CURS PSIHOLOGIE SOCIALA

CURS PSIHOLOGIE SOCIALA

sem I / colocviu + referat

sem II / examen

CURS 1 - 13 oct. 2005

Psihologia sociala este o psihologie aplicativa; ea studiaza relatiile umane, sa se dezvolte capacitatea de a comunica. Intr-un sistem relational trebuie stabilite conditii, cadrul relational.

Obiectul psihologiei sociale: este o disciplina fundamentala care se dezvolta in contextul relatiilor cu lumea, cu mediul natural. Este implicata in toate domeniile, pentru ca totul este relatie.

- Serge Moscovici - "Psihologia sociala sau masina de fabricat zei".

- Vasile Lovinescu - " Creanga si creanga de aur"

- Vasile Lovinescu - "Interpretarea ezoterica a unor basme si balade romanesti"

Interpretare: zeu = fiinta care isi controleaza destinul. Psihologia sociala ne poate ajuta sa ne controlam destinul.

Tematica psihologiei sociale

Perspective filosofice asupra conditiei umane

Obiectul si problematica psihologiei sociale:

desfasurare, caracterizare generala;

principiile de baza;

relatiile psihologiei sociale cu alte discipline (psihologie generala, sociologie, politologie, antropologie culturala etc.)

Psihologia sociala in cadrul sistemului stiintelor despre om

Teorii ale psihologiei sociale

Omul ca fiinta biologica - accent pe datul natural

Omul ca fiinta sociala

Omul ca sistem

Perspective filosofice: esenta filosofiei umane consta in individualitatea sa (subiectivism). Modelele transmise pe cale culturala sunt esentiale.

Perspectiva sistemica: - componenta sociala (determinarea comportamentului);

- componenta psihologica;

- componenta biologica.

Important! - sa evaluam cat este model cultural, cat este componenta biologica; in instinctul delincventului ce reprezinta rezultanta unor traume, ce este determinatie sociala.

Ce este psihologia sociala?

Este stiinta care studiaza relatiile umane, procesele psiho-sociale adiacente lor, fenomenele psihice care se dezvolta in context relational, precum si legile care relationeaza aceste procese.

Cum este vazuta personalitatea omului: temperament, aptitudini, caracter; aici se abordeaza ca sistem relational; ne manifestam IN si PRIN relatie. Psihologia nu studiaza numai relatiile reale, ci si pe cele virtuale (ex: relatia dintre mine si un artist, este o relatie imaginara).Teoria universului fictional include teoria relatiilor virtuale; relatia platonica, relatia imaginara - este o proiectie; orice relatie construita astfel ne imbogateste. Cand universul relational se restrange, sunt diferente intre "a fi insingurat" si "a fi singur".Iti poti proiecta o relatie; poti manipula o relatie in sens pozitiv (sa-i faci pe oameni sa se imprieteneasca, prin creare de simpatii. Uneori invatam mai multe din esecuri.

Psihologia sociala este un instrument indispensabil (de ex. interese majore de stat).

Principiile generale ale psihologiei sociale

- nimic nu exista in psihicul uman care sa nu poarte amprenta mediului, amprenta sociala;

- conduita umana este conditionata si indusa cultural, directionata social;

- vor exista diferentieri semnificative in conduite, comportamente cand se desfasoara in context social: grupuri, multimi, organizatii;

- psihologia multimii: in cadrul grupului nu mai esti TU in totalitate; se remarca forta sugestiva a multimii;

- relatia dintre social si individual este o relatie bilaterala; si persoana poate influenta grupul.

Relatia cu alte discipline:

a) psihologia generala studiaza procesele psihologice la nivel individual, la nivel generic,

iar psihologia sociala studiaza procesele psihice in context relational;

b) sociologia studiaza problematica sociala la nivel macrosocial, stiintific, individul fiind

privit ca un numar;

c) politologia studiaza problematica relatiilor de putere; individul este avut in vedere ca element al puterii;

d) antropologia culturala studiaza omul in cadrul unei comunitati culturale, care sunt traditii, modele culturale din alte tari: Germania, Italia etc; psihologia sociala abstrage informatii din toate zonele.

Sistemul stiintelor despre om:

psihologie sociala;

praxeologie sociala;

teoria generala a sistemelor;

cibernetica;

antropologie culturala;

filosofie;

epistemologie;

etiologie - stiinta comportamentului animal;

politologie;

ecologie.

CURS 2 20 oct. 2005 / TEORII SI METODE IN PSIHOLOGIA SOCIALA

Principalele teorii in psihologia sociala:

- behaviorismul;

- cognitivismul;

- fenomenologia;

- simbolismul;

- structuralismul;

- sociometria;

- dialectica;

- psihanalitica.

Functiile teoriei:

- sistematizeaza datele obsevatiei curente (le organizeaza);

- explica in mod curent un anumit sector al realitatii;

- directioneaza activitatea de cunoastere;

- realizeaza predictii - cand datele observationale sunt suprastucturate;

- ofera criterii de optimizare a activitatii;

- faciliteaza comunicarea;

- asigura progresul general al practicii sociale al societatii; fara teorii, progresul n-ai fi posibil

Clasificarea teoriilor:

A.     generale - incearca sa explice problematica psihologica;

B.     particulare - este o zona limitata.

Factorul motrice - dorinta de putere (factor f. important); nu exista foc mai puternic decat

puterea; cand ai puterea, nu poti renunta. In toate teoriile generale este o capcana - dorinta de a cauta placerea si a avita durerea.

Mill - teoria hedonista: toti cautam placerea.

Imitatia - factor generativ.

Freud - 1908 - eros - factor generic - sa ne implinim cu afinitate intru ceva, in virtutea acestei forte, a erosului universal.

Diversitatea - teorie care deriva din complexitatea extraordinara a fenomenelor pe care incercam sa le analizam.

Metoda - cale de urmat pt. rezolvarea anumitor probleme (metoda rezolutiva concreta):

metoda cantitativa;

metoda calitativa;

statistica (se determina distributia frecventelor);

experimentul;

observatia.

Metodologia este domeniul cel mai dinamic.

Tipuri de metode:

observatia ,

experimentul;

sociometria;

studiul documentelor;

studiu de caz.

Observatia - observam persoane, relatii; cand suntem observati, disimulam.

Observatia poate fi simpla; se pot observa stimulii si reactia.

Testul proiectiv - modalitate de a da un stimul standardizat si a raspunde in moduri diferite.

Orientarile fenomenologice - intuitia are calitatea inefabila de a avea acces spontan,

nediscursiv la esenta pura a fenomenului.

Demersul fenomenologic se face in trepte:

se pun intre paranteze toate fenomenele perceptibile (nu stiu nimic despre sentimente,

perceptii), apoi se intuiesc fenomenele;

incercam sa descriem ce simtim → se ajunge la esenta.

Teoria sistemic-structuralista:

- este folosita in toate domeniile;

- intregul (sau grupul) nu este doar suma partilor sale;

- relatiile sunt cele care determina valoarea intregului, care poate schimba calitatea;

- multimea (fiinta provizorie) - academicianul gandeste in anumite situatii ca omul mediu (se produce o nivelare, simti altfel).

Teze ale teoriei sistemic-structuraliste:

- intregul nu e reductibil la suma partilor;

- relatiile;

- functiile de autoreglare → intre intreg si mediul sau sunt legaturi de natura dinamica.

1956 - Mead - teoria interactiunilor - realitatea nu este un dat, este ceea ce credem; cele 2 realitati (obiectiva si simbolica) se conditioneaza, interactioneaza.

In psihanaliza explicarea unui fenomen nu ste obligatoriu sa fie adevarat; trebuie ca pacientul sa accepte fenomenul perturbator.

Forme metamorfozate ale evenimentului refulat: visul (realitatea psihologica perturbata), actul ratat, sindromul nevrotic.

Psihanaliza = o mare revolutie stiintifica. Jung spunea ca prin psihanaliza omenirea s-a inscris intr-o mare aventura spirituala.

CURS 3 27 oct. 2005 / TEORII SOCIOMETRICE

MORENO / dezvolta teoria cu implicatii metodologice:

Omul, in mod natural are o predispozitie nativa, spontana.

Aceste relatii preferentiale presupun principalii factori structurali.

Predispozitia nativa se activeaza spontan la intalnirea cu celalalt.

Forma concreta a acestor relatii poate fi: de atractie, de respingere, de indiferenta.

Relatiile se dezvolta spontan si creator.

Mutatii care ar putea avea loc:

cantitatea se transforma in calitate

relatia afectiva

HEGEL: DIALECTICA - metoda generica; principiile de baza ale dialecticii

Principiul conexiunii universale.

Principiul devenirii.

Principiul unitatii dialectice ale contrariilor.

Principiul relatiei dintre cantitate si calitate.

Principiul determinismului.

1.Principiul conexiunii universale

Orice lucru se leaga de alt lucru (C-tin Noica "27 de trepte ale realului").

2.Principiul devenirii

Tot ce exista, exista IN si PRIN miscare (ex: nu mai suntem aceiasi care eram la inceputul

intrarii in facultate; ceva se schimba, totul este devenire; un grup se schimba; cand ne simtim observati, ne schimbam atitudunea).

3.Principiul unitatii dialectice ale contrariilor

In orice entitate vom gasi elemente contrare din care rezulta miscare (iubire, ura, explozie, implozie → continua atractie intre fortele contrare; conflictele sunt situatii in care cele 2 forte contrare nu sunt in echilibru; sentimentele nu sunt univoce si monocrome - nu exista ura pura sau iubire pura).

4.Principiul relatiei dintre cantitate si calitate

Relatia cantitativa / calitativa →cantitatea se transforma in calitate cand ia nastere fenomenul

de multime, aceasta fiinta provizorie.

5.Efectul cauzei in anumite conditii

Tot ceea ce se intampla, se intampla datorita unor cauze care actioneaza in anumite conditii.

Constituirea (construirea) realitatii sociale

1.Delimitari conceptuale: realitate, existenta,constiinta sociala.

2. Generalitati - realitatea sociala este un construct psiho-socio-cultural;

- generalitatile privind constructia realitatii sociale (r.s.);

- operatori implicati - reprezentari sociale , categorizare - avem tentatia sa consideram realitatea ca un dat (banca, blocul), dar este vorba de construirea realitatii; realitatea nu este un dat, nu este o constructie subiectiva; este o interferenta intre subiectiv si obiectiv.

Unde are loc procesul de construire a realitatii? Determinantii care contribuie la construirea imaginii sociale :

conditii sociale;

conditii culturale (ex: modelul de frumusete feminina - nu exista 2 societati care

sa opereze cu aceleasi concepte; modelul de frumusete de la tara: grasa si frumoasa, rosie in obraji, sa se cutremure pamantul cand merge - este o realitate construita dupa modelul cultural).

Natura, societate, realitate, exigenta, ideologie

Natura - societate - distinctii. - relatia dintre ele. Natura este tot ce exista in sine, prin sine si pentru sine, independent de orice subiectivitate. Din aceasta perspectiva omul apartine naturii cu fiinta biologica. Fiinta superioara reuseste sa-ti construiasca o existenta superioara

Saltul calitativ este reflectat asupra propriei sale existente; a aparut constiinta.

Societatea - forma de organizare a omului, adaptarea lui la natura.

Existenta si realitate

Existenta este mai cuprinzatoare decat realitatea. Existenta nu are trepte: existi sau nu. Realitatea are trepte. Noica pune intrebarea: ce este mai real: copilul sau adultul? Raspunsul este adultul, deoarece copilul trimite catre ce va fi. Realitatea este inscrierea intr-un orizont, Eul ideal este cel perceput, iar eul real este cel care suntem.

Constiinta este reflectarea reflectarii.

Distinctia dintre natura si cultura:

-Cultura este totalitatea valorilor spirituale create de o comunitate (de bine, adevar, drept, echitate, artistice, politice, juridice, frumos).

Spanegel spune despre civilizatie ca este:

- aspectul instrumental al culturii (experienta operationala);

- este ultima forma de dezvoltare a culturii.

Uneori, intre cultura si civilizatie pot exista disjunctii.

Ce reprezinta ideologia? - este ansamblul de idei, conceptii, construite in interesul unui grup

(ideologia capitalista, socialista, comunista, etc).

In ideologia lui Marx - falsa constiinta reprezinta o anumita tendinta de a reprezenta interesele unui grup. Teoria este cea care stabileste ce observam.

CURS 4 03 nov. 2005 / CONSTRUIREA REALITATII SOCIALE (contiunare)

Principiile da baza ale teoriei constructivismului social

Reprezentarile sociale (R.S.)

Categorizarea si conceptualizarea - functii

Distinctia dintre existenta si realitate:

Existenta are simpla calitate de a fi.

Realitatea are grade; ceva poate fi mai putin real decat altceva.

Toata problematica reprezentarilor sociale se bazeaza pe lumea sociala. Exemplu de

existenta: imparatul Japoniei exista, dar ce realitate reprezinta pt. noi ? → este o realitate difuza, incerta; realitatea lui este vaga; alt ex: exista guvernul Romaniei? exista, dar ce reprezinta pt. noi ca realitate, este altceva; proful nostru este o astfel de realitate, are un alt grad de consistenta in constiinta noastra.

In ce consta teoria constructivismului social?

Nu percepem pur si simplu realitatea in care traim, o construim. Realitatea nu este

un dat, este un construct psiho-socio-uman, construct realizat intr-un spatiu cultural.

Nu exista adevar in sine - adevarul are valoare in raport cu matricea socio-culturala; e un

consens intre membrii unei comunitati unde intervin factori psiho-sociali la nivel de grup (sa patrunzi in sistemul de reprezentari al celuilalt, in universul lui fictional, cu realitatea lui absoluta; exemplul personajului care credea ca are un ceas in cap).

Pentru subiectii activi, realitatea e data de ansamblul reprezentarilor sociale, in care se

defineste un sector social (nu obiectele sunt importante, ci relatiile dintre ele; ce realitate are o persoana scoasa dintr-un context relational? - nici una; in sine, nu reprezinta nimic);

- in procesul construirii reprezentarilor sociale intervin o serie de operatori psiho-individuali, psiho-sociali, psiho-culturali, iar limbajul reprezinta un asemenea operator;

- in procesul construirii relatiilor sociale, factorul socio-cultural are prevalenta in fata celor individuali; etno-metoda este o matrice, un cadru general (valoarea de adevar este mai importanta decat valoarea de dreptate - ex: tanarul care a atins mana unei fete care avea o criza de isterie).

Ce sunt reprezentarile sociale?

(Reprezentarea sociala este un act consecutiv perceptiei)

- Sunt constructe mentale si scheme de actiune. Durkheim a adus in discutie reprezentarile sociale - idei, credinte, concepte ale realitatii. Serge Moscovici reia problematica reprezentarilor pe care le considera constructii vii, dinamice, cu componente (functii):

a)      cognitive;

b)      axiologice;

c)      praxeologice;

d)      identare.

a)      cognitive: se condenseaza cunostintele personale pt. un eveniment social;

b)      axiologice: reprezentarile cuprind si elemente ce tin de valoarea obiectelor;

c)      praxeologice: stiinta muncii eficiente, a lucrului bine facut, este actiunea eficienta,

priveste modul cum trebuie sa actionam; adevarurile consensuale sunt constructe, interactiuni in care membrii unei comunitati cad de acord asupra ceva, este functia cognitiv- explic. asupra unei realitati;

- ofera repere pentru a fi eficienta; reprezentarile construiesc realitatea, dar o si dedubleaza (realitatea obiectuala si realitatea conceptuala sunt strans legate; reprezentarile au eficienta: sa crezi ireductibil in adevarul cum este stabilit; mediul, ceilalti sa creada la modul absolut.

d) functia identara (de la identitate) - confera identitate grupului, etniei.

obiect → perceptie → operatori → reprezentari → concept → comportament

social psih. individ (idei)

psih. sociala

culturali

context Cum se structureaza aceste reprezentari

Categorizarea si conceptualizarea

- simplifici si organizezi;

- castig anumite criterii privind eficientizarea actiunii.

Prin categorizare si conceptualizare se reduce anxietatea - este un castig (ne sperie

necunoscutul; cand stim despre ce este vorba, ii gasim locul intr-o categorie - dispare anxietatea; cand cade un obiect si face zgomot, ne speriem, dar cand vedem si stim ce se intampla, ne linistim).

Care sunt riscurile? conform regulilor de categorizare, daca simplificam in mod excesiv realitatea, pierdem din vedere amanunte si poate duce la pierderea individualitatii; ar trebui sa nu uitam nimic, sa surprindem esenta.

Diferente intre categorizare si conceptualizare

Conceptualizarea presupune vizualizarea conceptului stiintific, rigoarea demersului logic. Avem in vedere si semnele - elucidarea unui termen atasat unei stari. Exista o influenta pozitiva sau negativa in relatia dintre 2 persoane (manipularea, cand influenteaza relatia in sens negativ).

Alte procese psiho-individuale

accesibilitatea informatiei;

efectul de nimb;

falsul consens;

confirmarea de ipoteza;

activarea prealabila.

Toate pot fi imediat aplicate si ne ajuta sa intelegem cum ne construim reprezentarile despre

cei din jur.

Accesibilitatea informatiei: construct care ne poate face sa judecam gresit; tendinta de a

judeca pe baza informatiei care ne este la indemana, cea mai accesibila. Accesibilitatea informatiei sta la baza construirii de imagine.

Falsul consens: - este iluzia care considera ca ce facem noi este firesc, si oricine ar face la

fel ca noi (ex: cine isi bate copilul, considera ca si altcineva ar face la fel).

CURS 5 10 nov. 2005 / COGNITIA SOCIALA, PERCEPTIA SOCIALA

Procesul de construire a realitatii sociale este corelativ cu procesele sociale, cum se formeaza imaginea despre ceilalti, despre noi. Schemele colective sunt un algoritm pe baza caruia prelucram informatia.

Stimuli →perceptia →informatia Operatori: → Sreprezentari →atitudini + →contextualitate

vizuala perceptiva psiho-intelect comportamente

auditiva psiho-sociali

tactila psiho-culturali

Operatori:

1. categorizare;

2. atribuire cauze;

3. disonanta cognitiva - se creeaza un dezechilibru; se resemnifica sarcina ("am fost prost platit, dar am facut ceva util"- astfel, subiectul isi resemnifica valoarea elementelor raportate - diminuarea semnificatiei a ceea ce dai si cresterea semnificatiei a ceea ce primesti; disonanta cognitiva se echilibreaza;

4. scheme cognitive:

a) falsul consens;

b) efectul de nimb - tindem sa extrapolam o calitate asupra intregii persoane;

c) efectul de recenta sau de intaietate: ce se pastreaza, ce este mai important: prima sau ultima impresie? rezultatele sunt contradictorii - prima impresie: formularea ei, se retine informatia, care vine in consonanta cu prima impresie formulata, sau ultima impresie care creeaza regandirea situatiei si produce un soc mai puternic decat in prima situatie; ultima impresie ar putea restructura contextul situatiei;

d) activarea prealabila (creezi o stare favorabila in vederea solicitarii unui serviciu, situatie in care sansa de a primi raspuns pozitiv creste cu 30%, sau activezi negativ starea nefavorabila si se va produce o difuzie a starii neg. - pt. a scapa de cineva);

5. stereotipuri si prejudecati - sunt scheme cognitive, care simplifica decizia,

stereotip = fundament cognitiv, este o judecata schematica, de extrapolare, de generalizare artificala; prejudecata = stare emotionala fundamentata pe o experienta afectiva; de ex. cum functioneaza stereotipul si prejudecata: un caz real, in care 2 grupuri judeca o crima: un mexican din America de sud: un grup stia de originea criminalului, celalalt grup, nu; in aprecierea gradului de vinovatie a functionat prejudecata in cazul grupului care cunostea originea criminalului.

6.valori,norme si modele socio-culturale sunt operatori care intervin in construirea societatii.

Valoarea este principiu general si de larga consensualitate care se refera la este de pretuit in

viata. Principiile de cea mai larga generalitate sunt: binele, frumosul, adevarul, dreptatea; toate au variabilitate in timp, au caracter cultural. Ex: frumusetea rubensiana, prin asimilarea simbolului de bogatie a influentat notiunea, modelul de frumusete; modelul, ideea de frumos s-a modificat, sau, ex. ideea de bine - modelul spartan, ideea de bine a suferit modificari, la fel cum si ideea de adevar, dreptate s-au schimbat de-a lungul timpului. Modelul de valoare restructureaza informatia.

Normele sunt prescriptii de larga generalitate si functionalitate si ofera consensualitate si eficienta; in afara ei exista incertitudine:

reglementeaza raporturile dintre oameni;

protejeaza sistemul axiologic;

reduc anxietatea.

Modelele reprezinta punctul de reper, element de referinta in procesul socializarii si dezvoltarii sociale, ale invatarii sociale. Modelul este element referential, consacrat social, sa reziste in timp; simtim nevoia de a ne raporta la ceva.

Operatorii functioneaza ca un mecanism, ei interactioneaza.

Informatia retenta, pastrata in memorie este prelucrata si ajunge la operatori, se prelucreaza realitatea sociala, care este un ansamblu de reprezentari si pot influenta ( actiunea inversa, ca un feed-back) si ma obliga sa aleg din operatori, din care va rezulta..

Atitudinea este considerata predispozitie genetica.

Comportamentul ia nastere cand am o preprezentare deja structurata (atitudinea). Comportamentul ia nastere cand atitudinea si reprezentarile sunt contextualizate

Realitatea sociala ca sistem - Elementul de baza al sist. soc. este PERSOANA.

Elementele diadice constituite in grupuri dau SINTALITATEA, formata din:

rel. inter-personale

grupuri

organizatii (form. din grupuri)

multimile (la stadion, spectacol, revolutie)

SISTEMUL SOCIAL este realitatea sociala, globala.

Curs 6 / 17. nov.'06 / - PERSOANA din perspectiva psiho-sociala

Delimitari conceptuale: individ, individualitate; persoana, personaj, personalitate.

INDIVID=acceptie f.g-rala(unitate biol.a speciei);ins=individul uman (porumbelul nu poate fi ins).

INDIVIDUALITATE = individul diferentiat(efortul nostru este de a ne transforma in unicitate, de a constitui o entitate distincta in cadrul speciei)

PERSOANA - subiectul social; este o individualitate cu o poz. distincta (nume, data n., familie, prieteni, o profesie, un spatiu personalizat unde traieste). Persoana tr. vazuta ca sistem relat. perin spatiul care il diferent., asupra caruia isi pune amprenta prin extensia spatiului relational, prin densitatea relatiilor. Persoana ego-sistolica - pers. care isi restrange spatiul relatiilor (iesire la pensie, imbolnaviri, divorturi). Numele, statutele sociale fac p. din spatiul personal.

Spatiul personalizat al cuiva - uneori e o mina de aur o astfel de pers. (sa poti intra in casa unui astfel de personaj - ce carte citesteatunci este decodificata persoana). Spatiul in care traim isi pune amprenta asupra P (traim mizerabil, gandim miz. Este f. imp. sa cultivam un anumit mod de a org. ambianta. Spatiul fizic face p. din sp. personal (cum ne imbracam, obiceiuri).

PERSONAJ - pers. in act. (aceeasi pers. poate juca m.multe personaje-roluri- o multitud. de fatete in contexte dif. (acum sunt psiholog, cu un anumit statut pt. ac. rol, apoi pun alta masca, intru in pielea altui personaj. GOODMAN, "Viata ca un teatru": poate am o afacere, sunt dur, infailibil, apoi merg la piata- sunt altfel, merg la teatru, sau la o bere- sunt alte fatete; astfel se consolid. P de baza, care, in f. de imprejurari , se adapteaza.

Personajul ca stereotip social - ce tr. sa fiu(esti director, te comporti cf. statutului ca atare):

- personaj ca ideal - ce vreau, ce doresc, ce aspir sa fiu

- personaj ca masca - ce vreau sa par ca sunt

- personaj ca refugiu - ce mi se impune sa fiu (alibi moral)

- personajul ca joc - ludic - cand ne facem ca

PERSONALITATEA (P) - dpdv psih. este sist. bio-psiho-social; este un ansamblu structurat

de caracteristici care, la un anumit individ asigura adaptarea la mediu.

P. definita ca personaj social: repr. o valoare si devine un reper pt. cei din jur

- de la individ se trece la individualit prin diferentiere.Individualitatea-pers.prin inserare soc;

- de la pers. la pers-aj - prin implic. in actiuni soc;

- de la pers-aj la P. - prin valorizare sociala.

Nucleul tuturor ac. transf. il repr. P., modul cum se configureaza

TEORII:

1. Teorii psihanalitice: 3 persp. of. de FREUD, JUNG si ADLER.

Sunt 3 instante responsabile de dinamica persoanei: Supraeu, Eu, Sine. Ordinea spiritului este indusa dezordinii socialului.

FREUD: erosul si tanatos (Eros si Tanatos (moartea) sunt frati gemeni, nedespartiti; iubirea umana destinata de Dumnezeu sa aprinda scanteia vietii si sa conduca la Dumnezeu care este iubire, atunci cand degenereaza, se transforma in viciu, ucide. E ca o muzica fascinanta, atragatoare care ascunde tragedia si moartea.

JUNG depaseste unilateralitatea lui FREUD, fara a nega rolul sexualitatii:

- nevoia de creatie, de a transpune prin creatie intr-un plan social;

- introduce conceptul de inconstient colectiv (pe lg. inconst. individual, care isi pune amprenta asupra creatiei;

- pers. poate avea orientare bipolara: spre lumea interioara (introvertiti-constanta, sentim. puternice), sau spre lumea ext. (extrovertiti - sociabili, deschisi), si persoane ambivalente.

ADLER - aduce o mutatie interesanta:compexul- inferioritatea speciei- in fiinta noastra este ceva fragil, compensat de societate. Inferioritatea individuala -apare fenom. compensarii dintr-o abilitate a unei zone asupra altei zone. Sunt evidente implicatiile psiho-sociale.

2. Teorii pulsional-energetice: o configuratie de forte care structureaza comportam. nostru.

Per ansamblu, PIRAMIDA TREBUINTELOR, dupa A.Maslow cuprinde: (dupa D. Cristea)

trebuinte de actualizare;

tr. estetice;

tr. cognitive;

tr. de stima si statut;

tr. de afiliere;

tr. de securitate.

Dupa acest autor, necesitatile fiintei umane sunt ierarhizate si ordonate intr-o astfel de forma, ca atunci cand sunt acoperite necesitatile de un anumit grad incepe sa se simta lipsa unor necesitati de un ordin superior. Un nivel odata implinit, restructureaza calitativ celelalte nivele (CRISTEA).

Apud A. Maslow a dezvoltat doua clasificari. Astfel piramida trebuintelor cuprinde:

5. nevoia de dezv. personala;

4. nev. de stima si respect din partea celorlalti;

3. nev. de apartenenta sociala si contact uman;

2. nevoia de securitate;

1. nevoi primare (necesit. fiz, foame, sete).

Iar ierarhizarea motivatiilor, cf. lui Apud A. Maslow cuprinde:

8. trebuinte de autorealizare, de implinire a fiintei umane;

7. Tr. estetice (dorinta de frumos, de simetrie, ordine, armonie);

6. tr.tr. cognitive (de a sti, de a se informa, de a cunoaste, de a explora):

5. tr. de autonomie ( de stima, prestigiu, recunoastere, reputatie);

4. tr. sociologice (de iubire-de a primi si of. afect, de apartenenta, a fi acceptat de comunit);

3. tr. psihologice (de siguranta, securitate,, protectie, echilibru emotional);

2. tr. motrice (dorinta de a se misca, de a activa, de a actiona);

1. tr. fiziologice (hrana, apa, somn, miscare, caldura, sex etc).

Scara elementara a lui Maslow este cea a necesitatilor fiziologice, a foamei si setei. Cand fiinta umana are deja satifacute aceste necesitati, incepe sa se preocupe de securitate. Odata ce individul se simte fizic sigur, incepe sa caute acceptarea sociala; vrea sa se identifice pe sine si sa impartasseasca ideile unui grup social si vrea ca acest grup sa-l accepte ca membru. Cand individul este integrat in grupuri socialeincepe sa simta necesitatea obtinerii prestigiului, succesului, laudelor celorlalti. In final, indivizii care au satisfacute toate aceste trepte, ajung la culme si doresc sa simta ca dau tot ce le sta in puterea lor, doresc sa creeze.

In tarile dezvoltate necesitatile fiziologice si de securitate sunt satisfacute pentru majoritatea membrilor. De aceea, companiile produc si ofera mijloace de a satisface necesitatile apartinerii unui grup sau dobandirii prestigiului social. Spre exemplu Coca-Cola nu este un produs pentru a satisface setea, ci pentru a satisface necesitatea de a apartine unui grup de tineri, care se distreaza. Audi incearca sa satisfaca necesitatea de a avea succes si prestigiu social.

Modelul pulsional al lui ZONDI. La nivelul P. act. 4 vectori fundam:

- vectori leg. de pulsiuni sexuale:

- vectori leg. de pulsiuni paroxistice;

- EU;

- vectori de contact.

Acesti vectori se pot manif. fie in stare pura, socializata sau suprimata:

- ex: sadismul - in forma nesocializata - crima;

- in forma socializata - chirurg, macelar;

- in forma sup. de exprimare (prin suprimare)- arta, creatie

sau: socializarea vectorului homosexual: croitor, frizer, creator de moda - acceptati dpdv social - este vorba tot de o suprimare.

3.Teorii factoriale: Personalitatile pot fi:

1. teoretice- inclinatie spre speculatie, zona pura;

2. pragmatice (ec)- asp. concrete ale vietii (comercianti interesati de avantaje nemijlocite);

3. estetice - frumos, armonios;

4. sociale - inclinatie spre rel ext, cu oam. din dif. categ, f. buni convivi, conducatori;

5. politice - putere, dominatie, control, ascendenta,

6. religioase - rel. cu zona inefabilului, transcedenta, rel. cu Dumnezeirea.

Curs 7 / 24 nov. 06 / 1. Modelul psiho-soc. al P., 2. Eul in struct. P (def, caract,fc-t.Eului),

3. Eul si imaginea de sine

1. Modelul psiho-soc. al P. Sunt 9 dimensiuni ale eului intim:

a) sector proiectiv:nu este imp. ceea ce esti, ci ceea ce iti doresti sa devii;

b) s. cognitiv: procese de cun, inteligenta (sociala, emot, abstracta, aplicativa),

c) s. conativ: vointa, capacit. de focaliz. a efortului pe scop;

d) s. afectiv: emotii, sentim, pasiuni -cum e sustinuta P;

e) s. motivational: interesele;

f) s. bioconstitutional: temp, elem. innascute determinante genetic, putin probabil a fi modif;

g) s. aptitudinal, instrumental: abilitati perceptive, cognitive, motrice . ce pot face;

h) s. pulsional: tipul de pulsiune care dirijeaza comportamentul;

i) s. relational: temperament, aptitudini, caracter - cum te relationezi cu tine si cu cllti.

EUL intim -zona cea m.prof. a P cu idei,sentim,cea m.personala interpretare data faptelor n.

EUL social - ce poti impartasi din intimitatea ta.

EUL public - intram in mod oficial in rel cu cllti.; e o anum. masca pt. fiec. sit. in care esti (adaptare la contextul social intr-o maniera formala).

Unde este INCONSTIENTUL?- este zona care cupride parte din cele 3 EURI (cea m. mare este zona eului intim). Totul poate fi orientat spre int. (introversiune), sau spre ext. (extroversiune).

EGO diastolic - in permanenta cautare de noi cunostinte

EGO sistolic - rup leg. cu cei din jur, se izoleaza.

P, eul nostru, plus elem. constitutive lui, sunt corelate culturale. Exista un raport dialectic - infl. soc. asupra Eului si infl. Eului asupra mediului.

2. Eul in struct. P (def, caract,fc-t.Eului). Ce repr. EUL?

- zona centrala a P, de care luam imediat cunostinta;

- e un fel de operator, e un sist. care transf. ceva in altceva;

- asigura form. constiintei de sine si constiintei de altul.

Schema cognitiva a EULUI - eul transf. informatiile si le raporteaza nucleului central; EU prelucrez inform. raportandu-le la mine: eu devin centru universului, dar si universul devine centrul meu.

Clasificare - pr. forme ale EULUI:

dupa extensiune:

eul biologic si eul psihologic

in raport cu instanta:

subiectiv

autentic

proiectat (perceput de cllti)

ideal (spre care tind, ce doresc sa fiu).

3. EUL si IMAGINEA DE SINE:

- e un fenom. de relatie;

- autoperceptie;

- autoreflectarea - in stransa leg. cu cllti.;

- interactiune cu cei din jur;

- reflectare sociala, comparatie, jocul de rol.

Inca de mici, obs.ca asupra noastra se proiecteaza imagini si confruntam imaginea care rez.

din autoperceptie - ce cred eu, in ce mas. proiectia afect. imaginea de sine; conteaza imaginea pe care o proiecteza ceilalti asupra noastra; tendinta este de a ne identifica cu imaginea proiectata; de mici suntem tentati sa ne evaluam, si neavand criteriu, repere, comparatia joaca un rol esential.

Jocul de rol: (ce rol joaca comparatia sociala?)

rolul resp. nu ramane ceva exterior, ci isi pune amprenta pe P.

se pot provoca schimbari de atitudini jucand un rol.

Mecanisme de mentinere a imaginii de sine

- afilierea selectiva la mediu

- rationalizarea opiniilor contrare (la un mom. dat se poate proiecta o imag. asupra mea care

nu-mi apartine - prin rationaliz, incercam sa explicam logic, opinia (ratiunea) celuilalt si incerc sa explic, caut sa elimin factorul perturbator.

Mecanisme de aparare a EULUI:

refulare - un evenim. neplacut este scos din constiinta

regres

transferul

compensatia

fantezia.

Curs 8 / 08 dec'06 /

1. Intelegerea emotiilor (a sentimentelor) - teoria conditionarii;

2. Nivelul de aspiratie- def, caracterizare g-rala, factori

3. Statutul si rolul social - def, functii, relatia dintre statut si rol.

1. TEORII de baza in constit. sist. emot: a. biologica, b. cognitiviste, c. constructiviste.

a. T. biologica - anum. proc. fiziologice (respiratie, puls, determ. o anum. st. emot. (furie, ne inrosim- puls accelerat); in spatele fiec. st. emot. se afla proc. fiz, care le determina (ex.in grupuri cult. dif.-furia, mania, fericirea, tristete, dezgust, dezamagire- stari recunoscute in prop. de 70%; dar, simpatia, dispretul sau admiratia nu sunt usor de recunoscut. Pe bz. proces. de retroactiune faciala se poate induce emotia resp. prin mimare. Gandirea pozitiva functioneaza.

b. T. cognitivista -(bifactoriala)-SHEHTER-starile noastre nu sunt determ. de fact.fiz-pot fi modif. de fact. cult.(revitaliz.cuplurilor obosite prin denominare-redefinire,transformare, reorientare. In cf. cu ac. teorie, sentim, emot. n. sunt constructe sociale(Tc), iar societ. ne of. modelul de relatie.

Argumente: in cult. dif. sunt modele induse social priv. modul cum evol. sentim.(exista si o infl. sistematica neg. din p. mass-media). Toate cele 3t. se conditioneaza reciproc(t.conditionarii)

Teoriile sunt complementare:exista o comp.biol.in f.de individ si felul in care socialul infl.lat.biol.

2. Nivelul de aspiratie:

- indicator important de evaluare;

- este niv. de performanta la care sub. se declara multumit;

- este niv.de perform.in rap.cu o sarcina cun,pt.care au o anum.inf.si pt.care se declara mult;

- succesul atrage succes -sa ne amplas.pe o linie ascend. → secretul succesului, sa te smulgi

din drumul de pe linia descendenta, sa iesi din mediul respectiv;

- sa stim sa depasim limita de competenta

3. Statutul si rolul social

Statutul social -pozitia, cu indatoriri, drepturi

director -statut dobandit

statutul de barbat/femeie -statut prescris

statutul de batran: - in societ. occid - inactiv, fara putere de infl

- in socie. traditionale -sfatul batranilor - decizie absoluta

statutul de femeie: - societ. occid - nu accepta dependenta

- la noi - dependenta f. put. fata de barbat, cu atributii f. multe.

Determinantii sunt preponderent de natura culturala.

Statutul este temporar-tr.sa-ti modelezi statutul in f.de situatie;

Fenomenul de aura - pozitia creeaza acest fenomen. De regula, aura institutiei se rasfrange

asupra personajului (puterea corupe; puterea nu tr. detinuta prea mult timp-creeaza dependenta).

Rolul social -statutul in actiune; persoana in actiune,modul cum actioneaza persoana in

consonanta cu prevederile statutare (ex.ca director)

Curs 9 / 14 dec.'06 /

1. Dinamica relatiei statut-rol/ Caracteristicile statutului vs. caract. personajului

Relatia dialectica de conditionare reciproca intre statut si rol: rolul este modificat si de prescriptiile statutare; statutul modeleaza personajul;persoana se tranf. in personaj.; personajul este forma pe care o capata persoana care ocupa un statut; prin asumarea unui rol se rezolva conflictul - lucrul spus rez. problema, are loc eliberarea (preotul- psihanalistul de altadata); cand nu spui, perpetuezi suferinta.

2.Nivelul concret de analiza a rolului:

a)institutional→prescriptii g-rale care tin de sex, varsta, niv. de instruire, statutul ec.(ex. fam,

cum se distribuie atributiile, raporturile dintre dif. roluri; in fam. americana totul este provizoriu- este un alt model in rap. cu mod. paternal,protectionist;societatea americ. este o societ. concurentiala (la varsta majoratului este aruncat in lume sa se decurce singur, obligat sa-si asume responsabilit. (sunt determinanti de natura sociala, determ. modul cum intra in statut);

b)rel. tipice dintre roluri care se instaleaza intre 2 sau m. multi indivizi care-si exercita m. multe roluri; se realiz. lateral/unilateral:

- rel. intre roluri fara contingenta -fiec. traieste in univ. lui (nu exista punct de intersectare - ex: moderatorii la tv -el cu discursul lui, invitatul cu al sau / discursuri paralele);

- rel. intre roluri cu contingenta unilaterala -unul detine un rol;

- rel. intre roluri cu contingenta reciproca - vorbesti cu un prieten (cei 2 se conditioneaza, se completeaza, se modeleaza reciproc).

Analiza tranzactionala porneste de la modelul freudian; ex: sunt 3 simboluri: T(tata),C(copil),

A(adult) →T-ce esti, A - ce gandesti, C-ce simti.

3.Conflictele de rol: ocupam simultan si succesiv o multime de roluri:

- unde lucram - rol de subordonat, sau de sef;

- facultate - student, seminarist, profesor, decan;

- pe strada- pieton;

- acasa - gospodar, tata/mama, fiu/fiica, educator, prieten/sot/sotie, bucatar etc;

- la o sueta - prieten/dusman

Ex: la servici esti sef, iar acasa, fiul tr. pedepsit; ce vei face? - se naste un conflict de rol.

Factori determinanti ai conflictelor de rol:

a) factori de natura psiho-soc. determina ap.confl.de rol:

- proliferarea rolurilor in soc. contemp;

- azi, in societ. tr. sa indepl. m. multe functii;

- ambiguitatea prev. statutare sau incongruenta de ordin cult. (un emigrant arab in America tr. sa accepte modelul cult. al societ. resp →se naste un conflict de rol, sau intr-o instit. cand 2 pers. doresc sa obtina acelasi post →conflict de rol; 2 colab - fiec. percepe altfel rel. de colab.→conflict de rol - produce concurenta)

b)factori de natura individuala - 2 pozitii incompatibile; ex.esti mormon - esti pus contabil si tr. sa faci aranjamente financiare - credinta lor nu le permite sa fure; sau, un japonez, prin traditie, este f. loial fata de superior.

Cum se rezolva conflictele de rol? (C.R.)

Toate conflictele sunt consumatoare de energie si sunt surse de tensiune interioara.

Modalitati de rezolvare a C.R. C.R. pot fi: a) la niv.intersubiectiv; b)la niv.intrasubiectiv.

a) la niv.intersubiectiv:

- de perceptie diferita, incompatibila a pozitiei celor 2;

- prin renegocierea realitatii, sa se inteleaga care este responsabilitatea fiecaruia, pt.a ajunge la congruenta de opinii;

- prin renuntarea la un rol (cea mai tensionata situatie);

- prin redefinirea atributiilor (limit. atrib.pt .a nu mai fi stare de concurenta, de incompatibit);

- prin persuasiuni (a-l convinge pe cll. de a accepta realitatea);

- renuntarea la pozitii egoiste si a se face un efort empatic(de transpunere in situatia celuilalt).

b) la niv. intrasubiectiv cand sursa confl. se afla in noi insine- sunt 2 sit. incompatibile:

- am putea exercita rolurile consecutiv (nu simultan);

- am putea sa ierarhizam (ce e mai imp? - sa fiu prieten, sau parinte pentru fiul meu?);

- uneori poz. congruente pot fi stimulatoare; cand se acutiz, se intra in C.R.; ex: pt. mine este m. imp. sa fiu sef d. parinte;

incercarea de redef.a poz.(uneori nu avem imaginea f.clara a ceea ce inseamna o pz. f.de alta- un fel de impacare cu tine insuti; daca intelegi, accepti;

solutia este:

- renuntarea la unul din roluri;

- sau impacarea lor printr-o analiza tranzactionala; sa le impaci, sa accepti dpdv emot.pozitia; (totul este sa diminuezi influenta de rol daunatoare, sentim. ca traiesti, sa accepti ca ti se intampla ceva, sa nu ajungi in stare de stereotipie).

ANALIZA TRANZACTIONALA

Asociatia Internationala de Analiza Tranzactionala (IATA) o defineste ca 'o teorie explicativa a personalitatii si un sistem psihoterapeutic dedicat cresterii si schimbarii personale'. Totusi Analiza Tranzactionala inseamna mult mai mult. Ea poseda o larga paleta de teorii si tehnici care pot fi utilizate de indivizi si grupuri in folosul propriu si al celorlalti pentru dezvoltarea la potentialul maxim.
Abordarea psihologica o recomanda ca pe o teorie a personalitatii, si pe langa aceasta pune la dispozitie si un sistem al comunicarii interumane. Din acesta din urma s-a dezvoltat o metoda de analiza a sistemelor si organizatiilor. Pe langa acestea, Analiza Tranzactionala ofera o intelegere a dezvoltarii copilului, precum si o teorie a psihopatologiei.

Din aceste abordari se desprind cele patru arii de specializare ale AT:
* Clinic - ca sistem de psihoterapie
* Educational - vine in ajutorul celor care sunt implicati in actul predarii - sa dezvolte o comunicare clara si sa evite confruntarile neproductive
* Organizational - ca instrument managerial de comunicare si analiza a organizatiilor
* Consiliere - este ultima specializare aparuta, ca un domeniu de granita ce vine in ajutorul celor care vor sa isi dezvolte potentialul uman

In consecinta, AT are aplicatii in psihoterapie, management, negocieri, educatie, marketing, diplomatie, consiliere, etc.

Analiza Tranzactionala are la baza un sistem filozofic ale carui concepte de baza sunt:
* Oamenii sunt OK.
* Fiecare are capacitetea sa gandeasca.
* Oamenii isi decid destinul, si aceste decizii pot fi schimbate.

Tinta principala a dezvoltarii umane prin AT este dobandirea AUTONOMIEI ale carei componente sunt:
* Constienta, care inseamna a fi aici si acum. Asta inseamna capacitatea recunoasterii propriilor senzatii si sentimente ca un raspuns la realitatea curenta.
* Spontaneitate, care inseamna sentimentul liberei alegeri, a optiunii pentru propriul comportament.
* Intimitate, care este o interactiune dechisa si increzatoare in timpul careia adevaratele sentimente sunt exprimate si impartasite de ambele persoane.
Toate acestea sunt relevante si pentru organizatii.
Constienta este incurajata in organizatiile care respecta sentimentele si opiniile angajatilor, care sunt luate in seama in procesul decizional. Spontaneitatea este nutrita cand angajatii sunt increzatori sa arate initiativa si sa ia decizii in legatura cu munca lor. Intimitatea rezulta in organizatie cand managerul este doritor sa impartaseasca sperantele si ingrijorarile cu angajatii intr-o comunicare in ambele sensuri.

Cum a aparut Analiza Tranzactionala? Cine este creatorul AT?
Creatorul, Eric Berne, psihiatru american, a dezvoltat conceptele de baza ale Analizei Tranzactionale intre anii 1949-1964. In 1958 au debutat lucrarile Seminarului de Psihiatrie Sociala din San Francisco, care in 1964 a devenit Asociatia Internationala de Analiza Tranzactionala (IATA) a carei activitate continua si azi. Azi Asociatia are membri in peste 65 de tari. Mai mult de jumatate din membri sunt in Europa, unde asociatiile sunt afiliate Asociatiei Europene de Analiza Tranzactionala.

In 1959 Berne a demarat ceea ce este cunoscut ca 101 (one-o-one) si 202 (two-o-two). Cursul 101 este un sistem international acreditat al conceptelor de baza din Analiza Tranzactionala, iar 202 sunt cursurile avansate. Aria conceptelor AT s-a dezvoltatat de-a lungul timpului, iar printre conceptele cheie sunt:

* Starile Eului
* Tranzactii
* Stroke
* Jocuri
* Triunghiul dramatic
* Pozitii existentiale
* Structurarea timpului
* Scenariul de viata

Curs 10 / 12 ian.'06 / RELATIILE INTERPERSONALE (R.I.)

1. Def. si caracterizare. In cadrul RI vedem P ca un sistem relational, nu individual, de unul singur (obiecte, conflicte, colaborari); persoana izolata nu exista, ci totdeauna intr-un grup.

Distinctia d. conceptul de Relatie Sociala (RS) si Rel. Interpers. (RI). Relatie= interactiune de orice natura. Cea m. larga categ. de interact. sunt cele ne nat. sociala, orice tipuri de raporturi intre organiz, apoi intre produse mat, spirit, bunuri:

pot fi intract actuale, trecute sau viitoare;

pot fi interact structurate pe oriz. sau verticala (ex:pe oriz-rel intre grupuri, rel intre stud);

pot fi interact. intre instante, pers. sau organiz. pe linie ierarh;

Criteriul temporalitatii:

rel soc. simultane - cu obiectiv ideologic - prieteni, profesori;

rel succesive -mai intai elevi, apoi studenti.

Relatiile personale sunt rel. sociale, o specie de rel. soc. genul proxim (cogn, emot, motivat,

de comunicare), apoi intervine diferenta specifica.

Rel interpersonale reflecta implicarea psihologica nemijlocita. Exista rel.intrapersonale care nu sunt rel. interpersonale, ex: intre mine si ministru nu este o rel. de mplic. nemijlocita. Pt a fi viabila o rel. interpers. tr. sa existe situatia determinata de factori ec, juridici, fizici, culturali (modelul cultural este matricea de baza). Orice rel. se desf. intr-un context si o putem controla tinand cont de situatia sociala (factori contextuali).

2. Factorii RI:

a) psihoindividuali - caracter, expresivitate fizica, structura afectiva, motivationala (factori energetici), atitudini, struct. cognitiva, inteligenta - toti intervin. in structurarea relatiilor, dar tr. sa tinem cont mereu de context;

b) f. psihosociali: tinand cont de grup (grupul este altceva d. suma indivizilor), conteaza caracteristicile grupului formal, informal, omogen, neomogen, cu traditii, sau un grup nou;

c) f. socioculturali: modele cult. care act. intr-un anum. spatiu -fizic, geografic, cult, traditii, repere morale; ac. factori nu mai tin de indivizi, ci de comunitate, dintr-un anum. spatiu geogr, de ex. Mediul geogr. poate infl. structurarea anumitor modele culturale.

3. Forma si dinamica RI - construim si reconstruim realitatea. Orice RI este un construct, un proces. Ex: divortul - o probl. la niv. planetar; America, div. 30%; sit. de criza spirituala, ec., structura familiei ca nucleu de bz. - modelul se propaga f. usor.

RI - proces cu o anum. dinamica in timp; nu pornesc de la zero; fiec. dintre noi osedam o matrice generativa de relatii; modelul relational este transmis; este transmis un anumit stil relational.

O RI este o fiinta vie: se naste, evolueaza (dif. procese de transformare), apoi se stinge (depinde de viteza de disolutie).

Orice RI este un schimb, o rel de schimb; cineva da si primeste; dinamica unei rel. este data de ceea ce se schimba. Esenta societatii este schimbul, iar ratiunea de a mentine relatia, ramane si este esential contactul interuman.

In lucrarea sa Antropologia structurala (1959), antropologul francez Claude Levi-Strauss, propune o clasificare care depaseste aceasta separare intre doua stiinte, vorbind despre trei etape ale unei aceleiasi discipline:

ETNOGRAFIA 'corespunde primelor stadii ale cercetarii: observatie si descriere, munca de teren; o monografie referitoare la un grup destul de restrans pentru ca autorul sa fi putut strange cea mai mare parte a informatiei sale datorita unei experiente personale'.

ETNOLOGIA 'reprezinta un prim pas spre sinteza; fara a exclude observatia directa, ea tinde spre concluzii suficient de largi (); aceasta sinteza se poate opera in trei directii: geografica - daca dorim sa integram cunostinte relative la grupuri invecinate; istorica - daca urmarim reconstituirea trecutului uneia sau mai multor populatii; in sfarsit, sistematica - daca izolam, pentru a-i acorda atentie speciala, un anumit tip de tehnica, un obicei, sau o institutie () In toate cazurile, etnologia cuprinde ca demers preliminar etnografia si constituie prelungirea acesteia'.

ANTROPOLOGIA 'vizeaza o cunoastere globala a omului, cuprinzand subiectul in toata extinderea lui istorica si geografica, aspirand la o cunoastere aplicabila ansamblului dezvoltarii umane de la, sa spunem, hominizi pana la rasele moderne si cautand sa ajunga la concluzii, pozitive sau negative, valabile insa pentru toate societatile umane, de la marele oras modern pana la cel mai mic trib melanezian'.

- antropologie :: etnologie :: etnografie

'In acest sens se poate spune, ca intre antropologie si etnologie exista acelasi raport care a fost definit mai sus intre aceasta din urma si etnografie' (Claude Levi-Strauss)

- antropologie/etnologie/etnografie

'Etnografia, etnologia si antropologia nu constituie trei discipline diferite sau trei conceptii

diferite despre aceleasi studii. Ele sunt, de fapt, trei etape sau trei momente ale aceleiasi cercetari' (Claude Levi-Strauss).

Principii de baza ale RI:

orice RI presup. un sch. de nat. materiala sau spirituala;

resursele din cadrul sch: dragoste, sex, bani, statut, protectie, sustinere psih, informatii, valorizare personala;

calitatea si destinul unei rel. depind de anum. parametri ai sch: particularit, materialit, val;

semnif. unui sch. nu poate fi decodif. decat din interiorul sistemului (sunt f. multe conotatii; depinde de context, de situatie, de semnificatie);

cand nu funct. criteriul de echitate a sch. (relatiile):

se renegociaza sch. (oferim m. mult d. primim sau invers);

se resemnifica resursa primita (se reconsidera relatia); se da alta conotatie semnificativa;

rel. nu funct si se rupe.

Teoria relatiilor (secretul absolut in analiza psiho-sociala)

Resursele sunt in nr. de zece: bani, bunuri, servicii, dragoste, sex, statut, informatie, valorizare, sustinere psihologica, protectie.

Obiectele, serviciile, banii. Banul ca semnif. este un concept, o ideologie, care te reprez,

te valorif, obtii satisf. pe care le doresti- este marele secret al societatii; banul nu este analizat - intre obiect si valoare, este banul. Rel. tr. reformulata, reconstruita; banul instraineaza;

Protectia - seful asig. prot. subalternului, isi asuma responsabilitatea;

Statutul - resursa deosebita;

Sustinere psihologica - intr-un mom. de dificultate arati solidarit; este o resursa care se

sch; cand ai esecuri ramai m. mult singur; daca am succes, se aduna toti in jur; sustinerea psih. poate dura f. mult;

Informatia - instrument al puterii; natura are oroare de perfectiune si de vid;

Valorizarea - instrument f. imp.

Criteriile valorizarii Teoria schimbului: materialitate / particularitate/ semnificatie

Schimbul - resursele au acelasi grad de materialit. si particularit, dar alta semnificatie.

- banii au un caracter material, pot fi dati oricui→materialit. cresc, partic.scazuta;

- dragostea are caracter spirit, drag. nu poate fi of. oricui →materialit. este f. scazuta,

particularit. crescuta.

Valoarea / semnificatia - rezulta in context subiectiv, de ex: cel care face banii este o persoana realizata; costurile suportate de resursa, ex: cineva of. un ceas pt. care a muncit 6 luni, altcineva of. acelasi ceas pt. care a muncit o ora la bursa →costurile suportate de cel care ofera sunt dif. Sau, sexul poate fi of. din dif. motive (semnif. poate fi f. dif: recunostinta, admiratie, mila, placere, respect, din obligatie, de teama. Ex: la eschimosi, sotia este oferita - model cultural; in cazul prostitutiei ospitaliere - daca tanara refuza, i se taia parul.

LINIA MAXIMEI EFICIENTE: in orice rel. sa of. cat m. putin pt. a castiga cat mai mult.

Strategii fol. in schimb pt. a regla raporturile interpersonale:

inflexibilitate - duce la esec; inechitatea este apasatoare si apar disfunctionalitati;

concesia - slabiciune, dependenta, submisional; niciodata sa nu se faca concesii la nesfarsit; si a ceda neconditionat, este o strategie gresita;

adecvarea recripoca - are la bz. pp. reciprocitatii:

a nu raspunde pp. reciprocit. te expui oprobiului public;

a face prea repede sau prea tarziu o concesie - gresit! - este un joc f. subtil.

valoarea resursei schimbate (alta strategie a teoriei schimbului).

La originea teoriei schimbului pare a fi teoria resemnificarii, redimensionarea umanului in sensul

recuperarii valorilor spirituale, transcendente, singurele care pot circumscrie rolul si locul omului in lume

RELATIILE PREFERENTIALE: (R.Pref.)

rel. socio-af, leg. de sentimente;

rel. de comunicare (verbale, nonverbale, paraverbale);

rel de influenta;

rel de coactiune - cand facem ceva impreuna.

Rel. afective presupun si comunicare; in contextul comunic. dorim sa obt. un anum. efect, sa influentam, si poate sa si coactionam (sa realizam ceva impreuna)

R.Pref.- definire, caracterizare g-rala, tipuri:

Afectivitatea este fundalul indispensabil pe care brodam toate reactiile, inclusiv perfectiunea sau

placerea, presup. reactii af. spontane, neconditionate, dar nu aleatorii (cum putem controla ca unii sunt simpatici, antipatici sau indiferenti?); rel af. pot fi puternic controlate - avem la indemana manipularea. Zona af-tii este zona de fond (canavaua)- repr. un factor motivat., energetic, dinamogen esential. Af. este rezervorul de energie. Fondul motivat. este distrib. in mod dif pe sexe: Fem. sunt m. sensib. la zona af.

Def. rel. af. (pref.)= este o rel. nemijlocita, implicand compon. emotionale (ac. rel. sunt saturate in componente emot); fiind nemijl., presupun prezenta celuilalt (reala sau virtuala, in imaginatia n.).

Nu este nev. ca o rel. sa fie neaparat reala. Realitatea este constrangatoare, uneori frustranta. Dragostea, de ex. este o mare iluzie, iubim imaginea; intr-o rel. de acest tip, este ceva virtual.

Factori care intervin in struct. rel. af: de atragere, de respingere, de neutralitate.

Rel. af.sunt bipolare: negative / pozitive.

- perioada tranzientei:

- pasiunile se schimba;

- locuinta se sch;

- emotiile se sch. (nu sunt eterne - daca te muti in alta parte, nu pot fi pastrate prieteniile).

- fundamentarea - (alta caracteristica; indiferenta nu este vid - este un fenomen lipsit de rezonanta) se bazeaza:

- pe factori de nat. cognitiva; pe bz. evaluarii putem fundam. o rel poz. sau neg.;

- sau pe factori de ordin emotional.

Diferenta dintre modul cum react. fem. sau barbatii sunt factorii de natura axiologica si valorizam (generozitate, altruism).

modalitatea prin care putem stimula un anumit gen de relatii: sa cunoastem profilul

motivational, psihologic (care sunt vectorii emotionali care actioneaza intr-o relatie.

TEORIILE REL. AFECTIVE (REL PREFERENTIALE):

T. psihanalitica

T. fenomenologica

T. sociometrica

T. psihosociala (este o sinteza)

T. psihanalitica (teorie centata pe EU) - forta motivat. este de nat. libidinara -libidoul.

Mecanismul

- copilul se naste cu energia fundam - libidoul, apoi acesta se sch. pe parcursul vietii; la un mom. dat se

identif. cu persoana care-i asig. trebuintele → ne orientam catre obiectivele sociale capabile sa ne satisfaca o nevoie;

- apare ulterior - decentrarea- in functie de sex si dinamica particulara → desprindere de sine si se poate identif. cu mama, sau tata;

- urmeaza dezvoltarea complexului lui Oedip - prin sublimare, trecerea intr-o stare calitativa sup, fara parcurgerea fazelor intermediare; ne identificam cu obiecte de sublimare si apar relatiile afective elaborate fara conotatii libidinare (prietenia) → ne fixam o matrice, dorim sa gasim modelul genetic care ne-a produs bucurie sau respingere (elemente de valorizare - cautam obiecte de identificare in exterior, un model aflat intr-o zona sublimata.

FREUD despre SUBLIMARE:

"Creatia artistica, una dintre cele mai semnificative expresii ale procesului de sublimare, a fost asociata de Freud sublimului si splendorii. Artistul este cel care se indeparteaza de pulsional, de propriile sale tendinte sexuale descarcandu-le pe cai socialmente acceptabile. Probabil ca nu este o intamplare faptul ca Freud a analizat creatia lui Leonardo da Vinci. Saracia vietii sale sexuale pare sa confirme teza lui Freud ca libidoul este desexualizat, deviat, cheltuit in creatie, proces care pentru el ramane enigmatic si prea putin elucidat. Daca nu a fost inca elaborata o teorie coerenta asupra sublimarii, studiul asupra vietii si operelor autorilor a generat o perspectiva bogata asupra procesului creatiei si resorturilor sale intime. Artistul nu este numai un individ a carui satisfacere a dorintei este refuzata de realitate, el este amenintat, in acelasi timp, de durere si de destructurare.Creatia artistica nu este doar expresia pulsiunii de viata si a integrarii care caracterizeaza tendinta de sublimare, ci si a pulsiunii de moarte care constituie una dintre fortele sale motrice. Ura fata de obiect sta la originea vocatiei artistului, ea constituind miscarea generatoare de noi constructii ale realitatii. Opera, dincolo de realizarea unei dorinte este o constructie defensiva in care elementele conflictului intrapsihic sunt exprimate in mod armonios. Din acest punct de vedere pozitia artistului se apropie de cea a estetului in masura in care este vorba de controlarea realitatii, de lupta contra pulsiunilor de moarte. Dincolo de consideratiile pe care le face Freud asupra creatiei artistice ca rezultat al procesului de sublimare, exista teoriile actuale care lasa loc ipotezei conform careia exista un tip de creativitate iesit dintr-un proces care nu este o sublimare si care utilizeaza identificarile arhaice care trimit la traumatisme si carente precoce."

T. fenomenologica-analiz.mecanismul intalnirii,perceptia cllt; ne obliga sa iesim din scena monadica.

In aceasta lume dominata de economia de piata, exista tendinta de orientare catre sine care se presupune ca va conduce la afirmarea urmatoarelor efecte:
- existenta unui eu monadic, izolat si insingurat;

- lipsa exigentei fata de sine si ceilalti.

3. T. sociometrica - sociometria aduce elem. noi:

- elementul afectiv este pe primul plan:

- intervin elem. de evaluare;

- intervin elem. de ordin motivational

4. T. psihosociala este o sinteza; daca ignoram trecutul, situatia este denaturata

Modelul psihologic consta din rel. af. si toate cll. rel inter-personale care presupun interactiuni sociale.

Factori care intervin:

a) f. cognitivi (perceptia);

a)      f. de nat. axiologica;

b)      f. de nat. motivationala;

c)      f. de nat. atitudinala (predispozitia de a actiona intr-un anum. mod fata de ceva);

d)      retroactiunea - feed-back-ul- conteaza f. mult;

e)      asimetria profunda a rel. - ideea de reciprocitate este o iluzie; nu exista in realitate.

La originea teoriei schimbului sta teoria resemnificarii, redimensionarea umanului in sensul recuperarii valorilor spirituale, transcendente, singurele care pot circumscrie rolul si locul omului in lume.

SEMESTRUL II

CURSURI PSIHOLOGIE SOCIALA

Curs 1 / 23.02.'06

1. FACTORI IMPLICATI IN FENOMENE SOCIOLOGICE

a) apropierea fizica si sociala

b) aspectul fizic

c) asemanarea (complementaritatea)

d) statutul social

e)      valorizarea interpersonala

f)       potentialul informational

2. RELATII PROFUNDE

a) caracterizare

b) indicatori

c) prietenia, dragostea

3. SINGURATATEA

a) distinctia dintre singuratate si insingurare

b) terapii

1. FACTORI IMPLICATI IN FENOMENE SOCIOLOGICE

a) apropierea fizica si sociala

- apropierea fizica- persoane din aceeasi zona, oras, scoala - au sanse m. mari de a intra in rel. poz.; cand te confrunti cu necunoscutul se genereaza o stare de tensiune, de nervozitate;

- apropierea sociala - aprop. in planul niv. de instruire, a niv. de interes, de clasa sociala, de ex: ea inginer, el muncitor (nu sunt compatibilit.); el inginer, ea muncitoare - model cultural.

b) aspectul fizic este f. imp; la un test, factorii inteligenta + personalit. au contat m.

putin decat factorul farmec personal.

Amendamente:

exista dif. notabile intre frumusetile feminine si masculine in diferite zone ale lumii;

fiecare are un model personal de frumusete; se constituie din copillarie, dar se poate abate de la modelul cultural;

accesibilitatea: "ma pot indragosti de Pavarotti?"

farmecul:

- compatibilitatea perceptiei;

- motivatia;

- statutul social;

- exista dif. sensibile intre factorii de frumusete:

- femeile sunt sensibile la factorul economic, din nevoia de protectie;

- barbatii sunt sensibili la factorul frumusete, aspectul fizic al partenerei (femeia

frumoasa iti argumenteaza statutul).

Aspectul fizic ofera avantaje, dar sunt si dezavantaje: singuratate, nefericire ( MONROE).

Se presupune ca frumusetea castiga in mod nemeritat

Diferente:

- carisma - mult mai bog. in elemente, este o capacitate de a fermeca, de a atrage, de a convinge, aparent fara efort, trasatura care izvoraste din trasaturile de personalitate. GOETHE spunea: "Tot ce ma sporeste este adevarat"

c) asemanarea (complementaritatea) sau deosebirea? - ce conteaza mai mult?

In ce context conteaza asemanarea sau deosebirea?

Cand conteaza asemanarea si in ce context ? Þ cand sunt amplasate in acelasi spatiu.

Asemanarea este consid. o piedica majora cand se ref. la aspecte de personalitate; de ex:

sunt amandoi colegi, dar amandoi sunt logoreici Þ nu se potrivesc; elt ex: ambii sunt analitici si sintetici, ei se completeaza prin aspectele instrumentale. Este nevoie de unicitate.

d)      statutul social si economic: sunt factori generatori de relatii; aura infl. perceptia

asupra persoanei, asupra statutului rezumat: statutul creeaza o aura care altereaza perceptia. Ex: medicul pe care-l platesti mai bine ai impresia ca te trateaza mai bine pt. ca ai incredere in el.

e)      valorizarea interpersonala:

nevoia de recunoastere;

nevoia de afirmare;

nevoia de implinire(plenitudine).

Cei puternici se izoleaza de cei din jur pt. ca ii banuieste ca fiind interesati. Cand esti in

dificultate, esec, ai nevoie de sprijin, de un simplu gest de recunoastere.

f)        potentialul informational

ofera informatii utile;

- informatia inseamna putere;

- un om puternic este f.vulnerabil.

2. RELATII PROFUNDE

a) caracterizare (trairile af.pot fi struct.dupa rel.profunde)

b) indicatori:

- extensiune;

- densitate;

- intensitate (profunzime);

- dinamica;

- rezistenta la factori perturbatori.

c) prietenia, dragostea, caracteristici:

acordul felului de a gandi;

- egalitatea in ganduri si interese;

- sprijinul neconditionat - prietenie inseamna ajutor neconditionat.

In general, persoanele care au un cerc restrans sunt vulnerabile; nu trebuie sa refuzi o relatie, o emot., o prietenie. Dragostea are nevoie de surpriza, de inedit; prietenia se construieste. Sclavele nu pot fi iubite, pt. ca nu exista mister.

Curs 2 / 02.03.'06 RELATIILE PROFUNDE (continuare)

Relatiile afective - continuare:

caracteristicile rel. afective profunde

dinamica rel. af. profunde

singuratatea ca forma a vietii psihice

definitie, caracterizare

cauze, efecte

terapie

Prietenia si dragostea - cele mai importante.

Prietenia - incredere, sprijin reciproc, respect reciproc, egalitate (Aristotel spunea ca

"egalitatea este sufletul prieteniei"). Cu cat relatia e mai profunda, cu atat se accentueaza spiritul critic, iar toleranta diminueaza in intensitate.

Prietenia. Aterizat pe Pamant, Micul Print, ciudatul si neprihanitul erou al lui Antoine de Saint-Exupry, il intalneste pe Sarpe. 'De ce e atat de pustiu aici? Il intreaba. Tare sunt singur. Unde sunt oamenii?' Iar Sarpele, cu intelepciunea sa, ii raspunde: 'Singur te simti si printre oameni'. Daca nu stii sa-i descoperi, daca nu vrei sa-i cunosti, sa comunici cu ei, ramai singur. Si un alt personaj il indruma pe Micul Print sa-i descopere pe oameni. E Vulpea, care-l invata 'imblanzitul', adica valoarea relatiilor umane, a prieteniei care-i leaga si-i transfigureaza. 'Caut prieteni', zice Micul Print, care nu stie ce inseamna 'a imblanzi'. Atunci Vulpea ii spune: 'E un lucru care prea mult e dat uitarii. Inseamna a-ti crea legaturi. Tu nu esti pentru mine decat un baietas, aidoma cu altii, iar pentru tine eu nu sunt decat o vulpe, ca alte multe vulpi. Dar daca ma imblanzesti, tu vei fi pentru mine fara seaman pe lume, viata mi se va insenina. Atunci pasul tau ma va chema din vizuina ca o melodie . Va fi minunat cand ma vei fi imblanzit'. Si-l indeamna: 'Te rog, imblanzeste-ma. Daca vrei sa ai prieteni, imblanzeste-ma. Nu cunoastem decat ceea ce am imblanzit'.

La ora despartirii de Micul Print, Vulpea ii descopera 'taina' sa: '. limpede nu vezi decat cu inima. Ochii nu pot sa patrunda in miezul lucrurilor. Numai timpul cheltuit cu un prieten face ca el sa fie atat de pretios. Devii raspunzator pentru tot ceea ce ai imblanzit'. Legatura de prietenie, deci, il transforma pe om, il inalta, exprima adevarata masura a aspiratiei omenesti spre perfectiune si implinire.

Relatia de prietenie presupune deci: a) impartasirea reciproca a unor opinii, valori sau trasaturi de personalitate; b) satisfacerea unor nevoi sociale sau personale (de a fi incurajat, sustinut, pretuit, iubit); c) inseamna adesea si o atractie fizica; d) dezvolta un sentiment de placere, fericire, o stare de bine; e) semnalizeaza atractia reciproca, pretuirea la celalalt a unor calitati intelectuale, fizice, morale etc.; f) se manifesta prin nevoia de apropiere fizica de celalalt (prin acordarea increderii si sentimentul de siguranta ce-l incearca in apropierea sa).

Prietenia inseamna ajutor reciproc, sprijin afectiv, sustinere in procesul de integrare sociala.

Relatia de prietenie se sprijina pe trairea sentimentului similaritatii in idei, credinte, apartenenta sociala. Ea apare si se dezvolta in timp, prin cunoastere reciproca, prin parcurgerea impreuna a unor evenimente deosebite, prin probe care trebuie mereu reintarite.

Iubirea:

dependenta afectiva

intr-ajutorare neconditionata

exclusivism relational

sentimentul de posesie

empatia - trairea prin celalalt (sinucideri din dragoste neimpartasita).

Cauze care duc la degradarea relatiilor afective: saturatia

Efectele prieteniei si a dragostei asupra performantelor, a implinirilor sufletesti.

Relatiile intime presupun interiorizarea unor legaturi, cunoasterea profunda a celuilalt. Unii autori inteleg prin relatii intime numai iubirea, altii includ aici si prietenia sau relatiile de rudenie intre membrii aceleiasi familii. Cerandu-le unor adulti sa defineasca intimitatea, Waring (1980) a obtinut urmatoarele teme: impartasirea in comun a visurilor si gandurilor private; sexualitate; afectiunea pentru o alta persoana si angajamentul vis-à-vis de aceasta; absenta resentimentelor; posesiunea unei identitati personale stabile (stima de sine, cunoasterea exacta a nevoilor).

R.J. Vallerand (1994) regrupeaza astfel 'temele' principale ale intimitatii: a) este o nevoie pe care o manifesta un individ fata de altul, intarita prin caldura, schimburi reciproce, efort comun pentru integrare sociala; b) intimitatea poate fi definita ca o capacitate personala, relatia stabila care presupune angajament, sacrificiu, compromisuri; c) apare ca un proces de apropiere intre doua persoane, in incercarea lor de a se cunoaste profund si a-si satisface nevoile si aspiratiile personale; d) intimitatea este factorul favorizant, adesea hotarator al relatiilor intime.

Cum evolueaza relatiile intime? Cand se transforma intr-o relatie interpersonala intima? Lavinger (1988) a identificat trei stadii de dezvoltare: a) un stadiu de atentie (deschidere catre celalalt, acordarea reciproca a atentiei pentru gesturile celuilalt, expresie corporala, contacte fizice); un stadiu de contact superficial, in cadrul unor norme de participare, atasate unor roluri sociale; stadiul mutualitatii presupune o cunoastere profunda a celuilalt, intensitatea sentimentelor.

Relatiile intime nu sunt oarbe, irationale sau doar romantice, pasionale. Ele presupun existenta unor norme sau reguli, in functie de cultura comunitatii si de epoca sau context social-ideologic. Exista chiar un vocabular normativ pentru a descrie emotiile prilejuite de prezenta celuilalt. Pentru a evalua si descrie gradul de indentitate, diferite culturi folosesc expresii specifice, potrivit unor coduri acceptate si utilizate de catre grupuri sau colectivitati mai largi.

Relatiile intime presupun o comunicare continua intre cei doi parteneri, gasirea unor forme specifice de a comunica. Deficitul de comunicare separa cuplurile maritale. Formularea si transmiterea de mesaje hraneste relatia, o intareste continuu.

Determinantii psihosociali ai relatiei

Relatia interpersonala este favorizata de urmatorii trei factori:

a)proximitate sau apropierea fizica, ca si distanta geografica diminuata ne apare ca un incitator al relatiei. Cercetarile lui Festinger, Schachter si Back (1950) au dovedit ca locuirea in apartamente vecine faciliteaza contactele. Aceasta situatie creeaza familiaritate, multiplica ocaziile de intalniri. Dupa stabilirea relatiei, partenerii isi delimiteaza frontierele si - de regula - rezista 'invaziei' unui strain in acest spatiu intim.

b)Factorul similitudine-complementaritate actioneaza ca o reciprocitate de interese, opinii, gusturi, mod de comunicare. Indivizii care au mai multe in comun (sunt similari) sunt adesea legati si manifesta impreuna predilectii pentru cei ce le impartasesc preferintele. Similitudinile pot imbraca diferite forme: imbracaminte, emotii, statut social. Similitudinea poate dezvolta, celor doi parteneri, stima de sine si crea sentimente pozitive. Complementaritatea, la randul sau, poate si aceasta constitui un factor de relationare. Diferenta intareste adesea relatia, complementaritatea ne apare ca un mecanism compensatoriu.

c)Atractia fizica constituie un alt factor al relatiilor intime. Aparenta fizica influenteaza evaluarea altuia si demonstreaza totodata caracterul irational al unui mare numar de judecati pe care le intreprindem. Persoanele fizice agreabile au mai mari sanse sa fie cautate, apreciate, evaluate pozitiv. Aceasta atractie este favorizata de urmatorul mecanism: oamenii care au o perceptie de sine pozitiva se identifica cu cei care, cred ei, le seamana.

2. Dinamica rel. af. profunde

a)      are o perioada de formare

b)      are o perioada de manifestare matura

c)      metamorfoza, dezintegrare, ruptura, terapii

a)are o perioada de formare

contactul interpersonal (intervin proc.cogn.si af)

socul emotional ("lovitura de trasnet")-vezi pe cineva si te gandesti ca "ar fi putut fi";

cristalizarea - proc. af. se proiecteaza asupra ob. si se metamorfozeaza; are loc si in

leg. cu persoana pe care o uram (sentimentul este prezent intr-o lumina idealizata); ob. iubirii este cristalizat, impodobit, precum crengutele din mina care devin flori de mina prin cristalizare); destinul depinde de raportul dintre persoana ideala si cea reala, sau obiectul cristalizarii (fiinta iubita) se poate transforma in modelul visat;

- consolidarea, maturizarea relatiei prin stabilirea regulilor de schimb si a reciprocitatii;

cand o rel. porneste prin asimetrie accentuata, exista riscul ca regulile de schimb sa nu functioneze;

b) are o perioada de manifestare matura

- desfasurarea matura - nu este o per. de calm; se accent. spiritul critic; schimburile nu sunt bine

config. de la inceput; apar suisuri si coborasuri; cand sunt sentimente put., se rezolva, daca nu, se ajunge la metamorfoza, la dezintegrare. Trebuie folosita val. poz. a sentimentelor;fiec.se trans. in rap. cu cll.

- dependenta habituala - rel. create in timp si cu vecinii; esti obisnuit sa fie acolo, alaturi, sa-i

dai binete;

- decristalizare dramatica - duce la destramare daca nu se manif.fiecare in raport cu celalalt;

c) ruptura - dezintegrare - efecte considerabile, ramane un gol imens; orice disparitie lasa un loc gol (inclusiv cand dispare un dusman, dispare obiectul care dadea dinamism)

Consecinte:

1.vulnerabilitate la stres;

2.tendinta de izolare ( se creeaza sindromul efectului afectiv);

3.se constata scaderea performantelor, a creativitatii; scad si perform. in plan organizational; in

plan social, un. mare de disparitii afect. climatul, fenomensocial care trebuie contracarat.

Efectul despartirii asupra copiilor - 65% au probleme de personalitate; intre tinerii cu tendinte de delincventa, 75% provin din familii dezorganizate.

Ce trebuie avut in vedere? - ce factori duc la conflicte?:

a)      lipsa de comunicare

b)      lipsa egalitatii in luarea deciziilor

c)      echitatea schimbata

d)      lipsa convergentei emotionale

e)      lipsa de consideratie emotionala reciproca

a) Lipsa de comunicare - apare blocajul: nu poti spune ce ai pe suflet, tensiunile se acumuleaza → trebuie spus tot ce trebuie spus, altfel apare conflictul; e f. complicat sa inveti sa comunici si sa aplanezi; cand se aduna tensiunile, se depaseste masuraa, planul de toleranta si apare explozia;

b) Lipsa egalitatii in luarea deciziilor - tine de echitatea schimburilor - arta este sa stii sa-l faci pe celalalt sa creada ca el conteaza, sa dai impresia ca el a luat decizia.; este f. important sa participi.

c) Echitatea schimbata - teoria schimbului - dezechilibrele in schimburi; in prop. de 70% sunt disfunctii, conflictele din interes personal au leg. cu comunicarea si sch. neechitabil, si totdeauna se cumuleaza. De ex: eu pot acorda o semnif. deoseb. unui fleac. Functia darului intr-o relatie este o arta.

d) Lipsa convergentei emotinale: in functie de suportul energetic emotional - tr. sa fie motive convergente (eu iubesc arta, tu motoarele); alt ex: felul cum percepe arta, nu neaparat in mod identic, dar sa se intalneasca undeva, sa nu apapra respingerea, sa fie compatibilitate, nu discrepanta majora.

e) Lipsa de consideratie emotionala reciproca: rel. tr. sa fie mentinuta la un standard; familiaritatea sa nu afecteze, sa nu altereze relatia; tr. pastrata zona care-ti da sentimentul de siguranta, ca esti respectat. Cand rel. sociale sunt rarefiate, sau nu au intensitatea dorita, apare singuratatea cu implicatii in plan individual si social.

Singuratatea - stare sociala de izolare in care se afla o persoana in care rel. emot. nu au intensitatea dorita, aspirata. Consecinte: a)izolare sociala; b)izolare emotionala

a)Izolarea sociala: cand nu ai relatiile dorite care te satisfac si nu sunt in zona intensiunii

b) Izolarea emotionala - singuratatea este diferentiat facuta in functie de aspiratii; de ex: cineva

se poate multumi cu o relatie care o implineste, altii au nevoie de zeci de relatii, chiar daca sunt superficiale (intensiunea - 1-2 pers., extensiunea - mai multi); uneori doresti sa nu te imprastii, sa nu te disipezi; unii au nevoie de singuratate pentru a se linisti, altii au nevoie de zgomot, contacte, relatii pt. a depasi un esec; de ex: pentru un succes: ex: unul triumfa in fata oglinzii, altul da de baut la toata lumea;

- mai depinde si de modelul cultural: ex: intr-o tara esti izbit de ermetismul emotional - austriecii - unde perfectiunea este lipsita de prezenta umana; iar italienii sunt f. sociabili;

- conteaza si modul in care ai fost crescut in trairea sentimentelor de singuratate:

- dupa un esec

- pensionarea, care da sentimentul inutilitatii daca nu ai o in care activitate sa fii de folos

- disparitia unui partener

- tranzienta habituala (rezidentiala):

- tranzienta ocupationala- te muti cu srviciul, cu familie , tine de dezv. tehnol.

- tranzienta locativa, legata de tranz. ocupationala.

Este nevoie de radacini - drama celor plecati

Tranzienta relationala, ocupationala si rezidentiala - daca nu functioneaza, daca nu te adaptezi, totul se destrama.

Mijloace de terapie, de contracarare:

rol f. imp. il au institutiile sociale (ex: biserica este un centru de polarizare, sau cercurile de

terapii in grup, cum ar fi cercul alcoolicilor anonimi, sau al celor dependenti de droguri etc)

psihologul - psihanaliza, are un rol deosebit in SUA

internetul - modalitate eficienta de a atenua pierderile cu ajutorul prieteniilor virtuale

hobiul - ajuta la diminuarea singuratatii.

Singuratatea poate fi alungata prin promovarea rel. substitutive (ex.un animal de casa)

Cat de bine suportam singuratatea

Oamenii experimenteaza singuratatea in diferite moduri si o resimt diferit, in functie de nivelul nevoilor lor pentru intimitate sociala si atasament.
O persoana se poate simti singura chiar daca este inconjurata de prieteni sau partener, asa cum se poate simti bine si fara partener.
Jefferey Joung diferentiaza trei tipuri de singuratate:

- o singuratate tranzitorie, care dureaza cateva minute sau ore si care de cele mai multe ori nu este serioasa;

-o singuratate situationala, cauzata de un eveniment specific (divort, moarte, mutarea intr-o alta zona geografica) care poate duce pana la un an;

-o singuratate cronica, specifica persoanelor cu dificultati in realizarea contactelor sociale si stabilirea relatiilor intime, avand o durata de peste doi ani.

Insingurarea este o boala a sufletului, o diminuare a afectivitatii,a energiei sufletesti

Sociologul american Robert K. Merton, in lucrarea sa Social Theory and Social Structure, aparuta in anul 1957, atragea atentia asupra necesitatii de a se elabora teorii cu grad mediu de generalitate. In opinia autorului, aceste teorii sunt menite sa faca legatura dintre ipotezele de lucru, verificate empiric si o teorie unitara care sa explice toate regularitatile comportamentale observate, ale organizarii sau ale schimbarii sociale. Din aceasta categorie fac parte: teoria atribuirii (oamenii tind sa

atribuie propriul comportament mediului social in care se gasesc, iar comportamentul altora il atribuie factorilor lor de personalitate), teoria schimbului social (considera ordinea sociala drept rezultatul neplanificat al actelor de schimb intre membrii unei societati), teoria conflictului (concepe conflictul ca pe o sursa a schimbarii sociale) s.a.

Mathesis sau Bucuriile simple - Constantin Noica

Despre singuratate

Am trait fiecare dintre noi citeva zile fericite, cu stari de corp placute, cu soare si natura. Mica noastra luciditate ne-a aparut deodata. Esti fericit? Da. Si nu mai vrei nimic? Atunci asta e limita superioara a fericirii? Dincolo, mai departe, altundeva nimic?
Nu, am gresit drumul. Nu sint acestea caile vietii. Soarele care urca si coboara, pofta care cere si se satisface, senzatia care incepe si oboseste, bucuria care striga si deodata tace - nu lucrurile astea care se consuma rezolva viata noastra, daca viata noastra trebuie sa aiba vreun inteles,ci lucrurile care nu se consuma, care nu sfirsesc niciodata; lucrurile acelea care dureaza cit dreptele paralele de mult. Adevarurile care imi preexista si ma lasa in urma; ideea care nu oboseste niciodata; bucuria care sta. Eternitatea. Caci lucrurile acestea nu incep de nicaieri si au fost de totdeauna.
Daca cineva cauta placeri care sa semene cu fericirea, aci le-ar putea afla. In acest sens, poate, spunea un poet intro zi ca "geometrii sint fericiti, deoarece creatiile lor dureaza". Dar fericirea de fapt nu priveste decit lucrurile care sint azi si nu mai sint miine. Bucuriile durabile depasesc intotdeauna astfel de intrebari. Atunci, toata truda noastra trebuie sa duca la eliminarea materialului care este azi si nu este maine. A privi lucrurile sub specie durationis inseamna a te rataci singur in durata. Viata noastra trebuie semnificata cu lucruri care sa nu dureze.
Bucuria care sta. Ce just fixeaza verbul "sta", asa scurt si categoric cum este, toata actiunea de a te bucura! "Bucuria care sta" e formula potrivita a eternitatii noastre.
Dar care sint bucuriile statatoare? Ele se afla la indemina oricui. De pilda, un triunghi oarecare. Nu sta el? Nici nu creste, nici nu scade, nici nu s-a nascut si, iarasi, nu va muri. Nu e nici un progres in el si nici o prefacere. Progresul si prefacerea sint valori istorice, nu logice.
Atunci, contempland triunghiul statator, omul poate deveni si el fiinta statatoare. Din punctul de vedere al ideii in general, omul este singura fiinta care poate sa stea. Iata, in acest caz, de ce biografia n-are sens, de ce istoria este alaturi de realitatea spirituala: pentru ca ea e in planul duratei, si nu al adevarului. Nu e vorba de cine stie ce adevar astronomic, ci de adevarul nostru omenesc. Omeneste vorbind, noi putem trai in eternitate. Noi traim chiar in eternitate. E cea mai inexplicabila nebunie a oamenilor, aceasta nebunie de a se refugia in biologie si deci de a cauta cu vointa singura durere care nu le este data: aceea de a fi muritori. Caci nu suntem muritori, e clar. Dar suntem niste zei prosti, niste nemuritori care ne-am uitat destinul. Cit de inutil incercam sa ne sinucidem!
Vorbind despre stele, Nietzsche, poetul, intr-un vers vroia sa rezume morala stelelor. Dar de ce sa fie vorba numai despre stele, nu si despre oameni? Este un lucru curios ca oamenii nu vor sa stie unde e puritatea lor, de cind incep ei sa fie puri. Dar stim de cand? De la singuratate inainte.
Pascal a dat atitea lectii de omenie lumii! Faptele sunt stiute, dar sa le povestim toti de nenumarate ori. Lui Pascal i se interzice studiul geometriei. Tatal sau - care vrea ca tinarul Blaise, in virsta frageda inca, sa se cultive sistematic, asimiland intai literatura latina si greaca - este acela care deschide lui Pascal drumul catre creatia libera. Tinarul e curios sa afle ce se ascunde in domeniul acela care-i este interzis. Pune intruna intrebari, iar tatal sau nu-i raspunde decit ca geometria este studiul figurilor regulate. Blaise Pascal ramane singur, cu definitia aceasta, in odaia lui de lucru. Incepe sa deseneze figuri regulate, pe jos. Le boteaza asa cum se inampla, numeste cercul un rond si opereaza, pe cont propriu, mai departe. Cind, peste citava vreme, tatal sau il surprinde, Pascal refacuse geometria euclidiana pina la propozitiunea treizeci si ceva, incercind sa dovedeasca teorema ca suma unghiurilor unui triunghi este egala cu doua unghiuri drepte. Toata lumea stie exemplul acesta si tuturor ne place sa-l repetam. De ce insa nu se scoate adevarata semnificatie din el? Caci, in definitiv, cine este Blaise Pascal operand? E spiritul, e spiritul universal, e Adam; e omul singur.
Iata, in fiecare din noi sta un Adam care asteapta sa fie iarasi singur. Nu trebuie sa vina lucrurile spre noi, peste noi, caci lucrurile adevarate sunt inauntru. Lumile toate sint geometriile care asteapta, nedesfasurate, in spiritul nostru. De ce totusi se desfasoara ele atit de greu? Poate pentru ca nu suntem toti Pascal. Dar, mai ales, pentru ca lumea nu vrea sa ne lase singuri.
Ne-am invatat, asa, sa ne fie frica de singuratate. Toata educatia noastra e facuta din aceeasi groaza de singuratate. Sintem crescuti pentru a trai intre oameni, si am putea trai atit de bine singuri. Cadrele sociale, scoala, legile, prejudecatile - toate ne incarcereaza spiritul. Vor sa ne faca gregari. Se cheltuiesc sa perfecteze ceea ce avem mai prost in noi sau ceea ce, poate, nu avem deloc.

GREGAR, -A, gregari, -e, adj. (Despre animale) Care traieste in grupuri compacte, in turme, cete, carduri. Instinct gregar = instinct care determina unele animale sa traiasca, sa migreze etc. in turme, cete, carduri. (Fig.) Spirit (sau instinct) gregar = spirit sau instinct care indeamna pe unii oameni sa se supuna orbeste, sa-si piarda cu totul individualitatea in mijlocul multimii din care fac parte. - Din fr. grASgaire, lat. gregarius.
Numai Mintuitorul a stiut ca destinul nostru era de a fi singuri - si de aceea mintuirea lui vine prin constiinta, si nu prin turma.
Ne e frica de singuratate. Cind raminem singuri, luam o carte, sau scriem o carte, sau fluieram. De ce sa ne fie frica? Poate de la singuratate incolo incepem noi insine.
E sentimentul cel mai caracteristic al omului contemporan, necesitatea aceasta de a se popula. Am crezut si eu ca trebuie sa traim printre fantome, dar n-am propus niciodata fantomele imaginatiei, ci fantomele stricte ale spiritului. Uitati-va la fiecare om care ramine astazi singur, vedeti panica de care este deodata cuprins si apoi dezordinea in care cade, dezordine peste care stapineste, regina, imaginatia confuza.
Pacatul fata de omenia noastra, care ar fi trebuit sa fie omenie prin exces de luciditate, se dovedeste a fi astazi exces de imaginatie. Nimeni, desigur, nu are dreptul sa condamne arta si nobilele ei functiuni; dar abuzul acesta de fictiuni si de fantastic, chinuirea spiritului cu balauri si cu toti monstrii apocalipsului n-au servit, poate, la nimic. Ne-ar servi de infinit mai multe ori singuratatea si iesirea din turma. Valoarea cea mai inalta de care am avut parte in turma a fost spiritul cinematografic, vizionar si fictionalist. Intre atitea imagini, omul devine si el o imagine, si se inneaca.
Sa concediem odata toata aceasta lume dezgustatoare si miriapodica. Trebuie sa intoarcem hotarat spatele celorlalti. Trebuie sa ne parasim si pe noi, sa ne lepadam de toata falsa bogatie a vietii noastre imaginative si de continuturile noastre tulburatoare. Aci e o pisica moarta: viata mea.
Decantare, perfecta decantare chimica. Limpezirea generala a apelor. Abandonarea tuturor continuturilor. Ceea ce iti va ramine de spus cind nu vei mai avea nimic, acel ceva este al tau.
Singuratate si geometrie. Nu e un titlu frumos? Pentru ce? Nu stiu. Poate un titlu pentru viata omului pe pamint.
Singuratate si geometrie. Ar trebui spus numai singuratate. Caci ce face altceva omul singur, ce face altceva Pascal, decit geometrie? Sau poate ar trebui spus numai geometrie. Caci unde se nasc formele, de unde incep elaborarile pure ale spiritului, daca nu din pustiurile sufletului, din noptile sale omogene si albe?
Dar trebuie sa spunem impreuna: geometrie si singuratate, pentru ca abia asa, cind sint puse impreuna, oamenii pot intelege ceva din sensul lor aparte.
Singuratate, geometrie si eternitate. Exista o dialectica a spiritului pe care nimeni n-o poate infrange, careia nimeni nu-i va pune capat niciodata. De aici, din aceasta linie a spiritului se desfac drumurile adevaratei vieti. Bucuriile ei sint bucuriile simple, bucuriile formale, acte pure. Regatul vesnic al vietii noastre spirituale nu se intilneste decit in zonele singuratatii, noaptea, cind incep sa joace ielele.
.Si abia acum inteleg de ce spunea Platon ca Dumnezeu geometrizeaza. Caci Divinitatea e singura, nu-i asa? Prin excelenta singura. Si ce poate face fiinta singura, inteligenta singura, pura, decat geometrie?
Nu din frica. Lui Dumnezeu nu-i e frica de singuratate, ca noua. Nici din necesitate. Pentru Dumnezeu nu exista necesitate. Ci din vointa de a trai, intr-un fel, vesnicia dinlauntrul lui.

Barbatii evita femeile intelectuale
Barbatii divortati sunt in mai mare masura dispusi sa-si transforme "singuratatea" intr-o casatorie, dar recasatorirea femeii divortate este mai putin frecventa decat cea a barbatilor. De regula, femeile raman singure in numar mai mare si pe perioade mai indelungate. Unul dintre motive este si durata din ce in ce mai scurta a mariajelor care ajung la divort, rupturile cuplurilor fara copii fiind mult mai numeroase. Statisticile spun ca sansele sa ramai singur dupa 35 de ani sunt mai mari. Ele sunt mai scazute pentru barbatii cu studii superioare, iar pentru femei cresc odata cu pregatirea profesionala avansata. O explicatie a acestor fapte o ofera F. Singly, care considera ca barbatii evita femeile instruite pentru ca se tem sa nu-si piarda o parte din puterea lor in cadrul cuplului, in timp ce femeile intelectuale evita casatoria deoarece aceasta le ingreuneaza continuarea carierei profesionale.
Oamenii raman sau traiesc singuri atat din motive de ordin obiectiv, cat si subiectiv. Din prima categorie fac parte cauze de ordin sexual (impotenta sexuala, vaginism, infantilism genital), cauze de ordin psiho-relational (lipsa unor aptitudini pentru parteneriat, stari depresive, complexe de inferioritate, sociofobie), cauze de ordin material (constrangeri economice, lipsa locuintei). Cele de natura subiectiva sunt de obicei existenta unor imagini deformate asupra familiei si a sarcinilor ei, lipsa de curaj in asumarea responsabilitatilor familiale si parentale, psihotraume, datorate conflictelor conjugale grave din familia de origine.

Numarul oamenilor singuri s-a inmultit
Aceste cauze nu trebuie sa induca ideea ca o astfel de singuratate inseamna numai neimplinire, frustrare, cel putin pentru persoanele care accepta deliberat si care nu au trait niciodata experienta unui mariaj, ci doar pe cea a unor relatii mai mult sau mai putin pasagere. Trebuie precizat faptul ca aceasta singuratate are si ea avantajele ei printre acestea numarandu-se independenta economica, libertatea personala, varietatea si schimbarea, accentul pus pe cariera profesionala.
Singuraticul se confrunta si cu o serie de probleme de natura psihologica si sociala. Sentimentul de frustrare in raport cu colegii, cunoscutii si rudele care au propriile familii, sentimentul de culpabilitate fata de sine si fata de societate, sentimentul izolarii si abandonului, sentimentul egoismului si individualismului sunt doar cateva din trairile carora trebuie sa le faca fata. Mai mult, cu cat inainteaza in varsta, cu atat intampina mai multe dificultati, sentimentul abandonului se accentueaza, la acesta adaugandu-se sentimentul de insecurizare sociala. O certitudine evidenta se impune: numarul oamenilor singuri s-a inmultit si existenta lor trebuie luata cat mai serios in considerare.

Curs 3 / 09.03'06 / RELATII DE COMUNICARE: 1.def,caracteriz.g-rala,2.teorii priv.comunic:

a) t.relat,(informationala), b)constructiviste, c)semiotica ,d)comportamentala,e)psiho-soc; 3.clasif.form.de comunic;4.categ.definitorii in proc.de comunic.

Categ.de rel.pers.dupa continut:afective,de comunic,de influenta,coactionale. 1.Def.rel.interpers=rel.de comunicarea-este un elem.de fond; orice sist.social se baz.pe comunic.

2.Teorii: a) T.relationala (a informatiei): Comunic e proc.psih.interactional de transmit.si receptie a inform.intre 2 sist. capabile sa decodif.mesajel (entropia =gradul de dezorganizare,confuzie,neelucidare a sist, informatia =entropia organiz). Orice inform.tr.sa duca la reduc.grad.de nedetermin. Cele2 sist. care tr.sa comunice, tr.sa fie capabile sa decodif.sist.Nici o inf.emisa nu e id.cu cea recept,nici mesajele nu sunt identice,dat.unor fact:sist soc,perturb.care intervin.B)t.constructiviste-facem sch.de inf. prin modelul reprez:avem inf,reprez,rel.si actiunea-medierea prin interm.reprez.Orice reprez. are un nucleu central(cu elem.stab.care constit.sist.perif);C)t.semiotice:limba=produs cult,al unei societ,care a reusit sa-si elab.un mijloc de comunic.ce acumul.intreaga ist.a comunit.resp.Limba are 2 compon:a) sintactica (sintaxa)=reg.de combin.a semnelor;b)semantica=dictionarul, ansamblul sist.fol.Distinctia d.lb.si lbj: Limbajul-particulariz.lb-ii in f.de criterii concrete.(O existenta ramasa necomentata nu merita traita-D-tru Cristea"Psihologie existentiala". Ftiile lbj:expresiva(transmit.trairi,afecte,sentim),de comunic, cognit(ne fixam,analiz,transmit.cunost),persuasiva(infl.cu argum.si contraarg),reglatorie, axiologica (existentiala;prin lbj.dam consist.exist.n,putem comenta evenim.,ist.n,prin cuvant dam forma sentim.n). A comunica nu este o regula, este o sit.de exceptie.(Exceptie-comunicarea alienanta-ne instraineaza de propriile n.trairi si poate fi o bariera incomunic.cu cll;creeaza blocaje-una spui,alta gandesti); d)T.comportam(sc.Allan Alborn)-comportare=comportament→ forma de comunic,forma de negociere a reprezentarilor pe care le avem(lbj.verbal,paravb,actiunile), totul reprez.comunicare;orice elem.de comport.repr.sursa si sansa pt.cll.de a decodifica mesajul.Toate elem.sunt integrate intr-un sist;este o decodif.complexa a mesajului v,nonvb,paravb.e)T.psiho-soc(totd.comunic.tr.raport.la o sit.psiho-soc. Factori:- psiho-individuali(temperam),-psiho-soc(tine de statut,grup.din care f.p.pers.resp),- socio-cult, -situationali-circumstant(depind de ev.care are leg.cu sit.pr-zisa,dar care pot infl-conteaza ambianta) 3.Clasif.formelor de comunic: a) dupa modul de implic.a sub:-monologul(unilaterala), bilaterala(cei 2 interact-colab.prin comunic,discutie,fiec.isi regleaza discutia in f.de cll.),multivoca(in grup,pe rand, fiecare isi exp.pdv;b)dupa mod.de implic a formei,instrum, comport. fol. (verb,nonv,paraverb); c) dupa finalitate (comunic.de consum,influenta,sustinere psih, instrumentala).In comunic.verb,limba este fol.pt.decodif.mesaj; nonverb→e legat de lbj.verb,dar putem sch.continutul prin accente,intonatii, pauze(esti destept!-adica prost;esti destept?);paraverb→gestica, postura,mers→totul este mesaj;este o st.sa stii sa fol.thn.lbj.nonvb(modul in care lbj.verb.este converg.cu cel nonv:picioare sau brate incrucis →nu ma interes.ce doresti;este f.imp.tinuta→se transmit o multime de mesaje=tinuta→un item esential f.imp.si esential:sa ai cat m.multe date despre partener pt.o tranz,sau ce tr.sa obt;daca nu le ai,nu poti sti reactiile lui,poti rata;urmeaza proiectia ambiantei-locul de intaln,iluminat,cromatica-esti in avantaj f.de cll;depinde cat de mult iti doresti sa reusesti→persuas.afectiva(daca ai interes sa esuezi,sa scapi de cll. →culori gri,neutre(depresie,rezistenta),negru(st.de neliniste),temp.scazuta(disconfort); pe 2 oponenti, daca ii asezi f.inf.,conflictul escaladeaza. Strategia:ai proiectat ambianta,creezi atmosf,tr.sa incepi cu motive care sa destinda,cu ceva ce nu se poate refuza;in cadrul disc,din cand in cand tr.sa-i pronuntam numele-sunt elem.care par nesemnif,conteaza f.mult,tine de statutul pr-zis(diavolul se ascunde in amanunte).Lbj.nonv+paravb.ocupa m.mult de 70% din disc;este o st.pe care o stapanim prin studiu (tehnici si elem.care transf.st.si arta→esecurile sunt cele m.instructive;ele iti dau sansa revansei;cand esti implinit,parca nu mai ai ce face,iar motivatia nu mai e put). 4 categ.de FACTORI:teorii psiho-soc, integrative→comunicarea tr.raport.la o sit.sociala.Determina:a) factori psiho-individuali (temperam, reflexibilit.lbj);b)f.psiho-sociali-tine de statutul pers.cu care comunici;cat de mult statut.meu infl.pe al celor din jur(dir.gen→sus,subalt.comunica m.dificil-statutul ascendentei in ierarhie, care intervine in sch,particulariz.comunic.;c)f.soc-cult-SUA-comunic.nu are bariere;se realiz.o comunic.echilibrata;nu urmaresc submisiunea,fata de cultura japoneza,germana; d)f.situationali circumstantiali-evenim.care n-au leg.pr-zisa cu sit.de comunic,dar are leg.cu sit.in gen. Conteaza enorm ambianta.

Curs 4/16.03.'06/INFLUENTA SOCIALA: 1.Definirea si caract. infl. soc;2.Atitudinile si infl. soc; 3.Relatiile dintre atitud, intentie si actiune;4.Clasif. formelor de infl. soc;5.Mec. psiho-soc. implic. in proc.infl.psihosoc.Relatiile interne (se implica reciproc):socio-afect; comunic,influente co-actionale

1.Def.si caract.infl. soc. sunt proc.psiho-soc.prin care se modif.compon.afect,atitud, comport. axiolog. cognitive,motivat.ale unui sist.ca urm. a interact.sale cu un alt sist. Ex: conduita lui A act. asupra lui B; B react.la act.lui A si rezulta conduita lui B (D);-pot fi reciproce,dar nu sunt totd.simetrice(comport.are aspecte vizibile; in comport.nasc modif. la niv. psihologic.Definitia influentei: act. dirijata prin care un sub.numit agent de influenta,modif.act.altui sub,numit obiect al influentei: A→ D (D). Infl.este un proc. general,modif.comport:afective,comport,atitudini.Infl.este:intentionata (cognitiva, axiolog);neintent

Dupa exercit. infl.se obs.f.greu modif.in plan cogn,axiologic,afect;se pot obs.in plan atitud.-atitud. de a react.intr-un anum.fel.Caracteristici: a)evident.o atitud.selectiva a subiect.asupra a ceea ce-l inconj. ; subiectivit:in plan emot,motivat, afect, axiologic;b)prez.predisp.de a react. intr-un anum.fel in orice sit c)consecventa:putem face predictii.Atitud.uneste compon.P:afect,motivat,cogn, axiol:actiunea comport d)atitud. repr.un niv.sup.de integr.a fact.psih. capatand un asp.relevant al P e)are o anum consecv.(nu se sch.la sit.dif.);f)sunt sisteme inertiale;indif.ca se modif.dif.compon,nu infl. selectivit.in rap.cu realit adica sist.atitudinal;g)elem.compon.au caract.bipolar:aprop-resping,care pot fi cu implic.sau neimplic

Trasaturi: daca cunosc atitud.pot sa fac predictii asupra comport; se specif. intentia (se intreaba despre intentie). Intentia depinde de m.multi factori:influenta→atitud.→actiunea →intentia→(pot sa prevad) actiunea→rezultat→val. acordata rezult.→ atitud. → actiune → (norme sociale din grupul tau + nevoia de conformare (cum sa te conformezi)→intentia →presiunea normativa (Pn)

Atitudinile sunt definite de rezult.act,de capacit.de implic.Pn -o act.exercit.de orient.din mediul tau soc.

Clasif. formelor de infl. soc-criterii: 1.dupa natura sub. care se implica in influenta, infl.poate fi:

a)interpers.-intr-o forma oarecare pe B; b)impers.- nfl.mediata prin interm.unei institutii-nu sesiz.infl.;

2.dupa elem. interpuse, infl. poate fi: dir, sau indir; 3.dupa intentionalitate,infl. poate fi intent, sau neintentionata; 4.dupa forma de exercit.a infl, dupa procedee, mecanisme, infl. poate fi:a)sugestia - modalit. de infl. indir., prin procedeul facilitarii cognitive, discret, ostentativ, fara implicare, indirect;

b)persuasiv - dezv.ratiuni coerente, oferite cu fair-play, sustinut, motivat, afectiv, axiologic; c)ordinul - modalit. de infl. imperativa a unui deziderat care presup. o selectie ierarhica intre cele 2 pers., mai ales cand sunt distante ierarhice mari cu conditia: sa recunosti ascendenta celuilalt (dreptul lui de a da dispozitii), dar sa fie o justificare plauzibila; d)manipularea: o forma agresiva de infl. prin care determ. un comport.din p.cuiva, chiar imp.lui; se fol. sofisme, procedee de denaturare a adev, de bombardament subliminal, prin proc. psihologice subconstiente (se inreg. cu o vit. f. lenta, dar se reprod. cu o vit. f. mare); de dex: plasarea unui anunt intr-un ziar, in partea de sus, dreapta, are cel m. mare impact, apoi folosesc interesul meu imp. interesului tau, te determin sa cumperi ceva ce n-ai dori in mod constient, dar te conving ca ce faci, este f. bine si iti este de folos; se mai face si in scopuri poz →pt. inalte valori.

Mecanisme psiho-soc.implic-procese: a)sugestia (acceptiunea): prin care putem sa inducem cuiva o stare de control relativ- constienta - induc un comportament; ex: sugestia hipnotica, efectul placebo; sugestia poate fi tot un fel de imitatie,dar se manif. in cadrul unui grup,de ordin psihologicb)imitatia -proc.prin care preluam un model care are o anum.infl,prelevanta asupra mea; nu se prod.imediat - ap imit.amanata dupa un timp;nu imitam pe oricine; c)comparatia- ne compar.cu cei din jur; cu cat ne aflam intr-o st.m.mare de incertitud, cu atat m.mult ne compar.cu cei din jur; d)disonanta cognitiva: un proc.deoseb.de rafinat prin care putem infl.-2 elem.care nu sunt compatib, ap.st.de disconfort psih si tr.rezolv.prin reducerea disonantei pt.a ajunge consonanta; e)contagiunea; f) infl.minoritatilor.

Curs 5 / 23-03'06 / INFLUENTA SOCIALA (continuare) Pr. forme ale INFL. SOCIALE

A.PERSUASIUNE, B.MANIPULARE, C.INFLUENTA MINORITATILOR→toate sunt procese de comunic.Struct.unui proc.de manip:sursa,agent,tinta;uneori se merge de la sursa direct la tinta(auditoriul).Mesajul,canalul prin care se transm.mesajul,este mediul.Mediul poate fi:fizic,fiziologic,psiho-cult.Noi care suntem tintele manip,luam contact cu agentul,mai rar cu sursa.;daca nu suntem manip,suntem fol.in mod inconstient.Oameni cu un anum.renume,pot infl.pers.pt.a convinge si promova ideea care interesaeza;promov.conving.lui,care ma intereseaza chiar pe mine sau grupul care vrea si poate sa infl, sa manip.tinta,adica viata sociala

A.PERSUASIUNEA - act.controlata,sist.prin care urmarim sch.conduitei unui sub:atitud,sist.sale cognitive (credintele asupra ceva)prin mijl.rationale,o rel.condusa de o ratiune sincera cu cllt;aducem argumente, o infrumusetare pe un fond de fair-play(atitudinile se pot sch.de ambele parti);intre timp,contraarg.lui pot sch.atitud.mea;se poate ajunge la un consens,daca stim sa controlam factorii

.Factori care intervin:1.la nivel de sursa; 2.la niv.de mesaj; 3.la niv.tintei; 4.la niv.mediului

1.la nivel de sursa: a) credibilitatea(factor de prestigiu,factori psih;efectul de nepasare,sursa se disociaza de argument); b) intentia prezumata, c) farmecul pers(carisma-toata lumea se lasa infl;f.imp.fact.emot-nevoia de valorizare,imaginea de sine,cand ma identific cu pers.cu aura poz.care incearca sa ne convinga de ceva anume si reuseste;unii rezista,altiinu,unii sunt vulnerabili,altii nu;cei cu imag.de sinehipertrofiata,cu succese-inflexibilit.intelectuala,iamg.de sineput.conturata,e m.putin infl,este m.rezistent;este vulnerabil cel cu insuccese majore); d) statutul social act.la fel ca farmecul pers:o anum.poz.soc(functie buna in firma,casa intr-o zona selecta,masina cu nume sonor s.a.)

2.la niv.de mesaj: a) prezentarea p.d.v.conexe(sunt neces.cat m.multe pareri;niciodata sa nu adoptam poz.extreme,ex:in sot.complexe,cu f.multe variante,vom prez.un sg.pdv;intr-o sit.simpla,se vor prez.m.multe pdv); b) inducerea fricii(fumatul); c) antrenarea auditoriului(in luarea deciziei te simti coparticipant); d)modul de structur.(de plasare)a inf. in cadrul mesaj(modul de plasare a inf.in cadrul mesajului;problema tine de codificare-nonverb/verb-,tipul de mesaj tr.perceput detoata lumea).

3.la niv.tintei: -generalitati:caract. psih.care ar facilita/ingreuna persuasiunea-imag.de sine,dominanta/ dependenta -unele pers.sunt dominante,altele depind in totalit.de cllte-submisivitatea,acceptarea controlului cllt; predispoz.poz-sunt pers./grupuri etnice,pop-perdisp.sa accepte influenta,ex:americ.au predisp.poz.de a accepta usor mesaje de infl,ex:model.cult.-accepta cult.impusa)

a) predispoz.poz./neg; b)compatibilit.fact. motivat.cu natura mesaj;c)capacit.psiho-individ specif. 4.la niv.mediu:a)fact.care tin de ambianta fiz, b)f.care tin de climat psiho-soc .

4.la niv.de mediu: a)nevoia de comunic-se recept.m.usor infl,ambianta fiz.si soc;conteaza f.mult elem.de ambianta,sa nu fie nimic ostentativ;conteaza si climatul(sa nu-i negi din start pdvd.

B.MANIPULAREA:act.sist,se fol.met.ilicite prin care se promov.propriile interese in defav.cll;este o forma de agres,o rel.instrainata,este lipsita de fair-play. Tipuri de manip: 1.superf, 2.medie, 3.prof. 1.superf:te convinge sa cump.un produs;2.medie-sa sch.opt.cuiva priv.un partid;3.prof:viz.sch, orient. majore, priv.natiunea,regimul,dominatia de stat,inducerea de atitudini care sa vizeze macrosocialul.

Agentii de infl.mai pot fi: interpersonali, de grup, de masa. Dupa niv.la care se realiz: liminale (pot fi percep. sunt sesizabile),subliminale (se act.prin interm.psih.care scapa perceptiei). Dupa zona in care se manif: manip.informationala-se ref.la struct.mesaj,distors.inform,bloc. inform,sch. proportiilor:ce este/nu este important, discredit.sursei-un rol f.imp.in manip este dezinformatia; manip.psih-se fol. procese,se act.in zone in care nu se poate controla(lacrimile unei femei).Persuasiunea si manipularea se intrepatrund.Si manip.are uneori obiective care vin in consonanta cu ob.majore ale societatii. Rezistenta la manip:- te poti apara-tr.sa identif.intersele puse in joc; -sa identif.mijl.pe care le fol.→dezinform; sa gasim agentii de infl; -ce urmaresc,ce doresc sa obt.la niv.tintei(un vot, un produs?);- procedee conexe

(activare prealabila pe un anum.evenim;se introd.elem.care ma interes -dupa ce te laud,iti va fi greu sa refuzi,sau poate am interes sa refuzi)

Curs 6 / 30.03'06 / INFLUENTA SOCIALA (continuare) / C. INFLUENTA MINORITATILOR

1.Def:submult.a unei colectivit.care se caract.printr-un anum.parametru specific(leg.de religie,etnie), este acea submult.NU definita numeric,ci prin capacit.de acces la resurse ec,financ,juridice.

Conditii in care minorit.infl.majorit: - min.sa fie consistenta(sa fie unitara si consecventa -se creeaza starea de deruta(se declans.un conflict care nu poate dura la infinit,pt.ca se consuma,se epuiz.resursele (se rezolva prin negociere. Negoc.conflict: daca cedeaza,nu mai exista infl;daca este inflexibila,in cele din urma va face niste concesii(capacit.de a infl.majorit=1-5%.Influenta latenta:cu timpul,majorit.poate fi de acord cu minorit(influenta amanata). Reactia oricarei minoriati .scoate din rutina majoritatea -este activata gandirea convergenta care este reproductiva

2.Efecte ale infl.soc:este o act.m.mult sau m.putin sistematiz a unui factor A asupra unui factor B:

a)uniformitate; b)conformism; c)supunere.a)uniformitate:fenom.de accept.a infl.din dorinta sub-lui de a fi cu clti,din nev.de originalit,unicitate;fiec.cautam(prin vorb,comport-case,mas),exista nev.de integr. in grup;cand esti respins de grup→angoasa,teama,iti pierzi echilibr,coloana vertebrala a fiintei noastre.

b)conformism:accept.a infl.dat.sentim.de teama ca vei fi exclus,indepartat(dai dreptate grupului,pt.ca vrei sa fii asem. c)supunere: efect care presup.o accept.necondit.a infl.care act.asupra ta (B accepta ascendenta lui A,manif.sub forma de ordin,dispoz.→imag.de sine atrofiata,neincredere,esecuri; accepti infl.grup,pt.ca gr.te integreaza si capeti un suport;acesti oam.sunt mult m.usor de infl, de manip;le prov esecuri, apoi ii poti infl.f.usor;personalit.rigide in gandire sunt m.conformiste).Conditia in cazul accept:

-supunerea disructiva - sup.care desemneaza o rel.umana peric. pt.cel controlat-vulnerabilit.naturala a firii umane(mod.cult.dif-profesori,militari,preoti→mai submisivi-dpdv al ierarhiei.

3. Cum se delimit. cele 2 concepte: a)putere, b)autoritate.

a)Putere→capacit.unui acord social de a determ.un comportam,dar nu din proprie initiativa;puterea este data de poz.ocup.in sist.ierarhic. b)Autoritate ascendenta rcunosc. dat.calit.intrinseci ale pers.resp; poti avea put,dar nu ai autorit,sau ai autorit.dar nu ai put,daca nu te inscrii intr-o autoritate.oficiala. Put. poate fi:formala sau informala.Put.inform,dat.capacit.intelect. poate contracara,restruct. put. form, sau,ai put.si autorit,nu esti pers.cea m.pop(nu esti iubit),daca esti compet.nu vei f.iubit,dar secretul e sa promovezi un lider informal(cel m.simpatizat,care preia din functiile de asigurare a climatului.

4.Rezist.la infl: a)1.reactanta-2.anomie; b)devianta-delicventa.// a1.reactanta-dezv. unei motivatii neg.in rap.cu infl.exercit.asupra ta,care sa act.in sens opus; curiozit e nevoia de a elucida sit,este nev.ca libert. sa nu fie ingradita; cand imi sunt amenint.libertati imp,react.va fi f.mare React.e cu atat m.mare, cu cat e m.constient ca are dr.la lib;react.e cu atat m.put.cu cat sub.are impresia ca nu e rezonabilitate, cand o dispoz,un ordin,sunt nedrepte; a2.anomie (=fara,atipic,fara norma, marginaliz), st.psih.generata de incompatibilit.normelor generate de societ,norme incongruente,care nu sunt asimilate(pers,grupuri, societati→societatea pt.ca nu of.norme congruente-ni se spune sa nu furam, sa nu fie coruptie,dar cei care conduc fac exact invers,sau in fam,copilul mic,cum sa respecte ce este invatat,daca obs,nereguli de care este contrariat?si astfel ap.incongruenta.b:1.devianta, 2.delincventa. b1.devianta-dezv.comport. din af.grup.normativ;contracarare-mijl.tolerabile:obs,mustrare;(unele grupuri pol.au inceput prin a fi devianti,au contrazis niste legi; progresul →scoaterea din rutina). b2.delincventa-incalc.reg.consfintite in legi→sanctiune penala.

CURS 7/ 06.04'06 / Microgrup social: I.def,caract,clasif,fctii; II.modele de microgr ,III.caracteristici structural-funct, IV.struct.psiho-soc.de gr: a)struct.socio-af b),s.de comunic, c)s.autorit d),s.sarcinii, e)s.motivat, f)s.atitud, g)s.axiologica); V.fenom.psiho-soc.si de grup (coeziune,leader-ship,conformism, devianta,climat psiho-soc,conflict); VI.performanta microgr.

I.Definire,caract.microgrup(sist.microgr):Persoana exista in relatii:socio-af,de comunic,de influenta. Microgrupul este o entitate fundamentala, este o alta entitate,nu este o suma de indivizi;are o dinamica specif,este o entit.specif. Pp.dialecticii - transf.cantit.in calit;un ansamblu de pers(25?),intre care exista rel. stabile, non-intampl.si care urm.realiz.unui scop(sarcini) comun(e),din care rezulta fctii si calit. noi. DIADA= rel pr.intre elem.microgr.TRIADA=2 elem.se pot uni imp.celui de-al 3-lea,care are autorit. →tr.sa existe un echilibru;totd.va exista o ascendenta,deci unul va ceda.La 30 pers,microgr.are rel. dir. non-intampl,de tipul fata in fata,nemijl.La microgr.de 30 pers.exista tendinta de scindare si apar gr.de presiune,gr.de control dupa criterii dif:-locativ,-ascendentei(ex:intelect),gr.de referinta(care domina, sau dupa crit.ec).Peste 30 pers.nu mai sunt rel nemijl.Clasif.tipuri de gr:a)dupa nr:gr.primare(25-30 pers) si sec(m.multe gr. primare care interact.intre ele)si tertiare(mult.si colectivitatile);b)d.nat.activit: -scolare,milit,de creatie;c)d.cum sunt constit:formale,inform(se constit.spontan);d)d.mod.de constit: -naturale(ex.gr.familial),-experimentale(gr.constit.ad-hoc pt.realiz.unei sarc).Ftii. microgr:1.de realiz a sarc,f.constitutiva(de indepl.a sarc,fara de care,gr.isi pierde rat.de a fi);2.satisf.diferent.a treb.psiho-gice (avem nev.de comunic,afect,valoriz,integr.soc,recunoast,dependenta/indep,securit.psih,dominatie);

3.f.care asig.cadrul socializ.pers.(pers.este veriga care asig.leg.intre pers.si soc-la niv.macro/microsoc)

Un model-analogie-se da o schema supersimplific.si alegem dintr-un dom.intuitiv.II:Modele de microgr: a)cvasimecanic-un model aprox.o realit,e guv.de legi si clase imuabile;se aprox.ca sist.nu are dinamica) b)organic(este ca un org-sm viu,complementar lui a);c)conflictual(explica cum e posib. evol; elem.centr. al unui microgr.il repr.conflictul,gr.tr.de la o st.conflict.la alta, se pot trage invat.din exper. neplacute →perform.d)psihanalitic(se urm.psih-liza clasica,transfer din pl.indiv.prin social;sunt st. conflict. gener. de lider,pers.din gr.cauta sa se identif.cu liderul; e)interactionist (persp. tehnicista-se face clasif. interact apoi se constr.teoria-la psihanaliza este invers); f)de echilibru-teoria schimbului, (cauta sa se obt.prin sch.un echilibru,dar e precar,pt.ca totd.ap.un factor din ext,tr.realiz.un feed-back); g)CB-(gr.e un dispoz. social de preluare a inform,iar pe bz.fluxurilor luam decizii);h)structural-functional(intre elem. sist.exista interact.si fiec.indepl.o fct. dupa anum.reg).

III. Caracteristici:parametri structurali: 1.Tipul gr:(scolar,militar,de joaca,sportiv); 2.Marimea gr: (elementele ca nr.);3.Compoz.gr:(proportia femei/barbati,mediul de provenienta); 4.Scopul gr:-ce vizeaza sa realiz;5.Varsta gr:din interior poti sch.gr,din ext.e f.greu,deci tr.sa devii lider informal;6.Gradul de integrare; 7.Performanta:cat de eficient este gr.in realiz.scopului.

IV.Struct.psiho-soc.de gr: a)struct.socio-af-este struct.bazala,toate se baz.pe aceasta,pe rel af. Cum se constr.rel de grup intre membri?(1/3 preferati,1/3 de evitat,1/3 neutri)-cand un lider este apropiat de membrii grupului-lider afectiv,este pers.cea m.simpatizata. b)struct.de comunicatie:cum circula inform. in cadrul gr (in cerc,in jos, in lant- inform.circula greu daca nu e un control). c)struct.autoritatii-cand un gr.reprez.o struct.ierarhiz.in ceea ce priv.autoritatea. d)struct.sarcinii

CURS 8/ 13.04.'06 / Microgrupul social(contin).1.Procese,structuri,fenom.psiho-soc.de grup; 2.a)Struct.motivat.-atitudinal si b)mormativ-axiologica; 3.Fenom.psiho-soc.de grup (coeziunea, conformism/deviationism, Leadership,climat psiho-soc,atmosf.morala,conflict de grup);4. Stil de conducere(nivel organizational)

1.Delimitare concept. intre proc,fenom,struct.Procesul-desf.in timp a unor interact.specif. Structura

obiectiveaza procesele la un mom.dat-aspectul sincronic(simpatie/antipatie);struct.constituite genereaza alte proc-este premisa pt.desf.altui proc. 2.a)Struct.motivat.-atitudinal si mormativ-axiologica (modul cum se obiectiv. procesele in forma perceptibila:obs.ext.vede fenom.care ap,conflict. ce este observabil (nu se vad sentim).In gr.sunt si motivatii care se constit.la un mom.dat intr-o struct.de grup(unii au motivatii de conducere,altii de dependenta(submisivitate). Grupul este un organism viu; orice fel de incompatibilit.determ.disfunctionalit.de ord.motivat,executiv,etc.2b)Struct.normativ(cognitiv)axiologic

-se dezv.proc.de cun,eval;pe baza ac.val.se constit.sist.de norme,care protej.sist.axiologic;in caz de disf. de incalcare a legilor,apar masuri punitive;norma de gr.act.f.put,iar sanctiunile sunt f.severe. Nu te joci cu norma de gr,m.ales cand apar conflicte;-se act.in spatele conflict,nu asupra efectului; (un climat nefavorabil duce la perform.scazute).Cand coez.e f.mare ap.norm. de grup pe care nu ai voie sa le calci.

3.Fenomene psiho-sociale de grup:a)Coeziunea=ansambl. fortelor centripete sif.centrifuge.Coez.este determ.de atractia unui scop comun→sarcina obliga la o anum.conlucrare.Rel.poz:liderul poate fi elem. de coez.-carisma,atractia f.de un lider.Coez.presup.si exist.unor normecare se promov(legi) pt.conform, promovare activa.Fenomenul opus,deviationismul creste gandirea diverg,uneori benefica,alteori nu.Un conformism prea accent.duce la imobilitate,anularea sanselor de progres;mereu vor ap.deviationisti, iar cand ideile lor sunt bune,vor ap.prozeliti si pot dev.lideri de opinie si conflictele au momente poz; cand dev-tul dev.lider,poate sch.viata de grup;cand ideea dev-tului este buna,este un castig pt.grup. In cond. specifice ec.si a mentalit.rom.despre lideri in general,mentalit.este datorata celor aproape 52 de ani de regimuri dictatoriale ce au dus la neincredere, neasumarea responsabilit.si la neintelegerea faptului ca a fi lider nu inseamna neap.un privilegiu, ci o responsabilitate Leadership=fenomen,ansambl.rel.prin care se asig.controlul activit.de grup..Elem.cel m.imp.al leadersh-lui il repr.liderul-formal sau inform, stilul de conduc,modalit.partic.prin care isi exercita fctiile(modul cum se raport.exteriorul la interior: caracter intelig.soc,exper.psiho-soc,cultura organizat,infl.gr.Stilul de conducere:cf. Kurt Levin:a)autocrat- mana de fier(decide singur,ia mas,concentreaza,autoriz;b)autorizat(consulta microgrupul,dar isi rezerva drept de a lua decizii fara sa cedeze);c)laiser-faire(fiecare face ce vrea).Pt. toate(a,b,c)s-a urmar:CLIMATUL, rel.d.membrii gr,perform.gr.Exista o anum.strateg.de a capata incred,dar autorit.da rezult.cele m.bune. Orice sist.nu este o suma de elem,ci ele integrandu-se,se struct.unele pe altele;sunt f.imp.perform,dar si climatul(st.psih.gen-zata la niv.de grup prod.de ansambl.fact.cu semnif. pt.gr.Personalitatea grupului este SINTALITATEA. Starea psih.poate fi:tonica sau tensionata, stari relativ persistente. Atmosfera repr.asp.tranzitorii ale climatului(st.e depasita cand trece criza resp).F.imp:moralul,incred.in capacit.de a realiz.ob-vul.Organizatii: 1.def.(un sist. proiectat; proiect.presup.diferent.functionala a activitatilor), 2.teorii, 3.functii; 4.decizia si conducerea; 5.strategii de optimiz.Realit.soc-elem.de bz-persoana; Microgrup-pers.cu anum.interese; Organizatii:m.multe microgr. Multimile;Societatea globala.

Nivel organizational(stil de conducere):in f.de interese-ap.microgr-elem.nicrosociale,elem. macrosoc. →fiec.indiv.part. la efect.sarc,dar si de satisf.a propriilor interese.Sist.soc.construite cu ob-ve precise de import.g-rala si care presup.un nr.relativ mare de sub,cu f-tii diferentiate. Organigrama-schema de rel. dintre compartim. este prestab. Organizatia-sist.proiectat. Proiectul presup.diferentierea functionala a activitatilor. La polul opus,organiz.sunt consid.anarhii organizate (unii lucreaza concret,altii urmaresc in subsidiar propriul scop→este o anarhie organizata. O perspectiva unilaterala este o persp.falsa. Tipuri de org: a)deschise, b)semideschise, c)inchise, d)oculte. a) rel in toate planurile:cult,art,sociale; b)contacte in toate zonele,dar in unele sunt bloc.caile de comunic,iar in altele acorda ajutor; c) sursele autorit,dimensiuni:-autorit.formala este investita de o instanta sup;-competenta interpers.are intelig.pers -directii in care se manif:1.dir.reprezentariirii org-tiei,2.dir.motivarii membrilor,3.control,4.stilul atributional(concentrare,act,coord,conducere,dar isi asuma si rasp). Ex:stilul atributional al delegarii, stilul atrib.al dezimplicarii-ii lasa sa act.fara sa intervina.Strategii de interv:a)sa identif.probl; b)sa evid. fact.implic.in problematica; c)modif.de actiune asupra factorilor perturbatori.

MULTIMILE

Pp. dialectic: acumulari cantit. duc la acumul. calit. Ex: grupuri tertiare-multime-repr. un salt calitativ

(ia nast. o fiiinta proviz, care absoarbe fiec. membru (Le Bon) - rationam. devine simplificata; mult. se comporta ca un balaur

Def: grupul social este genul proxim al multimilor.

Tipuri de gr. soc:

- grupuri secundare - conexiune de grup pr - nu mai sunt relatii speciale fata in fata; fiind 2 entitati, se conecteaza pe linie de comunic. cu scopuri comune;

- gr. tertiare - este alta entitate- intr-un loc anume, un ansamblu real sau virtual de indivizi intre care exista similituduni de converg. care determ.o unitate(uniformitate la niv. emot, atitudinal,comport.

Explicitare: - ansamblu real - intr-un loc anume, un ansamblu de pers. restrans (noi, stud, suntem un ansamblu real secundar);

- gr. virtual - mult. virtuala a psih. din Romania - putem localiza par; sunt localizati in mod dif, dar cu interese comune (ex: gr. internautilor); exista similitudini care genereaza convergenta si are loc o fuziune emotionala de interese; se prod. un fel de asimilare reciproca (multimile se plaseaza la nivel IQ cel mai de jos - are loc regresia si in plan atitudinal (ex: revolutia este un caz de exceptie din perspectiva teoriei multimilor).

Clasificari

a) dupa nr. si locatie:

mult. gregare;

mult. virtuale;

b) dupa durata:

- mult. permanente (comunitatile, clanurile, sectele);

- mult. temporare (care tin ore, zile, luni);

c) dupa omogenitate:

- omogene (sectele, pe criterii etnice, mult. arhitectilor)

- neomogene (participanti la un miting, suporterii unui meci).

Caracteristici in fct. de tipul de multime: a) gregare; b) psihologice; c) organizate (comunitare)

a)      gregare - adunari, aglomerari spontane, circumstantiale, cu o coezitate redusa, fara un scop care sa genereze actiune;

b)      psihologice - oprirea metroului intre statii-aglomerare;apare motivul,socul emot, iar in multimea gregara se creaza acele convergente si se transf. in mult. psihologica (Le Bon, 1885);

c)      organizate rel. determ. de statutul prof., soc, relig; coez. e form. de cadrul normativ

CURS 10 /18.05.'06 / OPINIA PUBLICA (O.P.)

O.P. ca fenomen social = cum react. pers, gr, organiz, la acele evenim. care repr. o anum. semnif.

Opinia publica = parerea publicului intr-o anumita chestiune. ◊ Expr. A face opinie separata = a sustine in mod ferm o parere deosebita de cea a majoritatii; a nu se alatura parerii majoritatii.

Ce este OPINIA?

Def. ontologica= introduce in def. chiar term. definit (parere, judecata, idee); perspectiva de interpretare a manifestarilor, sit. cu semnif. pt. pers, gr, org. resp. care ia nastere spontan. Opinia se form. fundamental cognitiv; stiu ceva despre acel evenim: afectiv, normativ (norme implicate), dimensiune axiologica pe care o asimilam in ontologie.

Ce este PUBLICUL?= un gr. social, o multime (genul proxim), reala (constitutie fizica), sau virtuala, cu o anum. unitate; modul cum privim si interpretam un fapt:

- publicul participativ (la un spectacol) - exista coeziune;

- publicul accidental , conjunctural-se confrunta 2 personalit-privim, creeaza interesul,dar fara coez;

- publ. institutionalizat -convocat in bz. unei reglementari, a unei institutii (stud, muncit. in fabrica);

- publ. virtual - telespectatorii

Opinia unui public este un fenom. privit din 2 perspective:

1. ca fenom. psiho-social- discutiile, interactiunile nasc convergenta; fiecare are o opinie, cu discutii, interpretari; este si presiunea majoritatii, apoi apar convergentele;

2. ca produs - ce parere, opinie are un grup ref. la un fapt.

Caracteristici, dimensiuni:

1. continuturi, judecata de valoare- Este bine ca intram in UE, dar vine curentul de opinie; OPINIA se form. in urma unui fapt controversat; tr. sa existe o sit. problematica, o alternativa posibila;

2. domeniul de referire - politic si social;

3. gradul de cristalizare - f. putin cristaliz, vaga, cu riscul sa fluctueze, sa treaca in partea opusa;

4. fundamentarea - pe ce criterii cognitive, normative, afective se creeaza acel curent de opinie ( ex. referitor la intrarea in UE, fundamentul este m. mult afectiv, emotional;

5. persistenta - durata in timp;

6. organicitatea - leg. organica dintre opinia resp. si elementul de esenta specifice unei organizatii;

7. extensiunea - mare la niv. intregii tari (ex. ref. la integrarea UE);

8. activismul - trecerea de la simpla expectatie la implicare;

9. forta - capacit. de a mentine tonusul ridicat;

10.flexibilitatea - o opinie puternic fundam. are flexibilitate redusa, si invers.

Functiile OP:

1. normativ-axiologica - stabileste norme;

2. socializarea - obligativa, de a fi cf. normelor, legilor;

3. organicitatea - (afect) participa la coez. si capacit. unei comunitati pt. a fi liniste;

4. de control;

5. consultativa - OP este o forta si este consultata privind normele (intrebi OP ce si cum).

Dinamica OP, cum se constituie:

a) se ia contact cu un fapt, ex: pe biletul de examen sunt 4 sub; avem sau nu o parere, dar adunam inf. si exista si motivatia de a discuta, iar in urma interact, OP se nuanteaza; OP individuale se rodeaza, si se fundam, se cristaliz. o opinie generala;

b) dupa form. opiniei, dupa cristalizare, vine implicarea pt. form. opiniei formale (la un mom. dat, realitatea ne poate contrazice)

B. COMUNIACREA DE MASA

Este o actiune constienta, sist, org, prin care inform. sunt distribuite global - catre toata lumea, sau selectiv (catre anum. gr); ia nastere:

- in urma acumularii informale;

- prin interm. mass-media

Formele comunicarii de masa

- canale vizuale (85%, dar primim inform. in prop. de 25%);

- canale auditive - TV-ii ii revin 70 -80% - f. facila, nu faci efort.

Diferenta dintre PUBLICITATE (RECLAMA) si PROPAGANDA

PUBLICITATE: Faptul de a face cunoscut un lucru publicului; difuzare de informatii in public; caracterul a ceea ce este public; 1) Caracter public. 2) Difuzare in public a informatiilor prin intermediul mijloacelor de informare in masa.

RECLMA: 1. Activitate (comerciala) prin care se urmareste, pe calea publicitatii (prin tiparituri, radio, televiziune, cinematograf etc.), suscitarea castigarea interesului public asupra anumitor marfuri, a unor carti, a unui spectacol, a folosirii unor servicii etc. ♦ Raspandire de informatii elogioase (despre cineva sau ceva), cu scopul de a-i crea renume sau popularitate. 2. Articol (dintr-o publicatie), afis, placarda, panou, prospect etc. prin care se face reclama.

PROPAGNDA - Actiune de raspandire a unor idei care prezinta si sustin o teorie, o conceptie, un partid politic etc., cu scopul de a convinge si de a castiga adepti.

Publicitatea , reclama se face in raport cu serviciile, produsele, se transmite informatia, dar adugi un factor de natura afectiva, emot; mesajul pr. este este imaginea pe directie emot.

Propaganda se face in rap. cu conceptiile, ideile, valorile pol, ec; prop. nu este informala, ci interpretarea data de un grup

Orice informatie tr. dublata de un comportament emotional

Functiile comunicarii de masa:

de informare;

de socializare;

distractiva;

de control social.

Forme de manifestare a comunicarii (O.P.):

- rumoarea - un sunet surd de voci - OP nu este cristalizata;

- zvonul - o forma a OP in care se prov. ceva adevarat, fara fundament, care nu este verificata;

- opinia cristalizata - opinia bine structurata, stabila;

- prejudecata - opinie preconceputa, de cele mai multe ori eronata si defavorabila, impusa de mediu sau de educatie pe baza unor aprecieri superficiale; (ex: barbatii sunt mai puternici d. femeile - OARE?

- stereotipul - asem. prejudecatii (ex: femeile sunt fragile - nu este adev.)

MANIPULAREA O.P.

Oriunde exista interese, pot exista manip. ale O.P. (actiune lipsita de fair-play in rap. cu intersele mele, fara a fi constient).

Mijloace mass-media de dezinformare:

- inversare intre cauza si efect;

- asociere ilicita;

- personalizare;

- discreditare.

Socialitate si comportament social

Conceptul de socialitate:

- mecanismul functionarii vietii sociale, principiu al coeziunii sociale, ceea ce face ca noi, oamenii sa putem functiona si coexista ca soietate;

- este un ansamblu de insus, abilitati, capacitati care realizeaza integrarea in viata sociala in general.

Principalele tipuri de Comportamente Sociale (C.S.):

1. C. prosocial sau

2. C. antisocial;

Tipuri de Comportamente Sociale Generice:

- economic,

- estetic,

- religios,

- sexual, politic (interpretezi, actionezi, votezi)

1. C. prosocial - sensul ajutorare, sprijin fata de semeni, neobligat, fara sa astepai recompensa (altruismul) - te implici constient, voluntar.

Factori de natura sociala:

- presiune normativa (daca nu ajuti in mod deliberat, poti plati penal);

- reciprocitate;

- pp. echitatii schimbului.

Factori de natura individuala:

- temperamentul - extravertitii sunt mai dornici sa primeasca aprobarea (femeile se ajuta m. mult intre ele, mai putin pe barbati, pe cand barbatii le ajuta m. mult pe femei decat se ajuta intre ei).

Beneficiarul de ajutor - asemanari - daca face parte din aceeasi categ, ceva care sa lege.

Indrituirea - in ce mas. este indrepttit sa primeasca ajutor.

Factori conjuncturali:

- vreme inchisa, rece - creeaza stare de disconfort;

- vreme insorita - creeaza o mare disponibilitate;

- spectatorii - elem. care tin de fenom. de multime (pierderea si disiparea responsabilit-sa faca altul); daca ar fi un sg.spectator la un evenim,sansa de a fi ajutat,este de 90%;cu cat sunt m.multi,sansele scad.

Factori cosociali:

- colaborarea - conlucram;

- competitia - avem interese in acelasi domeniu, sau sunt opuse;

- conflictul -cand se acumil. tensiuni excesive se creeaza conflictul (energiile se consuma in mod firesc; rezolv. conflictului se face prin compromisuri reciproce);

- gestionarea conflictului - este o stiinta; uneori se creeaza un conflict in mod artificial.

2. C. antisocial - Care incalca normele de conventie sociala.:

- agresivitatea: se vizeaza in mod explicit producerea raului cuiva

- activa - cand participa;

- pasiva cand nu se intereseaza;

- frustrarea esti frustrat, devii violent.

In f. de forma, comport. antisocial, agresivitatea poate fi:

- fizica - disfunctii la niv. personalitatii;

- psihica - rafinamentul din psih. chineza - picatura chinezeasca;

- sexuala;

- verbala - insulta, ironia, se combina cu cea estetica - este o forma de agresiune;

- delincventa - comport. bazat pe o componenta a violentei; rel d. agresor si victima, in prop. aprox. 10%, victima provoaca pe agresor prin comport. nonverb, sau chiar verbal, subtil

VCTIMA - Pers. care sufera chinuri fizice sau morale din partea oamenilor, a societatii, din cauza propriilor greseli etc; pers.care suf.de pe urma unei intamplari nefericite (boala,accid, jaf, crima etc.).