Memoria episodica si memoria semantica

Memoria episodica si memoria semantica

Disjunctia dintre memoria episodica si memoria semantica a fost propusa de E. Tulving.

Definitie Memoria episodica se refera la memoria evenimentelor autobiografice: cand si unde am trait un anume eveniment.

Amintiri despre ultimul revelion, prima zi de scolala, ce am facut ieri etc. Intra in memoria episodica.

Aceasta memorie contine o serie de informatii asociate cu contexte spatio-temorale precise.

Memoria semantica se refera la cunostintele generale pe care le avem despre mediul in care traim.

Stim ca formula chimica a apei este H₂O, ca Shakespeare a scris Hamlet, ca vinul este o bautura alcoolica.

Cunostintele din memoria semantica nu sunt asociate cu un anumit context spatio-temporal.

Nu stim unde si cand anume am auzit pentru prima data formula chimica a apei, cand si unde am citit ca autorul piesei Hamlet este Sheakespeare.

Majoritatea cunostintelor care le ofera manualele si cursurile scolare vizeaza memoria semantica sau conceptuala. In schimb, intamplarile pe care le-am trait de-a lungul vietii noastre formeaza continutul memoriei episodice.

Cercetarile din ultimii ani asupra bazei neurofiziologice pentru cele doua tipuri de memorie au ajuns la concluzii mai putin transante. Deocamdata se considera ca atat memoria episodica cat si cea semanica depind de structurile cerbrale deteriorate in cazul amneziei, dar ca in plus, memoria episidica depinde de integritatea lobilor frontali.

Deterirarea lobilor frontali este asociata foarte adesea cu pierderea informatiilor despre momentul si locul in care pacientul a invatat o anumita informatie pe care si-o reaminteste fara probleme.

S-a sustinut ca din punct de vedere cognitiv cele doua sisteme mnezice difera prin modul de organizare a informatiei si tipu de priocesare. Cunostintele din memoria episodica ar fi organizate cronologic, pe cand cele din memoria semantica ar fi grupate in scheme si retele semantice.

Cunostitele din memoria episodica ar fi asociate cu reactii emotionale, putand fi chiar organizate in jurul unui nod emotional, pe cand cunostintele semantice ar fi neutre, lipsite de tonmalitate afectiva.

Cu toate acestea, toate datele invocate pot fi explicate printr-un model monist al memoriei. Fiecare din cele doua categorii de cunostinte au cate ceva din cealalta.

La putina vreme dupa invatarea formulei E=mc², ne puem reaminti momentul si locul in care am invatat-o ba chiar si starea emotionala pe care am trait-o in fata acestei formule elegante si simple. Ulterir aceasta formusla a fost asociata tot mai frecvent cu alte tipuri de cunostite astfel incat reactualizarea conrextului fizic si subiectiv al momentului in ace am invatat-o devine tot mai greu de realizat.

Similar in cazul amneziei, informatia semantica, procesata si utilizata de mult ami multe ori decat cea legata de un anumit context spatio-temporal poate fi mai robusta, mai bine stocata in memorie ,si mai putin afectata decat cea episodica.