Emotiile sunt reactii firesti, adaptative, aparute in cursul evolutiei.

Emotiile sunt reactii firesti, adaptative, aparute in cursul evolutiei.

Conceptul de 'emotie' este asemanator celui de 'timp': daca nu ne intreaba nimeni, stim ce este, daca suntem insa intrebati, nu ne gasim cuvintele Problema este atat de obscura, incat nu exista definitii si clasificari definitive, desi atat filozofii, cat si psihologii s-au aplecat asupra acestui subiect dintotdeauna.

In continuare am ales sa scriu despre un articol care mie mi s-a parut interesant : Emotion and motivation: the role of the amygdala, ventral striatum, and prefrontal cortex (Rudolf N. Cardinal - Department of Experimental Psychology, University of Cambridge, Downing Street, Cambridge CB2 3EB, UK ; John A. Parkinson - Department of Anatomy, University of Cambridge, Downing Street, Cambridge CB2 3EB, UK , Jeremy Hall - Department of Experimental Psychology, University of Cambridge, Downing Street, Cambridge CB2 3EB, UK and Barry J. Everitt- Department of Anatomy, University of Cambridge, Downing Street, Cambridge CB2 3EB, UK) Acest articol arata multiplele reprezentari psihologice care se formeaza in creier in timpul exercitiilor de conditionare Pavloviana.Aceste reprezentari ar putea fi strans legate de functiile structurilor corticale si subcorticale. Conform aceluiasi articol amigdala si cortexul prefrontal au un rol important in emotii si motivatie.

Psihologul american Paul Ekman de la Universitatea California (expert in studiul emotiilor, manifestarilor acestora si in studiul mecanismului minciunii), pe baza rezultatelor unor indelungate cercetari pe toate continentele, arata ca exista 4 expresii faciale care pot fi recunoscute de orice persoana apartinand oricarei culturi de pe planeta: frica, mania, tristetea si bucuria. Universalitatea acestor manifestari poate fi tratate drept un puternic indiciu ca aceste 4 emotii sunt emotii fundamentale, ce tin de natura umana.

Primul care a constatat caracterul universal al emotiilor a fost Charles Darwin, folosind aceasta idee pentru a sustine teoria evolutionista, motivand ca emotiile reprezinta modele de reactie mentala intiparite in sistemul nervos.

Psihologul Daniel Goleman (cunoscut in special pentru cercetarile sale privind inteligenta emotionala), face urmatoarea clasificare a emotiilor: mania, tristetea, frica, bucuria, iubirea, surpiza, dezgustul si iubirea.

Frica: daca diferite emotii corespund unor diferite tipuri de situaii, diferite subtipuri ale fricii au fost modelate in functie de diferite tipuri de amenintari ( pradatori, inaltimi, persoane straine, diferite situatii sociale, boli etc).

Panica si agorafobia. Panica poate fi declansata de atacul unui animal sau om. Agorafobia este un subtip de frica ce apare in spatii deschise, in care un atac e posibil.Modificarile fiziologice, adaptative care acompaniaza panica sunt: cresterea nivelului de glucoza in sange ca substrat metabolic, adrenalina inlatura moleseala, forta musculara crescuta faciliteaza actiunea, cresterea ratei respiratorii aduce un suplus de oxigen, cresterea coagulabilitatii previne eventuale pierderi excesive de sange. Panica alternaza cognitia si comportamentul, astfel ca mintea devine interesata doar de gasirea unor modalitati de scapare. Modificarile vocale si faciale solicita ajutor din partea cunostintelor sau rudelor.Oamenii care in mod repetat traiesc senzatia de panica, dezvolta agorafobia- teama de spatii deschise, locuri in care frica intensa a fost traita inainte etc. Aceste caracteristici ale agorafobiei sunt bine potrivite pentru a evita un atac intr.-un mediu periculos.O persoana careia ii lipseste capacitatea de a se panica in situatii periculoase, in mediul natural are un dezavantaj selectiv. Orice om care ar sta mandru si fara frica in fata unui tigru probabil ca ar fi mancat de acesta.

Tulburarile de panica sunt boli ce rezulta din reglarea defectuoasa a panicii, dar panica in sine, la fel ca si tusea, un e o boala, ci un mecanism defensiv impotriva unor tipuri particulare de pericole. Multora le este teama sa se afle in centrul atentiei. Situatiile ridicole in care ar putea fi puse astfel de persoane nu reprezinta doar un simplu discomfort; ele sunt amenintari serioase pentru succesul reproductiv. Pe de alta parte, teama de succes are uneori rol adaptativ, de exemplu daca liderii exclud sau ii pedepsesc pe cei care ar reprezenta o amenintare a pozitiei lor.

Bucuria si tristetea sunt, alaturi de frica, principalele tipuri de emotii. Fericirea si tristetea sunt experiente umane universale modelate de selectia naturala pentru a creste adaptabilitatea in anumite situatii. Fericirea e produsa de situatii care adesea se coreleaza cu o crestere a succesului reproductiv: a fi admirat, a fi iubit, a avea copii, a-i privi cum cresc, a avea nepoti etc. Tristetea, supararea sunt produse de situatii asociate cu o adaptare proasta: starea de boala, pierderea statutului, pierderea resurselor, respingerea sociala, pierderea unui prieten sau a unei persoane iubite, moartea unui copil.

Un rol imediat si important al starii de spirit este ca actioneaza ca un motivator. Oamenii repeta actiuni care i-au facut fericiti in trecut si le evita pe cele care le-au adus amaraciune. La un nivel cognitiv s mai ridicat, oamenii isi planifica actiunile bazandu-se pe asteptarile lor privind starile emotionale care vor rezulta.

Caracteristicile starilor de fericire sau de tristete ofera indicii despre situatiile in care aceste stari ofera avantaje. O persoana fericita e energica, optimista, impunatoare, sociabila, dornica sa inceapa noi proiecte si face investitii substantiale in oameni si proiecte, cu incredere. Persoana trista e letargica, pesimista, umila, retrasa, excesiv de realista in legatura cu propriile abilitati, cu putina initiativa. Situatiile in care aceste caracteristici ar putea creste adaptabilitatea nu sunt caracterizate de un succes sau esec imediate, ci de indicatori ai recompenselor din viitor pe unitate investita iar raportul recompense disponibile/unitati investite corespunde starilor de bine sau de prost-dispunere. Cu siguranta ca e mai util pentru un organism sa-si regleze utilizarea energiei si investitiile sociale atunci cand vor fi recompensate bine in loc de atunci cand ar fi risipite fara vreun rezultat sau recompensa.

Goleman afirma ca pe baza emotiilor se formeaza predispozitiile (ori, am spune noi, starea de spirit), care sunt mai putin evidente/intense ca emotiile, dar au o durata mai mare. Dincolo de predispozitii sunt temperamentele, tendinta de a-ti aminte anumite emotii si care defineste/determina comportamentul general al persoanei in anumite conjuncturi.

Pentru civilizatia vestica, cea mai raspandita teorie este cea bazata pe distinctia care o face Descartes intre emotie si ratiune. Publicul larg si nu putini oameni de stiinta considera emotiile ca mod de reactii instinctive pe care mamiferele si omul, ca produs ultim al evolutiei, l-au dezvoltat pe parcursul evolutiei. Ele au aparut si s-au dezvoltat ca semnale adaptative anuntand foarte devreme individul de aparitia unui pericol sau a unei oportunitati favorabile. Fara emotii individul nu ar fi putut supravietui fiind incapabil sa se orienteze si sa reactioneze rapid si dimensionat fata de provocarile din mediu. Atunci cand un individ vede un pericol, sa zicem un animal fioros, emotia, respectiv frica se declanseaza imediat, ceea ce-l ajuta sa antreneze si-sia puna in miscare resursele personale de aparare sau atac, atat rationale (informatii, experienta anterioara, deliberarea si luarea deciziei corecte) cat si cele fizice, corporale (de la reactiile automate ca pielea de gaina", frison, pana la fuga sau pregatirea pentru confruntare si lupta). Fara emotie, individual ar fi o victima sigura, desi mass-media cauta sa furnizeze modele reci, a unor supermani care inving sau pier intr-o confruntare eminamente rationala.

Asadar, emotiile fac parte din viata noastra.Atat emotiile pozitive cat si emotiile negative sunt parte activa din viata noastra de zi cu zi.

Bibliografie: www.scholar.google.ro