DINAMICA MULTIMILOR;FORMAREA SI EVOLUTIA MULTIMILOR CA STRUCTURI PSIHOSOCIALE;FACTORII PSIHOSOCIALI CARE INFLUENTEAZA DESFASURAREA FENOMENULUI DE MULTIME

DINAMICA MULTIMILOR;FORMAREA SI EVOLUTIA MULTIMILOR CA STRUCTURI PSIHOSOCIALE;FACTORII PSIHOSOCIALI CARE INFLUENTEAZA DESFASURAREA FENOMENULUI DE MULTIME

Dinamica multimilor

Ca orice sisteme vii, multimile - aceste "fiinte provizorii", cum le-a numit Le Bon - au o evolutie in care putem distinge mai multe etape: formarea, evolutia spre o stare cvasi-stationara, atingerea obiectivelor prin actiuni specifice, dezintegrarea sau transformarea. Aceasta succesiune are numai o valoare de referinta generala, in practica constatandu-se o mare varietate de momente intermediare, fluctuatii, inconsecvente si evolutii neasteptate, care dau adevaratul profil specific al unei multimi.

Cu valoare de exemplu, constituirea unei multimi psihologice presupune urmatoarele faze: a) concentrarea unui numar mare de persoane intr-un spatiu limitat (poate fi o simpla aglomerare conjuncturala, sau o "convocare" sau mobilizare mai mult sau mai putin formala); b) activarea unui anumit fond afectiv si atitudinal -pozitiv sau negativ- comun majoritatii participantilor; c) producerea unui eveniment cu un mare impact emotional, care polarizeaza brusc atentia participantilor si declanseaza o stare psihologica speciala, specifica fenomenului de multime (caracterizata prin sugestibilitate, contagiune, disparitia spiritului critic si de conservare etc.); d) structurarea multimii in jurul unor "centre de influenta" (persoane sau grupuri); e) prefigurarea unor obiective comune, concordante cu "montajul psihologic' al multimii, starea emotionala si contextul social in care se desfasoara evenimentele; f) desfasurarea unor actiuni dirijate de centrele de influenta, in sensul real sau aparent de realizare a obiectivelor adoptate spontan; g) aparitia unor stari de inconsecventa si deruta (uneori foarte accentuata) in momentul cand obiectivele au fost aparent atinse; h) dispersarea progresiva a multimii, paralel cu posibila organizare a unor parti ale acesteia, de regula cele din imediata apropiere a centrelor de influenta; i) "starea remanenta", cand participantii -dispersati fiind pastreaza un sentiment puternic al trairii unui eveniment deosebit, ceea ce le confera calitatea de multime virtuala, care poate fi iarasi mobilizata in anumite conditii; j) starea finala, in care dispar poate elementele psihologice si psihosociale care au aparut si s-au manifestat de-a lungul tuturor acestor etape.

Aceasta succesiune este foarte relativa, pe parcurs putand interveni factori sau evenimente care pot modifica dramatic comportamentul multimii, cu schimbari neasteptate de directie, treceri bruste de la o stare emotionala la alta, inconsecvente in actiuni, rupturi in corpul multimii, dispersare prematura in urma producerii unei panici puternice si generalizate etc.

Insa, in poate cazurile, exista patru.factorii esential care au un rol covarsitor in aparitia, desfasurarea si structurarea fenomenului de multime psihologica: (1) Montajul psihologic: consta din modul specific de configurare a elementelor cognitive, afective, motivationale si atitudinale in raport cu o situatie sociala care constituie fondul pe care se desfasoara actiunea multimii. (2) Sistemul de informare si influentare a participantilor: cu referinta directa la tipul de informatie transmisa, suportul material folosit, promptitudinea si acuratetea informarii, folosirea unor tehnici de dezinforrnare, intoxicare sau manipulare informationala, spatiul de distributie a informatiei.

(3) Sistemul de influenta, conducere si coordonare a actiunilor multimii: se refera la calitatea psihosociala a liderilor sau grupurilor care si-au asumat rolul de conducere a multimilor (carisma, forta de convingere, tehnicile de influentare folosite, prestigiul si sustinerea de care se bucura s.a.

(4) Situatia sociala pe fondul careia se desfasoara actiunile multimii: se are in vedere climatul psihosocial general, starea economica, gradul de consolidare a institutiilor sociale, existenta unor tulburari sociale anterioare sau concomitente, natura actiunilor intreprinse de autoritati etc.

Comportamentul multimilor se particularizeaza in functie de ponderea si modul de configurare a acestor factori principali, corelativ cu modul de actiune a factorilor secundari si conjuncturali. Cunoasterea mecanismelor psihologice care stau la baza acestui sistem de conditionari permite o anticipare corecta a evolutiilor din cadrul multimilor, insa si o posibila manipulare a acestora.

Intr-un alt plan de analiza, se constata si o dinamica referitoare la procesul trecerii de la o forma de multime la alta. Dupa cum se poate observa din schema de mai jos, caracteristicile esentiale ale unui tip de multime (gregara, psihologica, organizara sau comunitara) sunt determinate de ~ o serie de factori psihosociali, care pot actiona in ambele directii: fie in sensul unei structurari superioare, fie in acela al unei destructurari progresive .

Urmarind acest model, se poate intelege de ce sociologii considera multimile, sau grupurile tertiare - cum le numim noi, ca elementele fundamentale ale sistemelor sociale, prin ale caror mecanisme psihosociale putem explica multe dintre procesele si fenomenele care au loc in societatea contemporana. Fenomenul tranzientei, considerat de A. Toffler ca definitoriu pentru societatile hipertehnologizate este corelativ cu proliferarea diferitelor tipuri de multimi virtuale, in dauna celor reale: introducerea retelelor informationale la nivel local, national si planetar implica o descentralizare a activitatilor si conectarea la exterior prin mijloacele tehnice oferite de Internet si sistemele de computere. Un exemplu tipic il constituie asa numitele "grupuri de discutii" UseNet, organizate in Internet sub forma unei complexe ierarhii de categorii si subcategorii, cu reguli de participare si desfasurare a activitatilor elaborate prin consens, in urma raporturilor interactive care se dezvolta intre participanti. Astfel, persoane care nu se vor intalni niciodata formeaza o comunitate virtuala, avand caracteristici psihosociale cu totul deosebite.