Imaginatia

Imaginatia

1. Aspecte    controversate in abordarea imaginatiei
2. Definitie si caracterizare
3. Mecanismele imaginatiei
4. Formele imaginatiei
5. Procedeele imaginatiei

Asociationistii = imaginatia este expresia unor combinatii mnezice

W.Wundt = reproducerea reprezentarilor intr-o ordine modificata; forma de gandire prin imagini

Ebbinghaus = reduce imaginatia la memorie, la combinarea reprezentarilor

Soala de la

Wurzburg = imaginea = dovada absentei abstractizarii. Gandirea veritabila se realizeaza in absenta imaginilor.

Marbe = imaginea este iremediabil particulara si ar fi fals sa spunem ca noi o gandim

Legatura imaginatiei cu afectivitatea:

Popescu Nevenu = imaginatia rezulta dintr-un ciclu de disocieri si reasocieri cu au un substrat motor si sunt sustinute afectiv .

S.Freud    = imaginatia este raportata exclusiv la afectivitate ca efect al proiectiei in sfera cunoasterii, a pulsiunilor inconstientului.

Functiile imaginatiei:

descarcare tensionata (chatharsis)

proiectarea a conflictelor din tendintele opuse

substituire, prin alte scopuri a actiunilor interzise, imposibile

compensare prin satisfacere fantastica a dorintelor

* Imaginatia sustine inteligenta care ghideza si dirijeaza imaginatia.

Definitie:

Imaginatia este mecanismul psihic cognitiv(care apartine cunoasterii, privitor la cunoastere, capabil de a cunoaste), de procesare transformativa a evenimentelor, situatiilor, starilor prezente, sau stocate la nivelul memoriei, in vederea elaborarii de noi imagini si proiecte.

Def. In sens cotidian:

Cotidian, termenul de imaginatie se intrebuinteaza cel putin in trei intelesuri:

a) se spune despre un individ ca poseda imaginatie, daca el a reusit sa rezolve o problema concreta oarecare intr-o maniera originala, diferita de a celorlalti (imaginatie practica);

b) in domeniul comunicarii verbale, termenul "imaginatie" se foloseste pentru a califica originalitatea mijloacelor la care cineva recurge pentru a determina la nivelul interlocutorului sau auditoriului efectul dorit (asteptat) (imaginatie lingvistica sau verbala);

c) in fine, in sens traditional, imaginatia este "capacitatea de a combina imagini in tablouri sau succesiuni care imita faptele naturii, dar care nu reprezinta nimic real sau existent (imaginatie creatoare) (Lalande).

Aceasta din urma acceptiune vine de la Aristotel (el folosea termenul de fantezie), care vedea in imaginatie o aptitudine, ce consta in utilizarea reprezentarilor despre realitate, dar diferite de perceptii, ce constituie material al gandirii (gandirea in imagini).

Observam, insa, ca toate aceste sensuri ale termenului de imaginatie au in comun faptul ca ele desemneaza moduri diferite de operare ale intelectului, mai putin racordate la realitate decat cele ale gandirii. Din acest punct de vedere, imaginatia se interpune intre gandirea realista, critica (logica) si gandirea autista supusa exclusiv legilor afectivitatii

Ce deosebeste imaginatia de reprezentare

Spre deosebire de reprezentare, care doar expune constiintei imagini deja constituite, imaginatia este, prin excelenta, un proces de generare de producere mai mult sau mai putin activa, mai mult sau mai putin intentionata a imaginilor si de articulare a lor in variate moduri.

Astfel, in delimitarea si identificarea ei trebuie sa avem in vedere, atat modul de operare (procedeul), cat si produsul. Ambele aceste verigi trebuie sa aiba drept trasatura comuna iesirea dintr-un sablon sau dintr-o rutina.

Functii si Roluri:

functie de anticipare / proiectare = functie esentiala ce ne ajuta in anticiparea si proiectarea viitorului, in crearea de alternative.

functie constructiv / creativa = imaginatia este implicata in dinamica creativitatii si are capacitatea de a avansa ipoteze, solutii noi.

functie de descarcare (chatarsis) = crearea unei realitati alternative, de obicei, favorabile individului.

* Exista temeri care alimenteaza un imaginar anxios.

Produsul procesului imaginativ:

Constituie noi imagini, proiecte, modele alternative ale realului

Mecanismele imaginatiei:

1. Mecanisme mnezice

Memoria prezinta suportul pentru imaginatie; mare parte din continuturile imaginatiei sunt extrase din stocul memoriei, reactualizate, supuse combinatoricii transformative pentru ca in final sa imbogateasca tezaurul memoriei. Memoria va encoda si va pastra rezultate ale imaginatiei.

2. Mecanismele imaginii mintale

Rolul reprezentarii este determinant pentru imaginatie. Wundt considera imaginatia o reproducere a reprezentarilor intr-o ordine modificata; elementul caracteristic este modul de reunire al reprezentarilor.

Fantezia este facultatea de a reprezenta, in mod viu, obiectele sau facultatea de a inventa, concepe.

3. Mecanismele gandirii

Sunt pentru geneza, dezvoltarea si functionarea imaginatiei, o conditie determinanta.

"Geneza imaginatiei este, indosolubil, legata de evolutia structurilor operatorii ale inteligentei."(Piaget)

4. Mecanismele limbajului

Indeplinesc un rol determinant deoarece imaginatia si limbajul sunt procese psihice umane. Pana la aparitia limbajului operarea mintala prin imagini, combinarea lor se reduce la un imaginar senzorial, concret intuitiv, la o combinare de impresii asociate cu trairi emotionale care sunt volatile si cu semnificatii biologice, adaptive.

5. Mecanismele reglatorii

Inconstientul este o sursa de tensiune, energii, pulsiunia oricarei forme de fantezie.

Visul este cea mai vie expresie a inconstientului dar este o forma primitiva a imaginatiei.

D.p.d.v. experimental este greu de dovedit o anumita perioada de incubatie; este in mod real favorabila iluminarii.

Formele imaginatiei :

Imaginatia se realizeaza intotdeauna pe fondul unui activism psihic, care, sub aspectul intensitatii si amplorii, se intinde pe un mare registru valoric - intre minimumul oniric activismul spontan din timpul somnului superficial si maximumul focalizat propriu procesului de creatie.

* Visul din timpul somnului

Activismul care se manifesta periodic pe fondul starii de somn, respectiv, in intervalele scurte de pana la 5 minute ale somnului superficial (paradoxal), favorizeaza producerea viselor care pot fi considerate ca o prima forma de realizare a imaginatiei.

- forma primara de manifestare a imaginatiei, visul se instituie ca un mecanism fundamental de functionare a cortexului mamiferelor si este un proces vital pentu individ.

Somnul a fost impartit in doua categorii ce se desfasoara alternativ:

somnul profund fara miscari oculare

somnul cu vise, miscari oculare rapide, urmarirea unor scene

Perioadele de vis sunt observate prin miscarea globilor oculari la intervale de ~ 90 min., durand 10-15 min.

Contributia psihanalizei = a sustinut ca visele sunt declansate de dorinte inconstiente de relatii conflictuale(reprimari, refulari). Visul apare ca o modalitate de satisfacere imaginara a unei dorinte. In vis intervine operatia de deghizare a continutului latent intr-un continut manifest ce simbolizeaza indirect realitatea dorintei.

** Procesele hipnoide

O a doua forma pe care o imbraca imaginatia sunt procesele hipnoide provocate de actiunea drogurilor si favorizate de suprimarea stimulilor din lumea externa. Constiinta este destructurata si anihilata, astfel incat se elibereaza mecanismele subcorticale ale activismului involuntar, oniric. In acest caz, ia nastere un ansamblu de imagini si de articulari imagistice de tip halucinator, a caror semnificatie este determinata direct de dinamismul motivational si afectiv. In fazele incipiente, continutul imaginilor generate de activismul hipnotic are elemente si caracteristici pozitive, inducand stari de relaxare, de transpunere, de satisfactie, de euforie etc.; in fazele avansate ale consumului de droguri, continutul si caracteristicile tablourilor imaginative se modifica semnificativ, deplasandu-se spre polul negativ, inducand stari de bulversare, de agitatie, de insuportabilitate de sine.

*** Reveria

O a treia forma de manifestare a imaginatiei este reveria Se declanseaza involuntar putand fi continuata, sustinuta voluntar reprezentant forma de imagionatie semi-voluntara.

Stimulii reveriei pot proveni din existenta cotidiana, curenta, din viata obisnuita ca si din probleme de la nivelul memoriei. (???)

Este un fel de experiment mental la nivelul trecutului, explorandu-se noi scenarii mai ales in raport cu situatiile negative. Reveria indeplineste o forma de chatarsis, de sublimare a dorintelor si contribuie la recuperarea afectata a imaginii de sine; este o forma de autoterapie, temporara. Daca se mentine intre limite de timp si de intensitate rezonabile, aceasta forma a imaginatiei joaca un rol pozitiv in viata noastra, contribuind la detensionare afectiv-motivationala, la autoperfectionarea morala, la revizuirea si optimizarea planurilor de perspectiva si a ierarhizarii scopurilor.

**** Imaginatia reproductiva

In ordinea valorii instrumental-adaptative la realitate, ca a patra forma este imaginatia reproductiva

Este o forma activa si voluntara a imaginatiei care porneste de la datele acumulate in memorie, de la cunostintele subiectului si elaboreaza imagini ale unor situatii, intamplari, evenimente care nu au corespondent in experienta personala a acestuia.

Indeplineste o functie cognitiva majora pt. ca intervine in procesul invatarii si asigura un raport imagistic.

Daca memoria realizeaza o reproducere fidela a informatiei, imaginatia construieste noi realitati.

Imaginatia reproductiva poate fi sustinuta voluntar in procesul invatarii.

***** Imaginatia creatoare

Aceasta reprezinta forma cea mai inalta si specifica pe care o poate atinge imaginatia umana, in general. Denumirea ei se intemeiaza pe criterii de ordin calitativ-valoric, ca, de pilda: gradul de originalitate, gradul de noutate si importanta sociala a produsului final.

Imaginatia creatoare se manifesta in doua forme:

- inovatia-descoperirea =

consta in modificarea unor elemente cunoscute, existente si in recombinarea lor intr-o noua schema sau structura, obtinandu-se astfel un produs cu aspect si proprietati noi, inexistente la "obiectul" initial. Doza de creativitate este parcelata si focalizata, ea vizand o transformare mai mult sau mai putin radicala a ceva dat, existent deja. Descoperirea consta intr-o organizare noua a schemelor mentale care permite relevarea si punerea in evidenta a unor aspecte, caracteristici si relatii existente, dar ascunse si inaccesibile schemelor operatorii initiale. Specificul imaginatiei in descoperire rezida, asadar, in schimbarea unghiului de abordare a unui fenomen, in punerea lui in ipostaze si relatii variate, pentru a-i dezvalui laturi si insusiri noi.

- - inventia. =

A inventa inseamna: a gasi si a realiza ceva nou la care nimeni n-a gandit inainte si pe care nimeni nu l-a mai realizat (Gutenberg a inventat tiparul); a imagina ceva in scopuri particulare, a avea o idee aparte (a inventa un mijloc de a evada, a gasi o iesire originala dintr-o situatie dificila); a extrage ceva din imaginatie si a-l compune din toate secventele (a inventa o istorie); a recurge la ceva fals, in special pentru a se disculpa, pentru a gasi o iesire dintr-o situatie critica (a inventa o pana de masina pentru a justifica intarzierea de la o intalnire). Termenul de inventie desemneaza atat procesul mental intern de elaborare si realizare a noului, cat si produsul final obtinut. In inventie, originalitatea, ingeniozitatea si noutatea ating un nivel sensibil mai inalt decat in inovatie

A. Maslow vorbeste de existenta a doua feluri de creatie:

- primara izvoraste din inconstient st este comuna tuturor oamenilor, manifestandu-se cel mai liber la copilul sanatos, cu pofta de joaca, capabil sa viseze, sa inventeze ipostaze si roluri diferite, sa-si exprime neingradit, spontan, impulsurile. La adult, creatia primara se asociaza cu o oarecare feminitate si sensibilitate fata de arta.

- secundara isi are punctul de plecare in constiinta si este specific pentru oamenii practici si bine organizati, ce-si stapanesc impulsurile, dar se preocupa de indeplinirea cu eficienta a sarcinilor ce si le asuma.

Inventia caracterizata in totalitatea ei de originalitate.

Creativitatea increderea in fortele proprii si inclinatie puternica catre realizarea de sine

Atitudine creativa     riscuri, perseverenta , simtul valorii si recunoasterea valorii altora, receptivitate pentru nou ( ex.:marketing, publicitate)

Procedee ale imaginatiei

Analogia

*Porneste de la ceva cunsocut si interpreteaza situatia noua prin raportarea la ceva similar.

Asocierea

* Se raporteaza la principiile

Adaptarea

*Prin care mijloacele si modalitatile de imaginatie utilizate intr-un context sunt adaptate si utilizate, ulterior, in alt context (frecvent utilizata in creatia literara)

Modificarea

*Implica transformari care caracterizeaza aspecte, laturi ale obiectelor (precedeu mai complex)

Substituirea

*Procedeul pentru inlocuirea unor elemente cu altele in vederea producerii unor produse noi, mai performante.

Amplificarea

*Procedeu frecvent utilizat inliteratura cu scopul de a mari impactul asupra cititorului.

Diviziunea si rearanjarea

*Presupune un procedeu similar analizei si sintezei

Empatia

*Cel mai complex procedeu al imaginatiei deoarece presupune capacitatea de transpunere in plan imaginativ, in sfera trairii simtamintelor, atitudinilor altei persoane.

(G.Allport = transpozitia intelectiva = intelegerea rolului, situatiei a contextului si semnificatiile

= transpozitia intelectiva presupune implicarea subiectului. )