TESTELE DE CREATIVITATE

TESTELE DE CREATIVITATE

Cu scopul de a surprinde cat mai devreme creativitatea, spre a se valoriza social si spre a se stimula si intretine aceasta importanta valoare sociala, s-au efectuat diferite tipuri de teste. In genere, acestea au in atentie criterii ce au fost atribuite creativitatii de diferiti autori, din care motiv raman sensibile la anumite critici ce se refera la insusi conceptul de creativitate. Totusi, asa cum mentiona si J.Piaget "testele au dat, in linii mari, ceea ce se asteapta de la ele, apreciere rapida si persistenta a nivelului global al unui individ. Ele masoara un randament fara a atinge operatii constructive ca atare" Totusi, testele de creativitate nu pot surprinde insusi procesul si momentul creatiei, ci doar creativitatea potentiala si produsele ei.

Problemele creativitatii au fost abordate diagnostic, mai intai, prin arborii genealogici de catre Sir Fr.Galton care , in 1862, a creat o preocupare pentru abordarea evaluativa a creativitatii . Pentru Sir Fr Galton creativitatea a fost considerata ca atribut al oamenilor alesi.

Mai semnificative, pentru tentativele de cercetare diagnostica a creativitatii, se pot enumera studiile lui Allport (1936) si cele ale lui Guilford

In a doua jumatate a secolului XX, creativitatea a inceput sa fie considerata tot mai mult ca atribut al omului (reevaluarea lui homo faber) si ca bun al societatii-sub influenta progresului in toate domeniile de exprimare ale activitatii umane ( R.S.T.).

Inventarierea de numerosi autori a formelor timpurii de exprimare a creativitatii - prin metoda biografica (Mozart, Chopin, M.Eminescu) , ca si cercetarile privind dezvoltarea ludismului la copii, au creat interese pentru problemele creativitatii.

Exista creativitate, ca potential psihic si creativitate, ca stare activa. Potentialitatea creativa se transforma in stare, sub foarte numeroase si complexe conditii provocatoare. In cazul in care creativitatea potentiala devine activa, se manifesta ca stadii ale creatiei. In acest context exista, insa, forme relativ diferite de creativitate potentiala, ca structura si ca nivel pana la care se extind structurile creative. Se delimiteaza ca structuri urmatoarele (C.N.Taylor):

• Creativitatea productiva se caracterizeaza prin prezenta de control lejer al jocului liber, a operatiilor creative incarcate de o anumita tensiune acaparatoare, cu tente ludice. Este, insa, implicata si ca stapanire a acesteia.
• Creativitatea expresiva este forma fundamentala de creativitate in actiune. Se exprima prin implicatie totala intr-o anumita activitate, cu originalitate, sensibilitate, mesaj complex si angajare cu tehnicile si abilitatile creative maximal -disponibile.
• Creativitatea inventiva echivaleaza cu o forma mai inalta si flexibila in sesizarea de noi semnificatii, de multa flexibilitate de combinare de idei, de percepere de relatii inca nesesizate.
• Creativitatea emergenta, cea mai profunda si cpmplexa, aduce transformari, produse creative deosebite ce pot crea transformari in viata social-stiintifica, artistica,    tehnologica etc.

Exista niste etape in constituirea creativitatii ca stare. Wallach a semnalat momentele de preparatie , ca prima etapa a trecerii la creativitatea ca stare. Preparatia este mai activa la cei cu creativitate potentiala inalta.

Al doilea momenteste cel al incubatiei Incubatia este o stare incarcata de interogatii puternice si implicare a starilor psihice si a competentelor intr-o stare de efervescenta, a imobilizarii inconstientului si a subconstientului (Wallach, Jung, Freud mai ales). In etapa incubatiei, se creeaza si organizarea mesajului, se fac asocieri, se contureaza miezul problemei, legaturile ei nemaigandite. Se rotunjeste tematica de baza si cea de implicare in necunoscutul cel mai neasteptat pentru cei ce savureaza domeniile stiintei, tehnologiei sau domeniul de arte respectiv. In acest moment, se leaga foarte numeroase probleme ale uriaselor interdependente ce constituie suportul existential al universului si al fortelor inteligentei, care le surprinde si apoi le foloseste. In mod inconstient, au loc si favorizari de fuziuni, ordini de aranjament al problemelor de prim grad, confruntari tacite sau vehemente cu aparentele realitatii si cu idei ce au servit aceste aparente. Are, de fapt, loc o confruntare cu realitatea si concomitent cu modul in care ea a fost privita si implicata in mentalitatea umana. Se activeaza cunostinte, ipoteze noi pe care acestea le impun. Incubatia tematica este foarte incarcata afectiv, proces ce determina gradul de consum de energie psihica la maximum, proces ce creaza in etapa sau stadiul urmator al cretivitatii activate.

Momentul urmator, al iluminatiei este incarcat de intuitii, inspiratii. Este un moment de implozii si explozii interioare, in care probleme, fructe ale creativitatii, s-au copt si se culeg. Se mai numeste si momentul "Aha"-si se exprima prin inceput de descarcare, activitatea deplasandu-se pe comunicare. De fapt, este o faza care nu dureaza pra mult (dupa "Aha"," Evrika"). Totul este ordonat si comunicarea se supune, cuminte si ordonat, produsului "Evrika".

Urmeaza faza verificarii si a trecerii in etapele creativitatii ca structura psihica finala. Verificarea se face din doua puncte de vedere: pe de o parte, prin verificarea a ceea ce a fost implicat in creativitatea activa si pe de alta parte, prin aportul creativitatii activate, a ceea ce a fost si ceea ce a devenit. Perioada verificarii este o perioada de munca intensa, activa si incarcata inca de tensiunea creativitatii ca stare de autoretraire.

Se considera ca fiecare persoana dispune de creativitate ca structura psihica potentiala si ca disponibilitate. Mai mult decat atat, in a doua jumatate a secolului al XX-lea, creativitatea a devenit o priblema sociala protejata si in stadiu de a i se cauta mijloace de stimulare. Au inceput sa se contureze tot mai numeroase grupuri de psihologi care si-au conturat menirea de contributie in aceasta directie (a stimularii cretivitatii). Foarte activ, in aceasta problema, a devenit grupul Mirabilis de la Iasi, grup care si-a extins activitatea si colaborarea la Timisoara, Cluj si Bucuresti.

In acest context, subliniem faptul ca exista o creativitate potentiala sociala a grupului de natiuni si exista creativitate individuala in tandem cu cea a grupului de apartenenta.

In final, mai subliniem inca o data ca testele de creativitate diagnosticheaza creativitatea ca structura psihica. De pilda, nu toate persoanele ce, in genere, sunt evident creative in interrelatiile curente, in problemele profesionale, sociale si de alte feluri au un potential ce nu se implica in creativitatea, ca stare decat rareori, ceea ce inseamna ca, desi creativitatea lor exista si se manifesta zilnic, potentialul ei este diferit fata de persoane cam cu acelasi grad de creativitate potentiala, dar care au mult mai mare potential de a se manifesta in produse ale creativitatii disponibile.

Exista si cazuri in care diferiti autori nu au avut in atentie, in mod expres, creativitatea si au elaborat teste ce sunt sensibile pentru aceasta caracteristica psihica.

Chiar pentru copii mai mici de 2-6 ani exista testul Andrews.

Pentru prescolari (3-7 ani) se foloseste si testul Grippen, ce cuprinde 7 dimensiuni ale creativitatii. Printre altele, solicita elaborarea de povesti sau povestiri pe teme date.

Se foloseste si testul "Copilaria si adolescenta", conceput de Maria Francois

Pentru scolari, se pot cita teste mai numeroase. Printre acestea testul R.R.Henrichson. Acesta solicita compozitii. In genere, pentru scolari, ca si pentru prescolari, sunt sensibile si testele de desen-compozitie si compozitie oral sau scrisa.

Scolarilor li se da testul Kirpatrick, ce face parte din categoria de teste in care se dau pete de cerneala pe baza carora se cere sa se efectueze relatari, dar mai ales compozitii. Fiind un test din familia testelor proiective Rorschach, se recurge la o demetamorfizare, in final a compozitiilor - dar intereseaza, in acelasi timp, caracteristicile compozitiei, coerentele si scenariile ce se expun si se dezvolta, modul secvential descriptiv sau de integrare in povestire (compunere, compozitie) a ansamblului componentelor de plecare perceptiv-imaginative.

Cateva teste de creativitate

Testul Vernon consta, ca material, din 4 tablouri pe baza carora se solicita povestiri cu actiuni si deznodamant. Despuierea povestirilor promite sa se foreze in caracteristicile si prezenta eventuala a creativitatii. Ca atare, si in cazul acestui test intereseaza nu numai subiectul, dar si caracteristicile individualizate ale creativitatii si tipul acesteia.

Testul lui I.H.McPherson este de inventivitate. Si in testul la care ne-am referit mai inainte este prezentata, si posibil de surprins, inventivitatea imagistica.

Testul Frederickson este de formulare de ipoteze in rezolvarea catorva probleme. Intereseaza numarul si calitatea ipotezelor de rezolvare.

Testele de creativitate mai frecvent folosite, pe varste scolare mai mari si la studenti, merita o atentie deosebita. Aceasta cu atat mai mult cu cit creativitatea se contureaza ca de aport, mai ales dupa 16 ani.

Se utilizeaza, nu de putine ori, testul Flanagan. Acesta este un test de solutii pe cit posibil inedite la unele probleme ce se dau spre rezolvare, semanind prin aceasta cu testul Frederickson.

Poate fi citat si testul R.A.T., al lui Mednick si Mednick (1964) testul lui Calvi (espressioni 1966), testul lui Wallach (1965). Acesta din urma evoca principiul originalitatii din optica asociatiilor expuse de E. Kant , in lucrarea "Critica ratiunii pure "- 1970.

In testele enumerate pana acum, este solicitata inventivitatea, perceperea situationala, asociatiile si creativitatea. Aceste criterii sunt incluse si in testul Sarton si variantele Selier. Testul Selier are 3 sectiuni. Prima contine figuri simple (cercuri, triunghiuri,si dreptunghiuri) ce trebuiesc completate (cate 12 figuri de fiecare fel). A doua cuprinde o pagina cu 12 imagini simple, ambiguu formate, continand obiecte sau peisaje. Se solicita titluri cat mai multe si cat mai interesante pentru fiecare imagine. Ultima sectiune cuprinde 3 cuvinte, la care se cer cat mai multe asociatii spontane. Testul solicita fluiditatea, originalitatea si productivitatea a aspecte ale creativitatii.

Interesant pare si Testul Proiectelor, care consta din prezentarea unor probleme si teme de proiectat in domeniul scolar, sanitar, urbanistic, si valorizarea ideilor, sugestiilor si a gradului lor de igeniozitate. In genere, in astfel de teste se solicita fluiditatea ca una din caracteristicile creativitatii prin compararea numarului de raspunsuri, orientari tematice. Cei creativi au, in genere, mai multe solutii originale si neasteptat de interesant integrate in ansambluri sau parti ale ansamblurilor.

Testul figurilor ascunse (dupa R.B. Cattell contine o pagina cu 4 figuri complicate si 18 figuri simple). Trebuie sa se gaseasca figurile simple in cele complexe. Si testul Sigma are inclusa aceasta sarcina, pentru testarea atentiei si a sensibilitatii observatiei.

O folosire mai restransa, redusa, au testele E. Erikson de productie teatrala. Cadrul de lucru se compune din scenarii in miniatura, figurine, articole de recuzita. Pe baza acestora, se cere montarea unui scenariu original, se solicita in mod special creativitatea scenica, se implica organizarea scenica, adica a contextului in care are loc scenariul si care sugereaza modul si nivelul de trai al personajelor, locul in care are loc - s1 mai subtil, atmosfera ce se vrea implicata.

Inspirandu-se poate din testul Kirkpatrick si fireste din testul Rorschach, a fost efectuat testul petelor de cerneala acromatice de catre Barron Consta din 10 pete de cerneala. Se cere un singur raspuns pentru fiecare pata de cerneala.

Testul de imaginatie, al lui Yamamoto consta in solicitarea de a construi o povestire despre oameni sau animale neobisnuite. Intr-o varianta se cer descrieri ale unor episoade din istoria omenirii, daca s-ar fi schimbat unele evenimente (de pilda daca Hanibal ar fl invins pe romani). Este pentru studenti si adulti, are demersuri de creativitate literara.

Barron a elaborat si un test de reorganizare de cuvinte, ce consta din sarcina de a alcatui o povestire dintr-un fond de cuvinte alese intamplator (si care sunt substantive, adjective, adverbe). Se solicita de la subiecti sa utilizeze un numar cat mai mare din cuvintele date. In fond, acesta este un test tip check-list.

O baterie foarte utilizata de creativitate este bateria lui Guilford (1971). Initiator al valului de interes starnit pentru problemele creativitatii Guilford a elaborat (in 1950) o baterie ce a servit ca punct de plecare pentru numeroase alte baterii de teste din aceasta categorie. Dominat de ideile inrudirii creativitatii cu inteligenta, Guilford a elaborat o baterie in care timpul de raspuns este limitat. De altfel, el a considerat bateria sa ca fiind de gandire divergenta (oarecum de imaginatie). Din acest motiv, in aceasta baterie, intereseaza cam in aceeasi masura, elaborarea, originalitatea fluiditatea si flexibilitatea (atribute ale creativitatii pe care, de fapt, el a pus accentui printre primii psihologi preocupati de problemele diversitatii creativitatii). Exista in bateria sa o mai mare angajare a inteligentei nu numai prin forajul implicat in baterie in vederea studierii capcitatii rationale de elaborare. Asa de pilda:

1. Testul sufixelor primul din bateria Guilford consta in insirarea cat mai rapida a cat mai multor cuvinte ce se termina printr-un sufix dat.

2. Testul utilizarilor neobisnuite se refera la indicarea de cat mai multe utilizari inedite pentru obiecte banale, ca de pilda: cutie de conserve cui, caramida etc. In variante se mai dau, ca starteri verbali, cuvinte precum: fier de calcat, masina de tocat etc.

3. Testul consecintelor, frecvent preluat si el in diferite alte baterii, solicita indicarea consecintelor unor situatii imaginare, ca de pilda: ce s-ar intampla daca oamenii nu ar mai dormi?

O alta problema ce s-a impus in cercetarea diagnostica a creativitatii este legata de modificarile ce apar in aceste caracteristici operationale ale creativitatii, in cazuri de tulburari psihice, ca: nevrozele, depresia, anxietatea etc.

Torrance si colaboratorii au reunit, intr-o baterie (bateria Minnesota unele teste elaborate, aplicate, apoi perfectionate.

I. Aceasta cuprinde, in prima parte, figuri incomplete, materiale pentru construirea de figuri pe pagini albe prin decupaje de hartie colorata si linii de reunire a decupajelor, cercuri si patrate pe contururi de obiecte cat mai variate si buline de diferite culori, pentru a elabora tablouri interesante (vezi imaginile ce urmeaza).

II. Partea a doua a bateriei este foarte ampla si variata. Cuprinde imagini cu persoane, animale si obiecte si cere identificarea relatiilor si a naratiunii posibile incluse in acestea. Se cer, in continuare, solutii de imbunatatire de jucarii sau obiecte obisnuite. Urmeaza un test de utilizari neobisnuite ce se pot da unor obiecte banale - apoi se aplica un test ce are in atentie problema consecintelor - dandu-se situatii bizare (testul solutiilor posibile). Mai interesant pare testul povestirilor imaginate pe baza unor titluri date, testul conferirii de titluri la imagini incomplete, ca si un check-list ce inventariaza 10 activitati din care se solicita enumerarea celor aprobate din initiativa proprie. Acest test a fost folosit si de Sarton

O alta secventa a testului se refera la probe verbale.

Probele verbale cu stimuli nonverbali se condenseaza in trei categorii in bateria Minnesota:

1. Primul test este: Testul intreaba si ghiceste', dupa o imagine data (Tom, fiul lui Peter, Baiatui cu pisica, mama cu gasca etc.). Prima etapa solicita de la subiecti sa puna toate intrebarile posibile in legatura, cu ce se vede in imaginea data. In a doua etapa, se cer propuneri asupra cauzelor intamplarilor prezentate - si in final se fac propuneri asupra conexiunilor posibile in contextui celor relatate. Testul pune in evidenta, in afara de unele atributii ale creativitatii, si curiozitatea ca stare incitativa, intelectiva.

2. In aceasta parte a bateriei intra si testul ,,Ce s-a schimbat? de la o imagine la alta "imbunatatirii produselor'. Se dau jucarii (o trusa medicala, o masina de pompieri, o maimutica de plus etc.). Se cere sa se indice cat mai multe imbunatatiri pentru a face fiecare jucarie mai atractiva. O varianta a acestui test este testul perfectionarilor in care se cer imbunatatiri de obiecte uzuale, bicicleta, haine, patine, telefon etc. Se solicita creativitatea practica.

3. In fine, o ultima categoric de teste verbale cu stimuli nonverbali se exprima in testul utilizariior neobisnuite. Consta din solicitarea de completari la testul anterior, din optica utilizariior celor mai interesante posibile (cum este si cum ar putea sa fie jucaria dupa referirile facute anterior, tot de catre subiectul in cauza).

III.       Partea a treia a bateriei Minnesota cuprinde 7 teste, dintre care doua au variante (forma A si B). Aceasta parte a bateriei solicita raspunsuri verbale la stimuli verbali. In succesiune, ca demersuri si criterii, aceasta parte cuprinde:

1. Testul utilizariior neobisnuite. asemanator cu cel folosit de Getzel si Jackson, solicita enumerari de utilizari neobisnuite (inedite) pentru obiecte uzuale, cum ar fi cartea, caietui, ceasul etc. De foarte multe ori se decupeaza prin diferite laboratoare aceasta parte a testului si se integreaza cu testul consecintelor si testui titlurilor (la care ne vom referi in continuare).

2. Testul consecintelor si a situatiilor imprevizibile (de inspiratie Guilford). Acest test are doua forme. Forma A cuprinde intrebari, aparent absurde, dar interesante pentru imagistica pe care o solicita. In acest sens, testul cuprinde intrebari de tipul : Ce s-ar intampla, daca omul ar fi invizibil? Ce s-ar intampla, daca s-ar perfora un orificiu care sa strabata globul pamantesc? Ce s-ar intampla, daca omul ar intelege limba pasarilor si animalelor? Forma B cuprinde itemi de interogatie mai bizara, ca de pilda: Ce s-ar intampla daca, zilele ar fi de doua ori mai lungi decat noptile? Ce s-ar intampla. daca omul ar fi nemuritor? Ce s-ar intampla, daca omul ar zbura fara aparate?

3. Testul situatiei este al treilea din aceasta parte a bateriei (este preluat dupa Guilford). Consta in trei secvente in care se cere sa se gaseasca cat mai multe solutii la diferite probleme. Daca unui prieten ii place sa rada de altii, dar nu suporta ca altii sa rada de el. Daca, fiind bolnav, cineva se ocupa de gestiunea banilor si este suspectat de lipsa de onestitate. Daca toate scolile ar fi desfiintate, cum te-ai instrui? In afara de creativitate, se testeaza si evaluari morale si sociale.

4. Testul problemelor uzuale care este, de asemenea, folosit adesea in cercetari privind crearii vitale, are doua forme:

Forma A cuprinde solicitarea de a se enumera cat mai multe probleme legate de situatii concrete: facutul baii, a temelor etc.

Forma B solicita enumerari de activitati concrete necesare in stisfacerea de trebuinte (facutul unui sandwich, mersul la scoala etc.). In afara de creativitate, testeaza si adaptarea curenta.

5. Testul povestirilor imaginare (povestiri atractive pe un subiect dat) are, de asemenea, doua forme cu cate 10 itemi fiecare.

Forma A are itemi de tipul: Cainele care nu latra, Omul care plange, Doctorul care a devenit tamplar etc.

In cadrul formei B, subiectele sunt mai bizare: Profesorul care nu vorbeste, Maimuta zburatoare, Barbatui rujat etc. Cotarea se face la fel ca la alte teste de povestiri.

6. Testul titlurilor. Se aplica in prelungirea testului figurilor incomplete si a constituirii de imagini. Se cere sa se dea mai multe titluri interesante pentru fiecare imagine realizata de subiect. Si Sarton a folosit un astfel de test.

7. Testul activitatii creatoare (check-list) cuprinde 100 de activitati ca inventar, urmand sa se indice de catre subiect acele activitati pe care le-au probat prin initiativa proprie.

Bateria Minnesota de creativitate are unele inrudiri cu testele de creativitate ale lui Guilford, care au influentat elaborarea acestei baterii. Este totusi o baterie mai interesanta, ampla si diagnostica privind creativitatea, datorita utilizarii testelor nonverbale, prin care se largeste campul de investigatie a creativitatii.

Din ansamblul testelor, privind creativitatea, s-a conturat si o serie de aspecte privind masculinitatea si feminitatea.

. In primul rand, exista tendinte marcate de apropiere intre cacteristicile psihice obtinute la baieti si la fete. Nu se manifesta cacteristici diferite semnificative (in studiile lui Hargraves si Bottan Wallach si Kogan Waro

. Desigur, are loc o feminizare de profesii, inclusiv in domeniul artelor, fapt ce poate ar explica tendintele de apropiere a rezultatelor la cele doua sexe. Se poate presupune ca feminizarea modului de exprimare a creativitatii este atractiva (si mai deosebita pentru baieti, din care motiv o fosesc).

In al treilea rand, statutul social economic este important si genereaza multe diferente. Clasa mijiocie si avuta este favorizata,dat fiid faptul ca e absorbita in activitati si tentatii cronofage diferite, inclusiv sociale (pentru prestigiul social). Acestea erodeaza, in parte, exprimarea creativitatii (mai ales productivitatea). Este evidenta, insa, originalitatea si fluiditatea ca structura mai expresiva a creativitatii in aceste cazuri. Unii autori au gasit diferente.

Prezinta importanta si relatia dintre creativitate si structurile sinelui. In cercetari, ce au in atentie aceasta problema, a reiesit faptul ca la persoanele creative, din diferite domenii, este mai pregnanta (dar nu foarte semniflcativa) o conturare a sinelui cultural, legata de forma si implicatiile creative solicitate de profesia respectiva sau de activitatea dominanta a vietii de fiecare zi. Puberii, adolescentii si studentii au mai dilatat sinele fizic. Persoanele creative sportive, au, de asemenea, dezvoltata aceasta forma a sinelui ce se afla in scoli sau facultati cu diferite profiluri culturale sau tehnice, au mai dezvoltat sinele cultural, iar cei ce provin din familii mai consolidate, din clasa mijiocie (generatia a III-a de familii intelectuale) au si sinele moral - de civilizatie si conduite politicoase - mai dezvoltat, si tendinte mai putemice de crestere a productivitati si nivelului expresiv al lucrarilor ce li se solicita la diferite niveluri de invatamant. Si Taylor a semnalat astfel de aspecte. Noi le-am gasit, mai ales, la tineri proveniti din familii de intelectuali, care au profesii non-economice (culturale).

Problemele creativitatii raman numeroase si solicitante, desi in ultimii 10 ani conceptul de creativitate, preluat de psihologia naiva s-a vulgarizat si este folosit excesiv, considerandu-se ca toate persoanele potential creativ ce poate atinge cele mai inalte niveluri sub influienta antrenarii si exercitarii. Este adevarat ca exista o sensibilizare mai mare stimulativa a creativitatii, fapt pentru care s-au dezvoltat asa nuimitele metode de stimulare a creativitatii - si grupurile de psihologi care se ocupa de aceasta stimulare - dar cercetarile se afla intr-un discret impas in aceasta problema si traverseaza perioade de elucidari si reevaluari - ce se centreaza pe definirea si stabilirea tipologiilor creativitstii - care sunt foarte diferite dar si pe problemele metodelor posibile de investigat de cei ce poseda creativitati si de problemele inspiratiei etc., probleme ce solicita eforturi de cercetare de alt gen decat cele de pana acum.

In continuare, vom prezenta un test cu 3 secvente - UBTS -, ca cele mai multe teste de creativitate. A fost elaborat, ca adaptare, dupa testul Selier de creativitate (cu o structura mai complexa). Este folosit la Universitatea Bucuresti (a fost mult folosit in lucrarile de an, din deceniile 60 si 70). A fost validat la peste 250 de elevi, din clasele VI si VIII si 320 de elevi, din clasele IX si X liceale. Are 3 secvente. Prima secventa este a desenelor -patrate, cercuri, triunghiuri, carora se solicita sa li se faca completari, spre a iesi desene cat mai interesante. A doua secventa solicita cat mai multe titluri la imaginile date, a treia secventa solicita cat mai multe cuvinte asociate liber, la cele 10 date in test (1 - seara, 2 - ploaie. 3 - mana, 4 - avion. 5 - succes, 6 - tristete, 7 sfarsit, 8 - abis, 9 - computer, 10 - avion).

Interpretare la testul UBTS:

In fiecare test de creativitate intereseaza, in primul originalitatea, facilitatea si varietatea.

In genere, testele de creativitate sunt in plina dezvoltare ca si problema creativitatii, de altfel, si fara indoiala, in primele decade ale acestui secol se vor cumula progrese semnificative privind creativitatea si valorizarea ei, datorita cresterii solicitarii creativitatii in viata sociala.

Problemele creativitatii raman probleme deschise si foarte de interes.

Sa nu uitam ca in secolul ce a trecut s-a dezvoltat surprinzator energia atomica, astronautica, scenariile spatiale virtuale etc.