Efectul CS asupra gradului de agresivitate la adolescenti

Efectul CS asupra gradului de agresivitate la adolescenti

1.obiectul observatiei

Deoarece calculatorul si mai ales jocurile ocupa tot mai mult din timpul copiilor din zilele noastre, este esential sa se cunoasca efectele pe care aceste activitati le pot avea asupra dezvoltarii proceselor mentale si comportamentelor sociale, pentru a spori selectivitatea si a urmari bunastarea psihica a subiectilor.

In ultimii ani a aparut un joc de calculator foarte apreciat, numit CounterStrike (prescurtare uzuala CS). Acest joc se adreseaza in special adolescentilor de sex masculin, fiind un joc simplu de tactica si se incadreaza in categoria "shooter".

Povestea jocului nu este una complexa: o confruntare intre o banda de teroristi care incearca sa plaseze o bomba si o echipa de soldati anti-tero care doresc sa-i impiedice (jucatorul poate alege din care categorie sa faca parte). Toate personajele sunt dotate cu arme de foc si pumnal, pe care le pot schimba si utiliza pe rand; cu ajutorul acestora se urmareste eliminarea inamicilor. Actiunea se desfasoara in locatii specifice, care favorizeaza dinamismul dar in acelasi timp imita locatii reale comune, de exemplu depozite, cladiri in constructie sau parasite, birourile unei institutii, etc. In acest decor jucatorul porneste la "vanatoarea" de inamici impreuna cu o echipa. Scopul este sa impuste/ucida cat mai multi din tabara adversa, care stau ascunsi printre ziduri, dupa usi, urmarind acelasi scop si luand prin suprindere jucatorul. De notat este ca impuscarea inamicului in cap se puncteaza bonus fata de impuscarea obisnuita in zona trunchiului sau membrelor.

CS este prin excelenta un joc violent, care transmite un mesaj negativ (crima este acceptata, permisa si chiar recompensata) si este posibil sa produca efecte in materie de agresivitate la jucatori. Subiectii observatiei sunt baietii intre 12-20 de ani dintr-o sala de jocuri a unui internet-caffe. Se urmareste aparitia eventualelor manifestari agresive in timpul jocului.

2.delimitarea unui cadru

Pentru a obtine rezultate cat mai relevante intr-o observatie, nu trebuie sa modificam in niciun fel conditiile naturale ale comportamentului. Studierea in laborator, intr-un cadru artificial poate produce diferente in manifestarea subiectilor. Astfel de diferente apar si in cazul in care subiectii sunt constienti de prezenta observatorului si stiu ca sunt observati.

In cazul dat, cel mai potrivit cadru ar fi o sala de internet, unde observatia se poate realiza usor, avem un numar suficient de subiecti apartinand categoriei vizate (deoarece CS este un joc foarte popular in salile de jocuri) si comportamentele nu sunt modificate de factorii de mediu. Stabilim sa observam fiecare subiect timp de 1 ora.

3.identificarea comportamentelor relevante

Cautam, in timpul observatiei, comportamente specifice agresivitatii, usor de monitorizat si vizibile pentru observator. Astfel, atentia noastra se va indrepta spre: limbaj, mimica, privire, gesturi ale mainilor, pozitie corporala.

Limbajul este poate cel mai relevant comportament al agresivitatii la om. Avem tendinta de a exprima prin intermediul cuvintelor unele atitudini doar atunci cand aceste emotii depasesc cote ridicate, pana la o anumita intensitate exprimarea facandu-se in principal nonverbal. De aceea, pentru observatia in curs, limbajul va fi un indicator precis al unei stari avansate de agresivitate. Ne intereseaza in mod deosebit reactiile violente manifestate prin cuvinte obscene, injuraturi, amenintari (la adresa "inamicului" virtual sau la adresa proprie in caz de insucces), onomatopee specifice. Tonul si intensitatea cuvintelor sunt alte variabile importante ce trebuie luate in considerare.

Mimica (expresiile fetei) si privirea pot aduce informatii importante in ceea ce priveste starea psihica a subiectului. Se va face distinctie intre o mimica relaxata, calma sau chiar binedispusa, o privire senina, zambitoare (potrivita pentru un joc, exprima detasare de actiunea jocului si relaxare prin intermediul acestuia) si o fata incruntata, privirea amenintatoare, denotand concentrare maxima si implicare psihica efectiva in actiunea jocului (ceea ce provoaca agresivitatea). Trebuie de asemenea sa urmarim si eventualele schimbari ale tonusului fetei, paloare/inrosire, aparitia de transpiratie pe frunte (caracteristici ale unor trairi intense). Frecventa clipitului este un alt semnal al agresivitatii, astfel in cazul unei situatii tensionate clipitul se accentueaza sau dimpotriva, frecventa scade foarte mult (aparitia privirii fixe).

Dintre pozitiile corpului, mainile sunt printre cele mai ilustrative. Gesturi ale acestora care sugereaza nervozitate, agitatie, miscarea exagerata (ca frecventa mai ales), lovirea, sunt indicii ale starii mentale observate.

Desigur, agresivitatea sau reactiile asemanatoare ei pot fi declansate de factori diferiti si nu in mod obligatoriu de joc. De aceea, trebuie sa incercam sa eliminam factorii care ar putea declansa aceste manifestari (valori termice extreme, mirosuri, zgomote neplacute sau repetitive care pot genera ca raspuns iritabilitatea, interventiile externe in timpul jocului, etc).

Un alt element esential care poate influenta rezultatul observatiei este atitudinea de inceput, adica subiectul poate incepe jocul aflandu-se deja intr-o stare de nervozitate; pentru a evita aceasta eroare observam fiecare subiect intr-un moment initial (folosind aceleasi definitii de cuantificare a comportamentelor) ca sa depistam eventuale schimbari    ulterioare.

4.cuantificarea comportamentelor

Pentru a suprinde comportamentele urmarite, folosim un tabel de observatie, ordonand ierarhic manifestarile, dupa cum urmeaza:

5.rezultate expectate

In urma observatiei realizate, este foarte probabil sa ajungem la concluzia ca jocul CS are ca efect cresterea gradului de agresivitate pentru majoritatea celor observati. Subiectii, chiar daca incep jocul intr-o stare relaxata si calma, dupa 1 ora vor ajunge sa manifeste reactii agresive. In concluzie, a juca repetat un astfel de joc poate afecta personalitatea si dezvoltarea normala a copiilor.