Comportamentul agresiv

Comportamentul agresiv

Traim intr-o societate in care actele agresive au loc in fiecare zi, insa nu reusim sa ne dam seama care sunt adevaratele cauze ale acestor acte. Agresivitatea poate fi pozitiva sau negativa, accidentala sau intentionata, fizica sau mentala. Agresivitatea a inceput sa fie un comportament continuu in ziua de azi si personal cred ca ar trebui sa incepem sa o controlam. Agresivitatea umana reprezinta orice comportament indreptat catre un alt individ cu intentia imediata de a-i cauza acestuia rau. In concluzie, faptasul trebuie sa creada ca actiunile sale ii vor cauza rau "tintei", si ca tinta este motivata sa evite comportamentul (Bushman & Anderson 2001, Baron & Richardson 1994, Berkowitz 1993, Geen 2001).

In cele mai extreme forme ale sale, agresivitatea face parte din comportamentul uman. Oare este agresivitatea innascuta sau invatata? De-a lungul timpului au fost formulate mai multe teorii care sustin ca agresivitatea este genetica. Comportament agresiv inseamna sa spui ceea ce gandesti si crezi ca e corect intr-un mod care ii afecteaza pe cei din jur.

Agresivitatea ocupa un loc critic in existenta animala, ceea ce conduce la oameni, deoarece si noi suntem animale. In psihologie, agresivitatea este definita ca fiind comportamentul ostil care ii poate rani sau supara pe ceilalti. Asemenea comportament poate lua forma unui atac fizic asupra oamenilor si ale lor posesiuni, sau forma unui abuz verbal (Larsen, 2000).

Inca din copilarie, oamenii invata cum sa perceapa, judece, interpreteze si sa raspunda la evenimentele din mediul social si material (Anderson, 2000). Oamenii agresivi folosesc de obicei mania sau un limbaj corporal agresiv pentru a-i subjuga si domina pe ceilalti. Presupunerea de baza a comportamentului agresiv este aceea ca agresorul este superior celorlalti intr-un fel, si de aici reiese ca ceilalti au mai putine drepturi si mai putine adevaruri valide decat tine. Rezultatul comportamentului agresiv este acela ca agresorul primeste o mare parte din ceea ce isi doreste, insa pierde respectul oamenilor din jur. Agresivitatea reprezinta caracteristica de a fi agresiv, agresiv fiind considerat cel ce ataca fara a fi provocat.

Sigmund Freud este probabil unul dintre cei mai importanti psihologi ai secolului 20. Ideile lui au avut un impact important in aproape toate ramurile societatii. Sigmund credea ca sexualitatii umane ii trebuie acordata mai multa libertate, fiind strins legata de comportamentul agresiv. In conceptia lui Freud, exista doua instincte innascute aflate in contradictie: "instinctul vietii" si "instinctul mortii". El spune ca "instinctul mortii" este cel care declanseaza agresivitatea umana, deoarece actioneaza ca un instinct de autodistrugere cu orientare exterioara, spre ceilalti. Spetimiu Chelcea (2002) adauga: "Cand predomina primul, civilizatia se dezvolta; cand predomina cel de-al doilea, civilizatia se autodistruge prin razboaie interminabile si printr-o rata crescuta a criminalitatii."

Unii sociologi considera ca instinctul de agresivitate apare in mod spontan, cu sau fara provocari exterioare. Exista mai multe lucruri pentru care agresivitatea umana a fost invinuita, printre care rasism, saracie, inegalitate, arme, violenta de la televizor sau genele rele. Cei care cred ca agresivitatea este biologica sunt bazati pe ideea ca agresivitatea este un instinct uman innascut. Cateva dintre cauzele cresterii violenetei au fost identificate. De exemplu, accesul la arme, incalzirea globala, violenta impotriva copiilor in scoli si in familie, toate contribuie la dezvoltarea violentei si a agresivitatii in societatile moderne. Raul accidental nu este agresiv deoarece nu este intentionat. Violenta este o forma de agresivitate deaorece principalul ei scop este sa faca rau. Orice forma de violenta este agresivitate, dar multe acte agresive nu sunt violente. De exemplu, un copil care il impinge pe alt copil de pe bicicleta este un act de agresivitate, dar nu de violenta.

In fiecare zi la stiri se vorbeste despre violuri, crime si razboaie. Dar stirile nu sunt singurele lucruri datorita carora oamenii isi insusesc atitudini si comportamente agresive. Pe strada oamenii se imping daca nu merg destul de repede si este aglomerat si lista poate continua. Comportamentul agresiv a inceput sa faca parte din viata de zi cu zi, sa devina o rutina. Totusi, agresiunea pare a fi un mod de a mentine ordinea sociala in randul multor specii. Animalele concureaza unele cu altele pentru mancare sau teritorii, aratand foarte des semne de agresivitate. Insa, daca agresivitatea se dovedeste a fi un mod efectiv de a mentine ordinea sociala, violenta necontrolata apare a fi un mecanism sarac de supravietuire. S-au facut multe studii indicand ca relatia chimica dintre serotonina, testosteron si lobul frontal al creierului pot juca un rol cheie in determinarea comportamentului agresiv, in timp ce alte studii au explorat factorii inconjuratori si sociali care sunt stiuti a controla modelele de comportament agresiv. Motivele pentru care exista agresivitate in fiinta umana includ un sir de ipoteze. Agresiunea poate avrea baze chimice, hormonale sau genetice.

Cercetarile au aratat ca stimularea unor anumite parti din creierul animalelor duce la agresivitate, iar stimularea altor parti opreste agresivitatea. Unii cercetatori cred ca totul tine de nivelul scazut de serotonina. Terrie Moffitt impreuna cu niste colegi au studiat nivelul de serotonina din sangele a 781 de barbati si femei in varsta de 21 de ani. Cercetatorii au raportat ca "in acest studiu, nivelul ridicat de serotonina caracteristic violentei era specific barbatilor". In randul subiectilor femei nu s-a observat nicio relatie intre nivelul de serotonina si agresivitate. Unii cercetatori cred ca aceasta agresivitate provine din gene. Un studiu mare facut pe copiii adoptati, a aratat ca cei care traiesc cu un parinte adoptiv care a comis faradelegi este mai putin inclinat sa le comita la randul sau decat cel care are gene ale unei persoane ce a comis ilegalitati.

Anumite aspecte ale vietii umane au fost evidentiate ca factori care par sa contribuie la dezvoltarea si controlarea agresivitatii, incluzand factori cognitivi, familiali si influente sociale. Comportamentul agresiv poate fi invatat prin imitarea comportamentului celor din jur. Adultii pot fi influentati de violenta din media. Un studiu pe termen lung efectuat pe 700 de familii a gasit o asociere semnificativa intre perioada de timp petrecuta de un adolescent in fata televizorului privind emisiuni si filme cu caracter violent si probabilitatea ca acesta sa comita mai tarziu acte de agresivitate. Rezultatele au ramas aceleasi, in ciuda factorilor ca veniturile familiei, educatia parentala sau violenta din cartiere (Aronson, Wilson, & Akert, 2005).

Actele agresive pot capata forme cuprinse intre manifestari extreme, avand ca efect distrugerile fizice, si manifestarile cu efecte in planul simbolic, iar cartile de istorie contin multe astfel de evenimente. Psihosociologul american Elliot Aronson(1972/1995) se intreba: "Ce fel de specie suntem noi, daca cele mai importante evenimente dintr-o istorie pe scurt a umanitatii reprezinta situatii in care oamenii se ucid unii pe altii in masa?". Psihosociologul roman Nicolae Mitrofan(2003) afirma ca "agresivitatea poate fi considerata o caracteristica a acelor forme de comportament orientate in sens distructiv, in vederea producerii unor daune, fie ele materiale, moral-psihologice sau mixte". La randul lui, Septimiu Chelcea considera ca agresivitatea se defineste prin "comportamentul verbal sau actional ofensiv care are ca scop umilirea, vatamarea sau chiar suprimarea altor persoane, care sunt motivate sa evite acest tratament". De aici putem deprinde cateva caracteristici importante ale agresivitatii: 1) este un comportament intentionat, de tip actional sau verbal; 2) este un comportament ofensiv, si nu unul defensiv; 3) scopul comportamentului agresiv este de a produce prejudicii fizice, psihologice, morale sau materiale unei persoane sau unei alte fiinte; 4) este un comportament orientat spre o persoana sau o fiinta motivata sa evite acest comportament.

Cel care a nuantat analiza comportamentului agresiv a fost Arnold H. Buss(1971), facand diferenta dintre agresivitatea instrumentala si agresivitatea emotionala. Primul tip de agresivitate se refera la anumite comportamente realizate cu scop, in vederea obtinerii unor avantaje; cel de-al doilea se refera la comportamentele care permit descarcarea emotionala, determinand reducerea tensiunii psihice. "Indivizii, prin reamintirea unor evenimente, pot sa-si modifice starea de spirit in vederea transformarii agresivitatii-furie in agresivitate instrumentala" (Chelcea, 2002).

"Trezirea agresivitatii produce in noi aceleasi revolutii fiziologice, incordari si agitatii musculare care au fost descrise in contextul general al animalelor. Ca si alte specii, si noi cunoastem o varietate de activitati de transfer. In unele privinte nu suntem la fel de bine echipati ca alte specii pentru a dezvolta aceste reactii elementare in semnale puternice. Nu ne putem intimida adversarii, de exemplu, facand sa ni se zbarleasca parul". Desmond Morris priveste oamenii ca pe niste specii pe care le compara cu alte animale. El studieaza oamenii dintr-o perspectiva zoologica, focalizandu-se pe origini, comportament sexual, educare, explorare, hranire si comfort. Dintr-un punct de vedere zoologic, Morris respinge ideea de univers homocentric. El sustine ca natura biologica a omului si-a format o structura sociala si nu invers. Argumenteaza faptul ca ciclul reproductiv al oamenilor are potentialul de a suprapopula lumea. In final el avertizeaza asupra faptului ca oamenii s-ar putea auto-distruge daca nu controleaza populatia si agresivitatea si astfel va duce la distrugerea atat a altor specii, cat si a intregului pamant.

"Cele 8 pacate capitale ale omenirii civilizate" de Konrad Lorenz este o lucrare ce vrea sa puna in evidenta probleme ale societatii existente pe parcursul ultimului secol. "Sunt analizate aici procesele de dezumanizare care ameninta sa distruga nu numai cultura si civilizatia contemporana, ci insasi omenirea ca intreg: suprapopularea, pustiirea spatiului natural de viata, intrecerea omului cu sine, moartea termica a simturilor, degradarea genetica, ruptura cu traditia, receptivitatea crescanda la indoctrinare si in sfarsit, cursa inarmarii nucleare." (Konrad Lorenz, Cele 8 pacate capitale ale omenirii civilizate, Bucuresti, Editura Humanitas, 2001, coperta 4). El a realizat un studiu elaborat in ceea ce priveste modul in care comportamentul uman influenteaza functionalitatea intregii societati. Etologul analizeaza in acest mod concepte precum adaptabilitatea speciilor, atat una la alta, cat si la mediul inconjurator, interactiunile din cadrul acestor specii, echilibrul la nivelul mediului ori efectele interventiei in cadrul acestui mediu.

Lorenz sustine ca "ceea ce e important si folositor pentru omenirea luata ca intreg si chiar pentru omul in parte a si fost cu totul uitat in forfota intrecerii interumane. Covarsitoarea majoritate a oamenilor care traiesc astazi nu mai considera ca fiind valoros decat ceea ce ii duce la succes in cadrul unei concurente fara mila, ajutandu-i sa ii depaseasca pe ceilalti oameni."(Op.cit., p.37).

Cu toate ca au fost explorate o multitudine de posibilitati si facute o serie de teorii, nimeni nu stie inca din ce cauza apare cu adevarat agresivitatea sau daca se poate spune ca exista intr-adevar un anumit lucru care o cauzeaza. Desi nu se poate da un raspuns exact la intrebarea  De ce sunt oamenii agresivi ? , asta nu inseamna ca cercetatorii nu vor gasi raspunsul corect sau combinatia corecta de teorii.

Bibliografie 

Chelcea, Septimiu, Psihosociologie.Teorii, cercetari, aplicatii , Bucuresti, Editura Polirom, 2008

Konrad Lorenz, Cele 8 pacate capitale ale omenirii civilizate, Bucuresti, Editura Humanitas, 2001

https://g1b2i3.wordpress.com/2008/06/19/agresivitatecomportament-agresiv/

https://www.dadalos.org/frieden_rom/grundkurs_2/erklaerung.htm

https://www.scribd.com/doc/7273214/Sociologie-RomaneascaChelcea-Si-Ilut