Construirea atitudinilor

Construirea atitudinilor

Formarea atitudinilor

Procesul de constituire a atitudinilor este in ultima instanta un proces de invatare, in conditiile integrarii intr-un mediu social. Procesul se realizeaza treptat, avand puternice radacini in copilaria timpurie, deoarece, adultul incepe dresajul copilului, supunerea la anumite reguli, inca din primele zile de viata. Influenta universului social se exercita chiar mai devreme, inainte de nastere pe fondul receptivitatii copilului la incarcatura informationala si afectiva a mediului. Procesul de invatare poate avea loc pe baza tuturor tipurilor invatarii: conditionare clasica, conditionare operanta, invatare observationala, etc. Sintetizandu-le principiile, vom incerca o prezentare sintetica a conditiilor ce trebuie intrunite in procesul de formare a atitudinilor:

formularea de catre adult a regulilor, cerintelor, explicatiilor referitoare la comportamentul copilului;

procesarea informatiei legata de normele de conduita, de regulile sau restrictiile comportamentului; decodificarea mesajului si integrarea in universul cognitiv si afectiv al subiectului;

subiectul ia contact cu anumite patternuri comportamentale, cu unele modele de conduita. Ele sunt oferite de persoanele de referinta, care ii plac, de care este atasat si cu care i-ar placea sa se asemene sau cu care se identifica, indiferent daca aceste persoane ii prezinta in mod intentionat sau nu, tiparul lor comportamental;

exersarea sau aplicarea in propriul comportament a regulilor, imitarea modelelor;

controlul si evaluarea manifestarilor externe; ulterior, prin interiorizarea normelor si mai tarziu a valorilor se va constitui autocontrolul, avand si functii inhibitorii premeditate, dar si de initiere si derulare voluntara a actiunilor;

sugestia, recompensa sau pedeapsa in raport cu faptele de conduita.

Formarea atitudinilor se realizeaza in perioada copilariei, iar spre sfarsitul adolescentei, acestea ajung la o anumita consistenta.

Schimbarea atitudinilor

Schimbarea atitudinilor este un proces care afecteaza toti oamenii. Exista multe persoane care-si propun sa realizeze aceste schimbari, cel putin sub aspectul exterior, comportamental. Parintii si profesorii, politicienii si cei care ii slujesc, vanzatorii, reprezentantii bisericilor au aceeasi preocupare: schimbarea atitudinilor. Uneori, subiectul insusi vrea sa se schimbe.

O modalitate adesea utilizata in mediile educationale, este comunicarea persuasiva. Efectele persuasiunii depind de cel putin trei elemente: sursa, mesajul, tinta; acestea nu pot fi analizate decat asa cum functioneaza, adica impreuna. Sintetizand rezultatele cercetarilor, vom expune cateva concluzii despre persuasiune:

Expertii sunt mai persuasivi decat nonexpertii; argumentele specialistilor sunt mai credibile decat ale celor aflati in afara domeniului. De exemplu, un copil in primele clase, urmeaza mai degraba programul lectiilor facut de invatator, decat de parinte. Calitatea de expert este un raport intre sursa si tinta, depinde de insusirile sursei, de pozitia in raport cu tinta, de recunoasterea si aprecierea calitatilor sale de catre tinta.

Sursele atractive sunt mai eficiente in schimbarea atitudinilor, comparativ cu cele neatractive. De exemplu, copiii se raporteaza la un profesor pe care-l percep ca fiind atractiv, acordandu-i mai multa incredere decat unuia neatragator; acelasi lucru se poate vedea in activitatile comerciale, in reclame, in campaniile electorale.

Similaritatea sursei cu tinta, favorizeaza persuasiunea.

Oamenii care vorbesc rapid, sunt adesea mai persuasivi decat cei ce vorbesc mai rar.

Efectele credibilitatii sursei se risipesc in timp, dispar, ramanand in schimb, mesajul transmis.

Mesajul care nu pare a fi destinat schimbarii atitudinilor, este adesea mai eficient in acest sens, fata de mesajele ce par a fi emise cu scopul exclusiv al schimbarii. In general, nu credem si chiar refuzam sa fim influentati de acele persoane care vizeaza acest lucru, in mod explicit.

Mesajul subliminal nu produce schimbari semnificative ale atitudinilor.

Cand auditoriul poseda atitudini contrare celor ce trebuie formate, este mai eficient sa se adopte doua abordari, adica sa se prezinte si argumente si contraargumente.

Persuasiunea este mai semnificativa prin asocierea mesajului cu emotii puternice ale auditoriului. Inducerea fricii de consecintele negative ale atitudinilor actuale poate duce la schimbarea acestora.

Emotiile pozitive faciliteaza schimbarea atitudinilor: starea de bine, dispozitia pozitiva a oamenilor ii face mai receptivi la persuasiune.

Gradul de implicare a auditoriului in procesul schimbarii: cand tinta prezinta un nivel inalt al implicarii personale, atributele sursei sunt mai putin importante decat mesajul, iar cand implicarea personala este scazuta, conteaza mai mult atributele sursei.

Figura 3.7. Caile persuasiunii

Persoanele cu nevoi cognitive inalte sunt mai sensibile la taria argumentelor, cei cu inalta monitorizare a sinelui sunt influentati mai ales de tendinta de a face impresie, de a afisa o imagine atractiva, iar cei cu nevoi cognitive mai reduse sunt mai sensibili la continutul emotional al mesajului si la caracteristicile sursei. Se diferentiaza in acest sens, doua cai ale persuasiunii: calea centrala si calea periferica.

Pentru a fi persuasiv, mesajul trebuie sa se raporteze la valorile auditoriului.

Rezistenta la mesajul persuasiv se realizeaza atunci cand tinta este prevenita asupra intentiilor de persuasiune, putandu-si astfel, construi contraargumente, cand reuseste sa denigreze valoarea sursei, cand nu se afla in proximitatea spatio-temporala a acesteia sau daca foloseste asa-numita tehnica a inocularii.

Intrebari de verificare

1. De ce este necesara exersarea regulilor de conduita?

2. Cum putem rezista persuasiunii?