20. Tulburarea de personalitate antisociala are urmatoarele caracteristici:
Sunt caracterizati de desconsiderarea si violarea drepturilor altora
Lipsiti de remuscare fata de faptul de a fi furat sau maltratat sau incercarea de justificare a acestor fapte
Incapabili de a se conforma normelor sociale in legatura cu comportamentele legale
Sunt retrasi, lipsiti de simt al umorului, reci si aplatizati emotional
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
21. Tulburarea de personalitate borderline are urmatoarele caracteristici:
Are sentimente ostile sau de invidie pe care le proiecteaza asupra interlocutorilor
Pot avea o perturbare de identitate si sentimentul cronic de vid interior.
Sunt indiferenti la laude sau critici
4. Au un comportament automutilant si amenintari recurente de suicid.
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
22.
Tulburarea de personalitate evitanta are urmatoarele caracteristici:
Caracterizata prin inhibitie sociala, sentimente de insuficienta si hipersensibilitate la evaluare negativa.
Manifesta retinere in relatiile intime de teama de a nu fi ridiculizat si inhibat in relatii noi din cauza sentimentelor de inadecvare.
Interpretativ si hipersensibil fata de comentariile celorlalti.
Este incapabil sa cunoasca sau sa se identifice cu sentimentele si necesitatile altora
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
23. Ingrijirea cu succes a unui pacient cu tulburare de personalitate considerat dificil (agitat, revendicativ si noncompliant), internat intr-o sectie de spital, se bazeaza pe urmarirea si imbunatatirea urmatorilor factori:
Comunicarea
Personal constant
Justificarea
Limite ferme
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
24. Interventia de tipul stabilirii de limite in managementul medical al pacientilor cu tulburari de personalitate se face pentru:
Tulburarea de personalitate borderline
Tulburarea de personalitate paranoida
Tulburarea de personalitate antisociala
Tulburarea de personalitate schizotipala
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
25. Urmatoarele tulburari de personalitate sunt mai prevalente la barbati decat la femei:
Tulburarea de personalitate dependenta
Tulburarea de personalitate histrionica
Tulburarea de personalitate depresiva
Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
26. Pentru un diagnostic cert de fobie trebuie indeplinite urmatoarele criterii:
Simptomele psihologice sau vegetative trebuie sa fie manifestari primare ale anxietatii si nu secundare altor simptome ca idei delirante sau ganduri obsesive
Anxietatea trebuie sa fie limitata la prezenta situatiilor sau obiectelor particulare
Situatiile fobice sunt evitate ori de cate ori este posibil
Pacientul sau rudele sale de gradul i trebuie sa fi avut cel putin un episod depresiv
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
27. Care din urmatoarele simptome NU fac parte din simptomele negative ale schizofreniei?
Alogie
Comportament bizar
Abulie
Halucinatii si idei delirante
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
28. Tulburarile asociate episodului depresiv major in cadrul tulburarii bipolare pot fi:
Tulburari fobice
Anxietate
Somatic: constipatie, acuze somatice multiple
Ideatie deliranta mai ampla - de saracie, de ruina, negare, pierdere
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
29. Pentru definirea mai precisa a termenului de psihoza au fost propuse numeroase criterii:
Pierderea capacitatii de autoapreciere a propriei suferinte
Incapacitatea de a distinge intre experienta subiectiva si realitate
Existenta ideatiei delirante
Comportamente inadecvate, bizare
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
30. Elementele definitorii in paranoia sunt:
Delir cronic bine sistematizat nehalucinator
Discrepanta intre aspiratii si posibilitati
Personalitate premorbida specifica (rigida, hipertrofie a eu-lui)
Este o boala catastrofica denumita si 'cancerul bolilor mintale'
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
31. Dintre formele clinice de schizofrenie NU fac parte:
Schizofrenia simpla
Schizofrenia hebefrenica
Schizofrenia catatonica
Schizofrenia diferentiata
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
32. Printre tipurile de halucinatii se afla:
Auditive
Vizuale
Olfactive
Kinestezice
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
33.
Caracteristici de prognostic negativ in schizofrenie sunt cu exceptia:
Personalitate izolata
Debut brusc
Atitudinea familiei indiferenta
Ereditate cu boli afective
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
34. Intre simptomele anxietatii putem enumera:
Ameteala
Transpiratii
Disconfort epigastric
Disocierea eu-ului
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
35. Intre subtipurile de tulburare deliranta NU se afla:
Tipul somatic
Tipul afectiv
Tipul mixt
Tipul excentric
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
36. Elementele definitorii ale parafreniei sunt:
Caracterul fantastic al temelor delirante, cu pondere majora a imaginarului
Juxtapunerea unei lumi imaginare realului, in care bolnavul continua sa se adapteze bine
Mentinerea indelungata a nucleului personalitatii
Predominanta limbajului asupra actiunii
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
37. Urmatoarele afirmatii despre delirul senzitiv de relatie sunt adevarate:
Debutul este marcat de obicei de circumstante umilitoare, esecuri sentimentale care ranesc orgoliul crescut al subiectului
A fost descris de Kretschmer
Delirul apare frecvent la subiectii rezervati, timorati, timizi, cu pulsiuni sexuale inhibate
Este in prezent asimilat cu tipul de persecutie din tulburarile delirante
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
38. Studiile epidemiologice si clinice sugereaza faptul ca in aparitia tulburarii delirante anumiti factori de risc sunt relevanti:
Deteriorarea senzoriala/ Izolarea
Izolarea sociala
Trasaturile de personalitate
Emigrare recenta
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
39. Intre bolile in care pot aparea idei delirante paranoide se afla:
sifilis
dementa
boli tiroidiene
SIDA
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
40. Intre afirmatiile referitoare la schizofrenie sunt adevarate:
Probabilitatea cronicizarii este redusa
Are o frecventa importanta: 5-10% din populatie.
Are o rata de suicid de 1%
Distruge coeziunea si unitatea constiintei si personalitatii.
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
41. Dimensiunea psihotica a schizofreniei este data de:
Ideile delirante
Dezorganizarea vorbirii
Halucinatii
Afectul nepotrivit
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
42. Intre simptomele episodului maniacal se afla:
Fuga de idei sau experienta subiectiva ca gandurile sunt accelerate;
Distractibilitate
Capacitatea de judecata este superficiala, formala, situationala
Imaginatia si capacitatea creativa este crescuta si productiva
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
43. Intre factorii primari de risc pentru depresie se afla:
Istoric familial de boala depresiva
Sexul masculin
Comorbiditate medicala
Varsta de debut peste 40 de ani
a. | |
b. |
|
c. | |
d. | |
e. |
44. Urmatoarele afirmatii referitoare la boala afectiva bipolara sunt adevarate:
Boala bipolara apare in mod egal la femei si barbati
Episoadele depresive si maniacale din PMD sunt de obicei separate de perioade de normalitate
Exista o corelatie directa intre durata ciclurilor si severitatea bolii.
Administrarea cronica a unor medicamente poate precipita un episod depresiv major.
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
45. Posibilitatile de evolutie in ciclotimie sunt:
Se limiteaza doar la perioada adolescentei;
Se poate opri din evolutie printr-o vindecare fara recidive;
Mai mult de jumatate din bolnavi pot dezvolta o boala afectiva bipolara
In general, evolutia ciclotimiei este in faze intrerupte de remisiuni in care functionarea sociala si interpersonala este normala.
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
46. Tulburarile disociative NU cuprind:
Amnezie psihogena
Fuga psihogena
Personalitate multipla
Tulburare de adaptare
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
47. Pentru un diagnostic cert de tulburare de panica:
Trebuie sa aiba loc mai multe atacuri de panica severe intr-o perioada de aproximativ o luna
Atacurile sa apara in circumstante in care nu exista un pericol obiectiv
Atacurile sa nu poata fi datorate unor situatii cunoscute sau previzibile
Intre atacuri trebuie sa existe intervale libere de simptome anxioase (desi anxietatea anticipatorie este obisnuita)
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
48. Referitor la factorii etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
La rudele de gradul I ale probanzilor cu tulburare de panica riscul de a dezvolta aceeasi tulburare este de 4-8 ori mai mare decat la rudele de acelasi grad ale indivizilor din grupul de control.
Anxietatea reprezinta un raspuns conditionat elaborat, fie prin imitarea comportamentului parintilor, fie prin procesul clasic de conditionare, care implica asocierea unui stimul neplacut cu o situatie neutra.
Concordanta tulburarii de panica la gemenii monozigoti este mai mare decat la cei dizigoti.
Factorii biologici nu sunt implicati in aparitia atacurilor de panica.
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
49. Psihogeniile au ca elemente definitorii:
Prezenta evenimentului psihotraumatizant
Terenul constitutional
Legatura inteligibila intre continutul trairilor patologice si trauma
Determinism biologic
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
50. Dupa Sigmund Freud intre caracteristicile care diferentiaza psihozele de nevroze NU se afla:
Comprehensibilitatea limbajului
Critica asupra bolii
Gradul de constientizare a problemelor mintale
Momentul debutului
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
51. In clasificarea clasica a tulburarilor nevrotice din nevrozele diferentiate fac parte:
Nevroza depresiva
Neurastenia
Nevroza anxioasa
Nevroza fobica
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
52. Fobiile pot fi impartite in urmatoarele categorii:
Agorafobia
Tulburarea anxioasa sociala
Fobia simpla
Fobii nespecifice
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
53. Fobia sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat in diverse situatii sociale, cum ar fi:
Vorbitul in public
Vorbitul la telefon
Urinatul in toaletele publice
Mancatul in locuri publice
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
54. Fobia sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat in diverse situatii sociale, cum ar fi:
Vorbitul in public
Vorbitul la telefon
Urinatul in toaletele publice
Mancatul in locuri publice
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
55. Despre agorafobie sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
Jumatate din bolnavii cu agorafobie sunt barbati.
Se pare ca exista anxietate sau alcoolism la alti membri de familie
Majoritatea simptomelor apar in copilarie
Bolnavii cu agorafobie dezvolta si depresie
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
56. Referitor la fobiile specifice, urmatoarele afirmatii sunt false:
Reprezinta teama de anumite obiecte sau situatii care provoaca teroare
Frica de boli reprezinta una dintre cele mai frecvente fobii
Freud a conceput fobia ca rezultatul conflictelor centrate pe complexele oedipiene nerezolvate.
Simptomele psihologice si vegetative sunt secundare gandurilor obsesive
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
57. Intre criteriile neurasteniei se afla:
Sentimentul de oboseala dureroasa si persistenta dupa eforturi mintale minore
Sentimentul persistent si neplacut de oboseala si slabiciune corporala dupa eforturi fizice minore
Incapacitate de relaxare
Durere musculara
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
58. Referitor la sindromul de burnout, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
Apare frecvent in profesiunile care presupun o implicare directa in ajutorarea celorlalti
Defineste mai bine asa numitul stres profesional
Sindromul a mai fost descris ca depresie de epuizare
Face parte din grupul psihozelor
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
59. Simptomele neurasteniei care apartin domeniului emotional sunt:
Disforie
Gandire ineficienta si neproductiva
Tensiune emotionala
Lipsa de energie
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
60. Intre criteriile de diagnostic DSM IV pentru tulburarea deliranta figureaza:
Idei delirante nonbizare (adica implicand situatii care survin in viata reala, cum ar fi faptul de a fi urmarit, otravit, infectat, iubit de la distanta, inselat de sotie/sot, ori de a avea o maladie, cu durata de cel putin o luna).
In afara impactului ideii (ideilor) delirante, functionalitatea individului nu este deteriorata semnificativ, iar comportamentul nu este in mod straniu sau bizar.
Daca episoadele afective au survenit concomitent cu ideile delirante, durata lor a fost scurta in raport cu durata perioadelor delirante.
Tulburarea nu se datoreaza efectelor directe ale unei substante (ex. medicamente, droguri) sau ale unei boli.
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
61. Tulburarea deliranta include sub aceasta denumire urmatoarele psihoze delirante cronice neschizofrenice:
Paranoia
Psihoza paranoida
Parafrenia (tardiva)
Delirul senzitiv de relatie
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
62. Schizofrenia este o boala a carei gravitate ar putea fi pe scurt caracterizata prin urmatoarele trasaturi:
Distruge coeziunea si unitatea constiintei si
personalitatii. Bolnavul este ".un suflet frant care
reflecta realitatea ca o oglinda
Bolnavul pierde contactul vital cu realul
Este o boala catastrofica denumita si "Cancerul bolilor mintale". Are o mare probabilitate sa ramana cronica.
4. Are o rata de suicid de 10%.
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
63. Schizofrenia reziduala presupune:
Tulburari psihomotorii
Existenta in trecut a cel putin unui episod acut de schizofrenie dar tabloul clinic actual nu prezinta simptome psihotice pozitive notabile (ex. Idei delirante, halucinatii, dezorganizare a vorbirii).
Cel mai bun prognostic dintre toate formele clinice de schizofrenie
Pot fi prezente idei excentrice sau bizarerii de comportament dar ele nu mai sunt marcate
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
64. Formele clinice de schizofreniei sunt:
Schizofrenia dezorganizata
Schizofrenia paranoida
Schizofrenia catatonica
Schizofrenia simpla
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
65. Instrumentele de evaluare a pacientului shizofren sunt:
BPRS - scurta scala de cotare psihiatrica
PANSS - scala sindromului pozitiv si negativ in schizofrenie
CDSS
- scala de depresie
Scala de cotare a comportamentului disruptiv
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
66. Tulburarile afective sunt caracterizate prin:
Exagerari patrunzatoare, prelungite si "infirmizante" ale dispozitiei si afectivitatii
Disfunctii neurochimice si psihomotorii
Disfunctii comportamentale si cognitive
Ambivalenta sau inversiune afectiva
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
67. Principalele caracteristici ale nevrozei sunt:
Este o tulburare functionala
Este exprimata clinic printr-o simptomatologie de intensitate redusa resimtita neplacut de catre bolnav
Bolnavul nu pierde contactul cu realitatea exterioara oricat de severa este starea sa
provoaca dificultati de adaptare caracterizate prin anxietate, iritabilitate, tulburari ale principalelor functii fiziologice
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
68. Tulburarea anxioasa generalizata se caracterizeaza prin:
Anxietate persistenta pentru o perioada rezumata la cateva saptamani
Exista frecvent trei aspecte cheie ale bolii: ingrijorare si neliniste greu de controlat, tonus muscular crescut (cefalee, agitatie) si hiperactivitate vegetativa
Debuteaza dupa varsta de 30-35 de ani
Este posibil ca anxietatea persistenta sa predispuna pacientul la depresie.
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
69. Tulburarea de panica prezinta urmatoarele manifestari:
Atacuri de panica recurente
Atacurile apar si dispar brusc, au o durata de cateva minute, aparitia lor nu este predictibila
simptomele psihologice de: frica, teroare, "teama de moarte", "teama de a nu innebuni", sentimente de derealizare, depersonalizare
simptome fizice: dispnee cu tahipnee, palpitatii, tahicardie, dureri de tip anginos, senzatia de inec
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
70. Caracteristicile fobiei:
Frica specifica, intensa declansata de un obiect sau o situatie care nu au prin ele insele un caracter periculos
Caracterul irational al fricii este recunoscut ca atare de catre subiect
Frica nu poate fi controlata volitiv
Existenta conduitelor de evitare sunt menite sa asigure evitarea situatiei fobice de catre subiect
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
71. Factorii etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii obsesiv compulsive sunt:
Infectie streptococica
Factori neuroendocrini
Traumatisme cranio-cerebrale
Factori familiali
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
72. Intre simptomele tulburarii de stres posttraumatic se afla:
Sentimentul distantarii, izolarii de cei din jur;
Tulburari de memorie (legate de incidentul marcant), de atentie si de concentrare;
Dificultati in luarea deciziilor;
Atitudine protectoare excesiva fata de cei dragi, teama exagerata pentru siguranta acestora
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
73. Elementele definitorii ale agorafobiei sunt:
Teama de a fi singur in locuri care nu pot fi parasite imediat in eventualitatea ca ar aparea un atac de panica
Este una dintre cele mai grave fobii intru-cat interfera cu functionalitatea individului in societate
Bolnavii cu agorafobie dezvolta depresie, alcoolism, obsesii.
Cei mai multi dintre agorafobici sunt barbati
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
74. Interventiile terapeutice indicate in fobia sociala sunt:
Expunerea la stimulii evitati
Antrenamentul abilitatilor sociale
Managementul anxietatii
Terapia cognitiv comportamentala de grup
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
75. Compulsia este definita ca fiind:
Teama de a traduce in practica o idee obsesiva sau o fobie
Comportament repetitiv care pare sa se supuna unui scop si care are un caracter stereotip
Comportament care are ca finalitate suprimarea obsesiei, prevenirea sau reducerea anxietatii
Ritualuri compulsive care produc placere sau gratificare
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
76. In prezent, clasificarea bolilor mintale cuprinse in trecut sub termenul de psihoza cuprinde:
Tulburare psihotica indusa de alcool
Tulburare psihotica indusa de substanta
Schizofrenia si alte tulburari psihotice
Tulburarea afectiva
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
psihologie medicala si psihopatologie
Answer Section
MULTIPLE CHOICE
1. ANS: B
2. ANS: A
3. ANS: D
4. ANS: A
5. ANS: C
6. ANS: A
7. ANS: D
8. ANS: C
9. ANS: D
10. ANS: D
11. ANS: D
12. ANS: E
13. ANS: E
14. ANS: C
15. ANS: A
16. ANS: E
17. ANS: A
18. ANS: C
19. ANS: A
20. ANS: A
21. ANS: B
22. ANS: A
23. ANS: D
24. ANS: C
25. ANS: E
26. ANS: A
27. ANS: B
28. ANS: D
29. ANS: D
30. ANS: A
31. ANS: E
32. ANS: D
33. ANS: B
34. ANS: A
35. ANS: B
36. ANS: D
37. ANS: A
38. ANS: D
39. ANS: D
40. ANS: E
41. ANS: C
42. ANS: A
43. ANS: C
44. ANS: D
45. ANS: B
46. ANS: E
47. ANS: D
48. ANS: A
49. ANS: A
50. ANS: E
51. ANS: E
52. ANS: A
53. ANS: D
54. ANS: D
55. ANS: B
56. ANS: E
57. ANS: D
58. ANS: A
59. ANS: C
60. ANS: D
61. ANS: D
62. ANS: D
63. ANS: B
64. ANS: D
65. ANS: A
66. ANS: A
67. ANS: D
68. ANS: B
69. ANS: D
70. ANS: D
71. ANS: A
72. ANS: D
73. ANS: A
74. ANS: D
75. ANS: A
76. ANS: D
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 5062
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved