CONSILIERE EDUCATIONALA SI A CARIEREI - TEST GRILA

CONSILIERE EDUCATIONALA SI A CARIEREI - TEST GRILA

1. Consilierea scolara este un proces intensiv de acordare a asistentei psihopedagogice elevilor, studentilor si celorlalte persoane implicate in procesul educatiei (cadre didactice, parinti, tutori, autoritati scolare).

A

F

2. Consilierea este o activitate de interventie destinata persoanele care deviaza de la normalitate.

A

F

3. Consilierea este un proces diferit si nu un caz limitat al psihoterapiei, ea nu poate fi redusa la dimensiunea sa pur psihologica.

A

F

4. Consilierea urmareste rezolvarea unor probleme specifice care nu pot fi incadrate intr-o unitate nosologica anume.

A

F

5. Consilierea are in vedere viitorul celui consiliat, in timp ce educatia se refera, cu precadere, la prezentul acestuia.

A

F

6. Educatia are in vedere formarea si dezvoltarea personalitatii copilului in plan cognitiv, afectiv si psihomotor, in timp ce consilierea urmareste sprijinirea subiectului consiliat pentru ca acesta sa-si rezolve singur problemele cu care se confrunta.

A

F

7. In procesul consilierii scolare este implicata unitatea triadica familie - copil - consilier.

A

F

8. Consilierea scolara este un proces proactiv (de dezvoltare) si de prevenire, in timp ce psihoterapia este un proces reactiv, remediator, corectiv.

A

F

9. Tipul de consiliere care se realizeaza in orele de dirigentie se numeste consiliere educationala si difera de consilierea psihologica.   

A

F

10. Obiectivele consilierii educationale si psihologice sunt asemanatoare in ceea ce priveste preventia si promovarea sanatatii si starii de bine.

A

F

11. Responsabilitatea fundamentala a consilierului este consilierea strict individuala.

A

F

Consilierea se adreseaza nivelului constient al organizarii psihice si se preocupa de problemele actuale ale persoanei.

A

F

13. Scopul consilierii este restructurarea personalitatii individului pornind de la o situatie problematica grava si generalizata.

A

F

14. In consiliere, responsabilitatea pentru dezvoltarea clientului ii revine consilierului.

A

F

15. Permisivitatea relatiei de consiliere rezida in neingradirea de catre consilier a libertatii clientului de a avea propriile sale idei, concepte, opinii si convingeri.

A

F

16. Scopurile urmarite in consilierea scolara sunt grupate pe patru nivele distincte, iar la primul nivel se afla scopurile formulate de parinti.

A

F

17. Consilierea urmareste sustinerea subiectului consiliat pentru ca acesta sa-si rezolve singur problemele cu care se confrunta, promovarea capacitatii de autodirectionare si de autoajutorare a subiectului respectiv.

A

F

18. Scopurile stabilite de consilier sunt o consecinta a ipotezelor pe care acesta le-a emis cu privire la cauzele pentru care consiliatul manifesta anumite atitudini si comportamente indezirabile.

A

F

19. In deschiderea sedintei de consiliere consilierul va respecta urmatoarele conditii: reducerea anxietatii clientului, ascultarea cu atentie a acestuia, rezumarea principalelor momente ale sedintei.

A

F

20. Una din strategiile de incheiere a sedintei de consiliere o reprezinta rezumarea facuta de client, prin care i se solicita acestuia sa arate cum a inteles ceea ce s-a petrecut in cadrul sedintei respective.

A

F

21. Scopurile - proces, care tin de competentele si responsabilitatea consilierului, au caracter general si sunt legate de asigurarea conditiilor educationale si terapeutice necesare pentru schimbarea atitudinala si comportamentala a clientului.

A

F

22. Scopurile - rezultat, care sunt legate direct de motivele pentru care clientul are nevoie de consiliere, au caracter general si sunt identice pentru fiecare client.

A

F

23. Abilitatile necesare in procesul de consiliere psihopedagogica pot fi grupate in doua mari categorii: deprinderi fundamentale de asistare si deprinderi fundamentale de influentare.

A

F

24. In procesul de consiliere se urmareste influentarea clientului pentru a produce o schimbare in planul atitudinilor, sentimentelor, gandurilor si comportamentelor acestuia.

A

F

25. Scopurile stabilite de consilier in cadrul consilierii psihopedagogice sunt consecintele ipotezelor pe care acesta le-a stabilit cu privire la cauzele comportamentelor si atitudinilor indezirabile pe care le manifesta elevul consiliat.

A

F

26. In spiritul respectarii principiilor de baza ale consilierii, atunci cand consiliatul are o problema stringenta, consilierul scolar are datoria de a axa discutia pe rezolvarea scopurilor elevului.

A

F

27. Structura procesului de consiliere se bazeaza pe modul in care consilierul defineste natura, limitele, rolul si scopurile relatiei de consiliere.

A

F

28. Durata maxima admisibila a unei sedinte de consiliere este de doua ore.

A

F

29. Durata eficienta a unei sedinte de consiliere este de 45 - 50 de minute.

A

F

30. Prin natura sa, consilierea psihopedagogica presupune nonparticiparea clientului la stabilirea scopurilor urmarite de procesul de consiliere.

A

F

31. Focalizarea relatarii clientului este o deprindere fundamentala de influentare, prin care consilierul il ajuta pe client sa vada aceeasi situatie din alta perspectiva.

A

F

32. Sunt autori in literatura de specialitate care considera termenii de consiliere si psihoterapie ca fiind mai mult sau mai putin sinonimi deoarece se refera la aceeasi metoda fundamentala.

A

F

33. In literatura de specialitate exista unanimitate in a considera termenii de consiliere si psihoterapie ca fiind distincti, intrucat se refera la metode distincte.

A

F

34. Majoritatea specialistilor sustin ca tehnicile utilizate in consiliere sunt diferite de cele utilizate in psihoterapie.

A

F

35. Psihoterapia are coordonate metodologice mai riguroase decat consilierea care are un caracter mai liber, situational.

A

F

36. Spre deosebire de educatie care este continua si lunga ca durata, consilierea este un proces discontinuu si relativ scurt, iar psihoterapia un proces continuu si de lunga durata.

A

F

37. In pofida disctinctiilor dintre cele trei activitati educatie - consiliere - psihoterapie, una din asemanarile dintre ele se refera la rolurile jucate de personale implicate.

A

F

38. Consilierea se poate apropia uneori mai mult de educatie, alteori de psihoterapie, motiv pentru care se poate vorbi de varianta educativa si varianta terapeutica a consilierii.

A

F

39. In pregatirea unui bun consilier autocunmoasterea este un demers obligatoriu.

A

F

40. Consilierea poate fi realizata numai de persoane care au bune cunostinte teoretice si aplicative dobandite in cadrul unei scoli de formare in psihoterapie.

A

F

41. Unul din miturile referitoare la cariera este: "Alegerea carierei se face odata pentru totdeauna"

A

F

42. Printre miturile referitoare la cariera face parte: "Succesul in cariera depinde doar de performantele mele academice".

A

F

43. Succesul in cariera este proportional cu numarul de diplome pe care o persoana le acumuleaza:

A

F

Exista o singura cariera potrivita fiecarei persoane.

A

F

45. Conform teoriei lui Super, alegerea unei profesii ne apare ca un comportament profesional caracteristic unui stadiu al existentei umane.

A

F

46. Ca reprezentant al teoriei clasice a orientarii carierei, Super considera ca optiunea unui individ pentru o anumita ocupatie este definita ca un moment al deciziei, fara a lua in considerare etapele intermediare.

A

F

47. Unul din postulatele care stau la baza teoriei lui Super este ideea ca in virtutea caracteristicilor personale variate oamenii sunt protriviti cu un numar variabil de ocupatii.

A

F

48. Super este de parere ca re-conversia profesionala este posibila datorita faptului ca majoritatea ocupatiilor nu au cerinte aptitudinale rigide.

A

F

Competentele, preferintele vocationale si imaginea de sine sunt intr-o permanenta dinamica si schimbare de-a lungul intregii vieti, fara sa apara perioade de stabilitate.

A

F

50. Stadiul explorarii in dezvoltarea carierei este caracterizat printr-o "difuzie a rolurilor".

A

F

51. Stadiile dezvoltarii carierei se incheie odata cu perioada de mentinere care inainteaza pana spre varsta de 60 de ani.

A

F

52. Dupa Super, traiectoria in cariera este influentata de statutul socio-economic al parintilor.

A

F

53. Masura in care individul isi transpune in viata conceptul de sine nu exercita influente asupra    satisfactiei in munca.

A

F

54. Teoria lui Super se remarca prin accentul pus pe valorile muncii, care sunt legate atat de conditii si rezultatele muncii, cat si de activitatea in sine.

A

F

55. Dupa Ginsberg, in alegera profesii exista o singura perioada determinanta, si anume cea a incercarilor de la varsta majoratului si peste.

A

F

56. Din perspectiva lui Ginsberg, odata cu maturizarea, profesia dorita este apreciata nu doar din perspectiva atractivitatii sau a potrivirii, ci si al proprilor valori (ex. locul muncii in viata personala).

A

F

57. Din perspectiva lui Ginsberg, perioada incercarilor este cea care asigura o buna adaptare la munca.

A

F

58. In teoria sa asupra alegerii carierei Krumboltz se centreaza pe rolul experientelor educationale directe si indirecte.

A

F

59. Dupa Krumboltz, inca din copilarie copiii asociaza in mintea lor anumite ocupatii cu valori pozitive, altele cu valori si imagini negative.

A

F

60. Teoria invatarii sociale a lui Krumboltz este apreciata pentru includerea unei game largi de factori interni si externi determinanti in alegerea carierei.

A

F

Conceptul de "ancora de cariera" reprezinta, sintetic, profilul psiho-aptitudinal al persoanei.

A

F

62. Conceptul de "ancore ale carierei" este in in mare parte superpozabil peste cel de "scheme cognitive" a lui Krumboltz.

A

F

63. Dupa Schein, rolul profesional este ales in concordanta cu celelalte roluri de viata, intr-o conceptie unitara asupra vietii personale in ansamblul ei.

A

F

64. In viziunea lui Schein, pentru persoanele intreprinzatoare dezvoltarea propriei afaceri reprezinta intr-un anume fel o extensie a propriei personalitati, o cale de dezvoltare personala.

A

F

65. Dupa Holland, mediul ocupational exercita o atractie particulara pentru tipul corespondent de personalitate.

A

F

66. Codul Ocupatiilor din Romania are la baza sistemul de clasificare a ocupatiilor pe baza celor sase tipuri ocupationale definite de Holland (codurile Holland).

A

F

67. Cunoasterea de sine implica definirea imaginii de sine, a acelor reprezentari pe care individului le are cu privire la sine insusi.

A

F

Multiple choice

68. Patterson discuta asemanarile si deosebirile intre consiliere si psihoterapie prin prisma urmatoarelor criterii:

A. Natura problemei

B. Fundamentarea teoretica

C. Scopurile urmarite

ANS: A+C

69. Patterson discuta asemanarile si deosebirile intre consiliere si psihoterapie prin prisma urmatoarelor criterii:

A. Natura si severitatea problemei

B. Metodele si tehnicile utilizate

C. Fundamentarea teoretica

ANS: A+B

70. Consilierea nu reprezinta:

A.     Un cadru de oferire de sfaturi

B.     Un proces orientate spre scoprui specifice

C.     O forma de tratament al bolilor mentale

ANS: A+C

71. Consilierea psihologica include activitatile de:

A.     Consiliere vocationala

B.     Consiliere de grup

C.     Psihoterapie

ANS: A+B

72. Consilierea scolara este:

A. un proces corectiv

B. un proces de dezvoltare

C. un proces de remediere

ANS: B

73. Activitatea de consiliere din scoala are urmatoarele caracteristici:

A. se reduce la serviciile psihologice

B. este un proces intensiv de acordare a asistentei psihopedagogice pentru elevi

C. acorda asistenta psihopedagogica elevilor, profesorilor, parintilor, autoritatilor scolare.

ANS: B+C

74. Consilierea scolara are un rol:

A. proactiv

B. reactiv

C. de preventie

ANS:A+C

75. Scopul fundamental al consilierii scolare este:

A. dezvoltarea personala, educationala si sociala a consiliatului

B. de actiune preventiva in raport cu situatiile de criza posibile

C. remedierea sau reechilibrarea personalitatii

ANS:A+B

76. Atitudinile de baza ale consilierului sunt:

A. acceptare

B. autocunoastere

C. confidentialitate si sinceritate

ANS: A+C

77. Atitudinile de baza ale consilierului sunt:

A. asumarea responsabilitatii

B. empatia

C. convergenta

ANS: A+B

78. Dimensiunile principale ale comportamentului de asistare sunt:

A. contactul vizual, limbajul corporal atentional si stilul de vorbire

B. contactul vizual, limbajul corporal atentional, comportamentul verbal si stilul de vorbire

C. contactul vizual, limbajul corporal atentional si comportamentul verbal

ANS: B

79. In procesul de consiliere se utilizeaza:

A. cu precadere intrebari inchise

B. cu precadere intrebari deschise   

C. intrebari inchise si deschise, folosite in mod echilibrat in fazele initiale ale consilierii

ANS: B+C

80. Incurajarea minimala se poate realiza prin:

A. parafrazare

B. interpretare

C. refolosirea cuvintelor cheie

ANS: C

81. Parafrazarea constituie un tip special de asistare prin care consilierul isi demonstreaza abilitatea de:

A. a arata clientului ca a ascultat ceea ce i s-a spus

B. a ajuta clientul sa exploreze in profunzime problemele puse in discutie

C. a determina clientul sa se priveasca pe sine intr-un mod mai clar

ANS: A

82. In consiliere, reflectarea sentimentelor are urmatoarele caracteristici:

A. este o abilitate ce apartine consiliatului

B. reprezinta parafrazarea portiunii afective din relatarea clientului

C. ajuta clientul in autoacceptare si autointelegere.

ANS: B+C

83. Rezumarea, sumarizarea sau integrarea comportamentelor, gandurilor si sentimentelor are drept scop principal:

A. ajutarea clientului in autoacceptare si autocunoastere

B. verificarea periodica a perceptiilor consilierului

C. ajutarea clientului in integrarea propriilor comportamente, ganduri si sentimente

ANS: C

84. Primul stadiu al sedintei de consiliere consta in:

A. stabilirea relatiei de consiliere si structurarea sedintei

B. obtinerea de informatii si definirea problemei

C. stabilirea scopurilor si explicarea alternativelor

ANS: A

85. Al doilea stadiu al sedintei de consiliere consta in:

A. stabilirea relatiei de consiliere si structurarea sedintei

B. culegerea de informatii si definirea problemei

C. monitorizarea evolutiei clientului si evaluarea intermediara

ANS: B

86. Dupa opinia lui C. Rogers, elementele esentiale pentru dezvoltarea clientului sunt:

A. empatizarea

B. respectul pentru client

C. orientarea spre pozitiv   

ANS: A+B+C

87. Deprinderea fundamentala de influentare prin care clientul este ajutat sa vada situatia din perspective diferite se numeste:

A. generalizarea si transferul invatarii

B. orientarea spre pozitiv

C. focalizarea relatarii clientului

ANS: C

88. Focalizarea relatarii clientului poate lua urmatoarele aspecte:

A. focalizarea pe client

B. focalizarea pe consilier

C. focalizarea pe alte persoane

ANS: A+B+C

89. Focalizarea relatarii clientului poate lua urmatoarele aspecte:

A. focalizarea pe contextul cultural sau de mediu

B. focalizarea teoretica

C. focalizarea pe problema

ANS: A+C

90. Confruntarea este deprinderea fundamentala de influentare prin care clientul este determinat:

A. sa vada aceeasi situatie din perspective diferite

B. sa-si indrepte atentia spre sine si spre discrepantele vietii sale

C. sa perceapa anumite aspecte din viata sa, legate de situatia cu care se confrunta dar pe care nu le-a observat inainte.

ANS: B+C

91. In consiliere pot fi utilizate urmatoarele tipuri de confruntari:

A.confruntarile focalizate pe client

B. confruntarile focalizate pe consilier

C. confruntarile defocalizate

ANS: A+B

92. In procesul de consiliere se comunica pentru a obtine:

A. schimbarea personalitatii

B. schimbarea unor sentimente si ganduri ale clientului

C. schimbarea unor atitudini si comportamente ale clientului

ANS: B+C

93. Feedbackul in consiliere desemneaza deprinderea prin care:

A. se comunica clientului modul in care el si actiunile sale sunt vazute de ceilalti

B. consilierul verifica actiunea de influentare asupra clientului pe tot parcursul consilierii

C. clientul constata efectele consilierii asupra comportamentelor sale.

ANS: A

94. Eficienta utilizarii destainuirii in consiliere depinde de respectarea urmatoarelor conditii esentiale:

A. efectuarea destainuirii la timpul prezent

B. evidetierea solutiilor adoptate de psiholog in situatia respectiva

C. relevanta celor destainuite

ANS: A+C

95. Interpretarea sau reformularea consta in:

A. restructurarea realitatii existente dintr-o noua perspectiva

B. restructurarea unor sentimente, atitudini, comportamente si situatii

C. folosirea, de catre consilier, a altor cuvinte decat cele folosite de client, pentru a releva mai clar problemele cu care acesta se confrunta.

ANS: A+B+C

96. Reformularea se poate realiza prin urmatoarele modalitati:

A. reformularea directionata spre client

B. reformularea facilitata de consilier

C. reformularea facilitat[ de o terta persoana

ANS: A+B

97. In cazul utilizarii reformularii, un rol esential in finalul consilierii revine actiunii de:

A. reformulare focalizata

B. reformulare teoretica

C. verificare a modului in care clientul percepe reformularea

ANS: C

98. Ca obiective de baza in consilierea copiilor si adolescentilor pot fi:

A.     Formarea unor atitudini pozitive fata de lume si fata de ceilalti

B.    Invatarea unor abilitati de coping

C.     Depasirea complexelor Oedip si Electra

ANS: A+B

99. Ca principii generale in consiliere a copiilor si adolescentilor trebuie sa tinem cont de:

A.     Varsta copilului / adolescentului

B.     Sexul copilului / adolescentului

C.     Durata sedintei de 30 de minute pentru copii si adolescenti

D.     Stabilirea unor obiectivce

ANS: A

100. Ca principii generale in consiliere a copiilor si adolescentilor trebuie sa tinem cont de:

A.     Stabulirea obiectivelor principale de lucru in discutai cu familia, nu cu copilul / adolescentul, avand in vedere varsta lui

B.     Alternarea discutiilor cu activitatile de joc sau desen

C.     Comunicarea copilului a rolului psihologului si limitelor confidentialitatii

ANS: B+C

101. Dificultati in consilierea copiilor si adolescentilor sunt:

Asteptarile nerealiste ale parintelui in legatura cu obiectivele consilierii

Disponibilitatea parintelui de a-l aduce la consiliere

Lipsa de motivare a copilului / adolescentului

ANS: A+B+C

102. Dintre tehnicile de interventie in lucrul cu copiii fac parte:

Basmele terapeutice

Ladita cu nisip

Animalele

ANS: A+B

103.Orientarea carierei este o actiune:

1. Exclusiv psihodiagnostica
2. Psihodiagnistica si de inddrumare profesional
3. Educativa

ANS: B+C

103. .Rolul scolii in orientarea carierei este de a:

1. Dezvolta interese si aptitudini
2. Stimula decizii creative de cariera
3. Forma atitudini pozitive fata de munca

ANS: A+C

104.Critici care se aduc abordarii clasice in orientarea carierei sunt:

A.     Neadaptarea consilierii la dinamica pietei muncii

B.     Orientarea spre situatiile de risc profesional

C.     Neadaptarea la contextul international

ANS: A

105. Traditional, orientarea profesionala era axata pe cateva directii principale, printre care:

A.     Cunoastere de sine

B.     Cunoasterea pietei muncii

C.     Cunoasterea eticii profesionale

ANS: A+B

106. Fenomene moderne cu care se confrunta orientarea carierei sunt:

A.     Somajul

B.     Stoparea migratiei profesionale

C.     reconversia profesionala

ANS: A+C

107. Schimbarile contemporane complexe la nivelul pietei muncii au impus revizuiri ale procesului de orientare scolara si profesionala la nivel de:

A.     Viziune si misiune

B.     Strategie si metodologie

C.     Deontologie

ANS: A+B

108. Competetele transversale se refera la:

A.     Aptitudini

B.     Management personal

C.     Motivatii

ANS: B

109. Orientarea scolara si profesionala se realizeaza:

A.     La inceputul fiecarui ciclu scolar

B.     La finalul fiecarui ciclu scolar

C.     Pe tot parcursul scolaritatii

ANS: C

110. Printre factorii interni care influenteaza decizia de cariera sunt:

A.     Cunostinte despre alternativele educationale

B.     Modele de cariera

C.     Abilitati decizionale

ANS: A+C

111. Factori externi care pot obstructiona orientarea in cariera sunt:

A.     Grupul de prieteni

B.     'Moda profesiunilor'

C.     Ideile preconcepute

ANS: A+B

Factori individuali implicati in alegerea carierei sunt:

A.     Profilul intereselor

B.     Nivelul intelectual

C.     Rezultatele scolare

ANS: A+C

113.Perspectiva dezvoltarii in abordarea teoretica a carierei este reprezentata de:

A.     Holland

B.     Super

C.     Ginzberg

ANS: B+C

114. Teoria lui J. Holland cu privire la cariera este o abordare de tipul:

A.     Teoriei dezvoltarii

B.     Teoriei motivationale

C.     Teoriei trasatura - factor

ANS: C

115. Confrom abordarilor carierei din perspectiva lui Ginzberg, Ginsburg, Axelrad si Herma alegerea profesiei este marcate de urmatorii factori:

A.     Ambianta de viata a individului

B.     Valorile la care adera

C.     Steraotpiile sociale

ANS: A+B

116. Teoria lui Ginsberg este centrata pe:

A.  Rolul valorilor in viata individului

B.   Procesele de decizie in cariera

C.  Procesul formarii si dezvoltarii personalitatii

ANS: B

117. In teoria lui Krumboltz cu privire la cariera, conceptul principal este:

A.     Motivatia muncii

B.     Satisfactia muncii

C.     Invatarea sociala

ANS: C

118. Krumboltz defineste mai multe tipuri de invatare implicate in decizia pentru cariera:

A.     Invatarea prin asociere

B.     Invatarea participativa

C.     Invatarea instrumentala

ANS: A+C

119. Conceptul principal in teoria carierei a lui E. Schein este:

A.     Trasatura

B.     Ancora de cariera

C.     Invatarea

ANS: B

120. Dintre ancorele carierei descrise de E. Schein fac parte:

A.     Stabilitatea si autonomia

B.     Competenta tehnica, functionala

C.     Stilul managerial adoptat (ex. autoritar, democratic)

ANS: A+B

121. Holland defineste:

A.     Sase tipuri de personalitate

B.     Sase medii ocupationale

C.     Sase standarde ocupationale

ANS: A+B

122. O buna potrivire a structurii de personalitate a unui individ cu un mediu de munca similar structurat va avea ca rezultate:

A.     Satisfactie si performanta

B.     Echilibrarea personalitatilor dizarmonice

C.     Adecvarea raportului munca - familie

ANS: A

123. Cea mai populara abordare intre teoriile carierei este cea a lui:

A.     Super

B.     Holland

C.     Schein

ANS: B

124. Inventarul de interese ocupationale Holland permite definirea:

A.     Profilului de personalitate

B.     Profilului ntereselor profesionale

C.     Profilului aptitudinal

ANS: A+B

125. Dintre cele sase tipuri de personalitate descrise de Holland fac parte:

Realist si intelectual

Social si cultural

Conventional si ne-conventional

ANS: A

126. Compatibilitatea intre diferite tipuri de personalitate si profesii este:

A.     Tipul realist este compatibil domeniilor tehnice

B.     Tipul intreprinzator este compatibil domeniilor administrative

C.     Tipul investigativ este compatibil domeniilor din invatamantul superior

ANS: A+C

127. Tipul intelectual descris de Holland se caracterizeaza prin:

A. Perseverenta si spirit critic

B. Aptitudini de lider

C. Preferinta pentru manipularea simbolurilor, cuvintelor, ideilor

ANS: A+C

128. Tipul social descris de Holland dovedeste:

A.     Abilitati de in relationarea interpersonala

B.     Abilitati de influentare a celorlalti

C.     Abilitati creativ-artistice si de a fi intreprinzator

ANS: A+B

129. Dintre avantajele sistemului Profiles de evaluare in orientarea carierei fac parte:

A.     Permit evaluarea tuturor celor trei componente esentiale pentru orientarea profesionala

B.     Evalueaza stilul de gandire si interesele ocupationale pornind de la teoria lui Holland

C.     Ofera un indice de compatibilitate cu diferite ocupatii

ANS: A+C

130. Evaluarea psihologica in consilierea si orientarea carierei se face preponderent pe baza metodelor:

A.     Calitative de evaluare psihologica

B.     Cantitative

C.     Proiective

ANS: C

131. Printre fatetele imaginii de sine, M. Zlate descrie:

A.     Personalitatea reala si cea manifesta

B.     Personalitatea proiectata

C.     Personalitatea refulata

ANS: A+B

132. Personalitatea proiectata reprezinta:

A.     Ceea ce individul gandeste despre sine

B.     Ceea ce individul percepe despre ceilalti

C.     Ceea ce individul crede ca gandesc ceilalti despre el

ANS: C

133. O serie de specialisti considera ca in structura imaginii de sine intra :

A.     Numele, sexul, varsta

B.     Profesia

C.     Pulsiunile inconstiente

ANS: A+B

134. Dintre fatetele Eului fac parte:

A.     Eul fizic

B.     Eul etic

C.     Eul emotional

ANS: A+C

135. Stima de sine se formeaza prin:

A.     Compararea cu egalii

B.     Rolurile vocationale ale elevului

C.     Preluarea unor atribute emise de parinti

ANS: A+C

136. Pentru cunoasterea profesiunilor pot fi folosite ca surse de informare:

A.     Codul Ocupatiilor din Romania (COR)

B.     Profile ocupationale

C.     Profile psiho-aptitudinale

ANS: A+B

137. Codul Ocupatiilor din Romania cuprinde:

A.     Profesiograme

B.     Ocupatiile exercitate pe piata muncii

C.     Programa de formare pentru fiecare din ocupatiile listate

ANS: B

138. In cadrul demersului de cunoastere a lumii profesiunilor intereseaza:

A.     Informatii nationale despre piata muncii

B.     Informatii depre cererea si oferta de pe piata locala a locurilor de munca

C.     Informatii despre fenomenele internationale

ANS: A+B

139. Susele de informare despre lumea profesiilor sunt din domeniul:

A.     Educational

B.     Cultural

C.     Vocational

ANS: A+C

140. Standardele de pregatire profesionala contin elemente despre:

A.     Traseul profesional

B.     Profilul psihologic compatibil cu profesia

C.     Nivelul pregatirii necesare pentru a practica o profesie

ANS: C

141. Profilele ocupationale sunt elaborate pentru:

A.     A servi ca fundament pentru elaborarea COR (Codul Ocupatiilor din Romania)

B.     Grupele de baza definite in COR

C.     Promovarea fiecarei ocupatii pe piata muncii

ANS: B

142. Profilele ocupationale fac referire la:

A.     Continutul muncii, atributii si responsabilitati

B.     Instrumentele si aparatura necesara desfasurarii activitatii

C.     Organizatiile, firmele si institutiile in care poate fi desfasurata profesia

ANS: A+B

143. Profilele ocupationale nu includ informatii despre:

A.     Dinamica profesiei pe piata fortei de munca

B.     Salarizare

C.     Comportamentul compatibil profesiei

ANS: C

144. Strategia personala de cautare a unui loc de munca trebuie sa aiba in vedere:

A.     Cunoasterea procedurilor de selectie practicate

B.     Cunoasterea rezultatelor ultimelor selectii

C.     Optimizarea personala in raport cu a celorlalti candidati

ANS: A

145. Procesul de selectie implica in general urmatoarele etape:

A.     Prima etapa intalnirea, interviul cu angajatorul sau persoana responsabila de procesul de selectie

B.     A doua etapa evaluarea medicala si psihologica

C.     Ultima etapa interviul de angajare

ANS: B+C

146. Strategia de selectie poate fi influentata de:

A.     Dinamica pietei muncii

B.     Conjunctura de pe piata muncii

C.     Dorinta candidatului

ANS: A+B

147. Dintre tehnicile de cautare a unui loc de munca fac parte:

A.     Vizita personala la sediul firmei

B.     Evaluarea psihologica

C.     Scrisoarea de intentie

ANS: A+C

148. In comparatie cu informarea prin telefon, vizita la sediul firmei are ca avantaj:

A.     Posibilitatea aflarii de date exacte despre persoana care face selectia

B.     Furnizeaza informatii suplimentare despre natura postului

C.     Posibilitatea de a decide singur, comparativ cu consultarea celor apropiati

ANS: B

149. Scrisoarea de intentie este inlocuibila cu:

A.     Cererea de angajare

B.     Curriculum vitae

C.     Inteviul de angajare

ANS: A

150. Scrisoarea de intentie trebuie sa respecte urmatoarele cerinte formale:

A.     Partea de identificare si introducere a persoanei

B.     Identificarea, introducerea, dezvoltarea si incheierea scrisorii

C.     Introducerea, dezvoltarea si finalul scrisorii

ANS: B

151. Scrisoarea de intentie este important sa fie adresata cu o formula de introducere:

A.     Impersonala, precum "Domnului Director"

B.     Personala, specificand numele exact al persoanei care se ocupa de selectie

C.     Indiferent

ANS: B

152. Informatii care    nu trebuie sa lipseasca dintr-o scrisoare de intentie sunt:

A.     Motivatia candidatului

B.     Locurile de munca anterioare si perioadele de lucru

C.     Sursa de informare despre post.

ANS: A+C

153. Scrisoarea de intentie se redacteaza:

A.     Obligatoriu in format electronic

B.     De mana (preferinta mai multor firme)

C.     Cu antet

ANS: B

154. Drintre conditiile de redactare a unui CV fac parte:

A.     Se specifica la inceput ce reprezinta documentul: Curriculum vitae

B.     CV-ul trebuie sa fie cat mai complex si sa cuprinda toata informatia despre persoana, fiind acelasi indiferent de postul pentru care se aplica

C.     Aspectul grafic trebuie sa fie sobru si fara greseli

ANS: C

155. Corect este ca rubricile si informatia din CV sa fie prezentate in ordine:

A.     Cronologica

B.     Anticronologica

C.     Functionala

ANS: A+B+C

156. Experienta profesionala reprezinta:

A.     Partea esentiala a unui CV, intrucat aduce informatii despre competentele practice ale persoanei

B.     Partea care trebuie sa ocupe minim o treime din CV

C.     Partea care este indicat sa fie omisa din CV in cazul aplicatiei pentru primul loc de munca

ANS: A+C

157. La rubrica ,experiente relevante' a unui CV pot fi mentionate:

A.     Activitati de voluntariat

B.     Functii in diverse asociatii

C.     Hobby-uri

ANS: A+B

Aspecte importante pe care candidatul trebuie sa le urmareasca in cadrul interviului de angajare sunt:

A.     Prima impresie si debutul interviului

B.     Sa afle cat mai multe lucruri despre postul in cauza, pentru a decide daca i se potriveste sau nu

C.     La debutul interviului sa se clarifice in legatura cu salariul pentru a stii daca mai este sau nu interesat de post

ANS: A+B

159. Printre regulile de comunicare de care candidatul la interviul de angajare trebuie sa tina cont sunt:

A.     Adresarea unor intrebari specifice intervievatorului inca de la inceput pentru a arata initiativa

B.     Prezentarea unui raspuns cat mai complex si detaliat la fiecare intrebare, care sa indice incredere in sine   

C.     Sa dea raspunsuri precise si la obiect

ANS: C

160. Consilierea si psihoterapia sunt domenii:

A.     Identice

B.     Diferite

C.     Asemanatoare

ANS: B+C