Obiectul psihologie sociale

Obiectul psihologie sociale

I.1.Ce este psihologia sociala

Ca si psihologia în genere, psihologia sociala are un lung trecut sub aspectul problematicii, dar de abea un secol de afirmare ca disciplina stiintifica. Asa cum arata S.Chelcea(2006), în traditia americana, experimentul desparte stiinta de eseistica, de simplele speculatii pe marginea faptelor supuse observatiei. Cu experimentul începe istoria stiintei despre interactiunea comportamentala, debutul fiind marcat de anul 1897, an în care psihologul american Norman Triplett pune în evidenta, pe calea experimentului, fenomenul opus frânarii sociale – facilitarea sociala.

Foarte multi autori, definind-o, au considerat-o disciplina de granita între sociologie si psihologie, dar aceasta viziune o saraceste foarte mult. Psihologia sociala constituie un domeniu interdisciplinar de studiu aflat nu numai la confluenta psihologiei cu sociologia, ci si cu stiintele politice si dreptul, stiintele economice si tehnice, biologice si umane. Pentru a explicita aceasta idee sa ne gândim ca ne nastem într-o familie apartinând unei anumite colectivitati organizata social, guvernata de regulile acestei comunitati, aflata pe o anumita pozitie într-o ierarhie; aceasta colectivitate, se afla la rându-i pe o anumita treapta de dezvoltare, apartine unui anumit timp istoric si unui anume spatiu geografic si cultural. Imediat dupa nastere, potentialitatile psihologice ale individului se dezvolta si slefuiesc într-un anume fel sub influenta socialului care ofera norme si modele de comportament, modalitati de actiune si moduri de gândire. Putem afirma deci, ca nu exista nimic în psihic care sa nu fie condiționat ori determinat social. Aceasta este însa doar o parte a explicatiei, centrata asupra statutului interdisciplinar al psihologiei sociale si vizând înlaturarea ca inadecvata a sintagmei “disciplina de granita”.

Nu am raspuns înca întrebarii privind obiectul specific al psihologiei sociale, a acelui ceva care o distinge de alte discipline socioumane.

Sa analizam putin situatia : sociologia studiaza societatea sub aspectul structurii si functionarii sale. Psihologia studiaza individul. Domeniul nostru nu este nici individul, ca entitate separata, dar nici grupurile sau organizatiile, ca structuri sociale autonome. Ce anume studiaza psihologia sociala? INTERACTIUNEA umana, fie ca urmarim elementele de stabilitate si schimbare ale acestui proces, fie ca suntem preocupati de aparitia unor noi forme si modele ale interactiunii. Când spunem interactiune, nu spunem aditie. Rezultatele sau efectele despre care discutam anterior depasesc ceea ce a fost în premise. Aceste efecte se numesc procese sau fenomene psihosociale.

Iata, conform lui Adrian Neculau (2004), câteva dintre întrebarile pe care ar trebui sa ni le punem: cum influenteaza comportamentul meu actiunea celorlalti? cum modifica activitatea mea prezenta altuia? ce rezulta din prezenta laolalta a oamenilor? ce efecte au asupra unui individ comportamentele trecute ale altora?. Cu alte cuvinte, psihologia sociala trateaza dependenta si interedependenta conduitelor umane.

Definitia data de Floyd H. Allport (1924) ramâne de referinta:

“Psihologia sociala are ca obiect de studiu relatiile reale sau imaginare între persoane, într-un context social dat, de natura sa afecteze persoana implicata în aceasta situatie data.” Mai târziu (1954), fratele sau, Gordon Allport, va considera ca “psihologia sociala examineaza si explica modul cum gândirea, sentimentele si conduitele indivizilor sunt influentate de prezenta actuala, imaginata sau implicita a altora.”

Dar psihologia sociala poate fi definita nu numai dupa obiectul ei de studiu, ci si în functie de modul de abordare a fenomenelor.

Astfel, dupa cum arata Serge Moscovici în “Psihologia sociala sau masina de fabricat zei”, psihologia sociala se distinge mai putin prin teritoriu, cât printr-un punct de vedere specific. Spre deosebire de psihologi sau sociologi care folosesc o grila de lectura binara ( pe de o parte individul, organismul, pe de alta parte “obiectul”), psihologia sociala propune o grila de lectura ternara a faptelor si relatiilor: un subiect, un alter, un obiect. Modificarile intervenite în comportamentul lui A doar pentru ca B este în preajma (co –prezenta) sau pentru ca A interactioneaza cu B (interactiune), comparativ cu situatia de solitudine, ne arata ce impact are asupra noastra “întâlnirea” cu celalalt. Simpla co-prezenta ne face sa fim conformisti; când este vorba despre influenta, efectul este si mai pregnant, mergând pâna la obedienta.

Nu putem trece în acest context peste spusele lui S. Freud: „ opozitia dintre psihologia individuala si psihologia sociala îsi pierde mult din acuitate daca este examinata în profunzimeCelalalt intervine cu regularitate în calitate de model, sprijin si adversar, iar prin acest fapt, psihologia individuala este de asemeneao psihologie sociala”.(Golu,P.,note de curs,1992)

I.2.Psihologie sociala sau psihosociologie?

Desi în România s-a impus tremenul de psihologie sociala, preluat din limba engleza, veti întâlni, totusi, formularea psihosociologie, atât în titulatura unor facultati de la noi din tara, cât si a unor lucrari de referinta în domeniu. Aceasta deoarece denominatia psihosociologie este franceza, ori primii savanti români ai domeniului s-au format în Franta.

Pe de alta parte, parerea profesorului S. Chelcea  este aceea ca nu se justifica pe deplin denumirea de psihologie sociala, domeniul de studiu la care ne referim nefiind un apendice al psihologiei generale, o disciplina de granita sau de hotar.

Condensarea terminologica psihosociologie sugereaza ca avem de-a face cu un câmp de cunoastere unic, chiar daca în cadrul lui pot fi identificati doi poli de interese: întelegerea proceselor psihice ale persoanei în contact cu socialul si întelegerea functionarii societatii. Psihosociologia “umple golul” dintre subiect si obiect, studiaza sistematic iinteractiunea umana si ajunge la enunturi teoretice proprii în urma verificarii ipotezelor prin cercetari empirice, fie ele experimentale sau de teren.

Suntem de acord cu parerea domnului profesor Chelcea dar, dat fiind ca, la ora actuala majoritatea manualelor si cursurilor tiparite la noi urmeaza schema de expunere a cursurilor de “Social Psychology”, deci de limba engleza, preferam sa ne intitulam astfel disciplina.

I.3. Vocatia aplicativa a psihologiei sociale

Pentru multi dintre cercetatorii domeniului, psihologia sociala are si o vocatie actionala. Demersul cercetatorului acestui domeniu nu este doar cunoasterea, ci si actiunea, organizarea proiectelor de schimbare a unor situatii inadecvate, interventia asupra câmpului social. Sunt depatite modelele descriptive si sau explicative prin adoptarea unei perspective intrate de mult în patrimoniul stiintelor sociale: cercetarea – actiune. (Neculau,A.,2004)

Începuturile aplicarii cunostintelor de psihologie sociala au avut în vedere organizarea vietii laolata a oamenilor si optimizarea proceselor sociale. Prin studiile de psihologie a muncii sau asupra deciziilor judecatoresti, psihologul german Hugo Munsterberg, este considerat drept unul dintre întemeietorii psihologiei sociale aplicate. Un alt pionier al domeniului este considerat sociologul american Elton Mayo, care releva importanta factorilor psihosociali (relatii interpersonale, influenta climatului psihosocial, stil de conducere) asupra productivitatii muncii. El este fondatorul scolii relatiilor umane, scoala care inoveaza conceptiile, predominant mecaniciste, din domeniul psihologiei muncii. Un alt nume mare, datorita caruie psihologia sociala aplicata capata notorietate este cel al psihosociologului american de origine germana Kurt Lewin, care a fondat teoria despre dinamica grupurilor si a promovat cercetarea – actiune.

Asa cum arata Stuart Oskamp, temele majore ale psihologiei sociale aplicate sunt urmatoarele:

• Masurarea indicatorilor sociali subiectivi referitori la diferite aspecte ale vietii oamenilor ( satisfactie cu viata de familie, starea de sanatate, locul de munca, etc.);
• Starea de sanatate psihica, întelegându-se ca individul este un sistem bio-psiho-social, iar chestiuni cum ar fi perceperea controlului asupra conditiilor de viata, suportul social din partea prietenilor si cunoscutilor, ori stima de sine crescuta coreleaza pozitiv cu starea de sanatate fizica si psihica;
• Studiul problemelor de mediu, demonstrându-se faptul ca factorii de mediu nocivi produc efecte negative asupra indivizilor si colectivitatilor;
• Organizatiile din sectorul public si privat au beneficiat de studiile de psihologie sociala cu caracter aplicativ, atât în ceea ce priveste climatul psihosocial în grupurile de munca, factorii psihosocialu cu impact asupra satisfactiei muncii, leadership-ul, etc.;
• Domeniul educatiei s-a bucurat, de asemenea, de atentia psihosociologilor, rezultând programe de reducere si eliminare a prejudecatilor etnice si rasiale, de îmbunatatire a relatiilor dintre cu grupuri cu orientari valorice diferite.
• Justitia a constituit, înca de la început, un domeniu de preocupare pentru psihologia sociala aplicata, iar una dintre directiile de anvergura a fost cea a studiului martorului si marturiei. În acest context nu putem sa nu amintim pe reputatii psihologi români Al.Rosca si Tiberiu Bogdan.

Aceasta lista nu este exhaustiva. În orice sector de activitate psihologia sociala îsi poate proba vocatia sa aplicativa. Fie ca este vorba despre administratie, politica sau afaceri, de reclama, moda sau construirea imaginii unei persoane publice, nu putem face abstractie de fenomenele psihosociale ce se nasc în orice context în care exista interactiune si interinfluentare.

Rezumat

Daca psihologia generala studiaza individul, iar sociologia societatea sub aspectul structurii și funcțiilor sale, psihologia sociala se afirma ca știința a studiului interdisciplinar, a ființarii omului în și prin social. Ea se apleaca însa nu doar asupra interacțiunii individ – societate, ci și asupra interacțiunii inter-individuale. Fenomenele și procesele studiate se numesc fenomene și procese psihosociale, iar modul sau specific de analiza impune o grila de lectura ternara a realitații.

Psihologia sociala nu înseamna însa doar încercare de teoretizare, ci și de optimizare a vieții sociale. În cele mai variate domenii (medicina, politica, administrație, etc.) psihologia sociala și-a dovedit vocația sa aplicativa.

Concepte cheie

Psihologie sociala – domeniu al cunoașterii socioumanului, preocupat de interacțiunea dintre psihologic și social și de efectele acestei interacțiuni la nivel individual, interpersonal și grupal.

Procese și fenomene psihosociale – realitați ce rezulta în urma interacțiunii factorilor psihologici și sociali și care nu se reduc la simpla adiție a acestora, ci conteaza pe un efect de emergența. Exemple : influența sociala, facilitarea sociala, manipularea, zvonurile, reprezentarile sociale, etc

Grila de lectura ternara – un mod de a analiza realitatea, mod specific psihologiei sociale, care adauga schemei inițiale subiect – obiect, un nou termen pe alter.

Psihosociologie – termen de inspirație franceza pentru psihologia sociala ( acesta din urma venind pe filiera anglo-saxona).

Teme pentru seminar:

Revedeți principiul determinarii socioculturale a psihicului uman, tratat în cadrul cursului de psihologie generala. Ce concluzii trageți pentru domeniul psihologiei sociale

Gasiți, în viața cotidiana, exemple de fenomene și procese psihosociale. Explicați de ce vorbim despre efect de emergența.

Redactați un eseu în care sa povestiți parcursul vostru de pâna acum prin prisma influențelor de rasa, clasa, status socio-economic și cultural, persoane semnifictive,etc.. Faceți apoi un exercițiu de imaginație – schimbați un factor și închipuiți-va repercusiunile asupra formarii voastre ca personalitate.

De ce vorbim despre vocație aplicativa a psihologiei sociale?

Bibliografie pentru capitolul I

• Brehm,S., Kassin,S. (1990), Social Psychology, Houghton Mifflin Company, Boston.
• Chelcea,S.(2002), Un secol de psihosociologie, Editura Polirom, Iași.
• Chelcea,S.(coord), 2006, Psihosociologie.Teorie și aplicații., Editura Economica, București.
• Moscovici,S. ( 1996), Psihologia sociala sau mașina de fabricat zei, Editura Polirom, Iași.
• Neculau, A. ( 2004), Manual de psihologie sociala, Editura Polirom, Iași.
• Oskamp,S. Applied Social Psychology, Englewood Cliffs, Prentice Hall, 1984