PERIOADA VARSTELOR DE REGRESIE

I.            Prezentare generala. Istoricul conceptului

Etapele de dupa 65 de ani pun mai multe probleme decat celelalte varste.

Gerontologia (geriatria), domeniul cunostintelor despre batranetea umana, s-a nascut in contextul filozofiei si medicinei, cu foarte mult timp inainte de societatea noastra:

II.         Stadiile perioadelor de involutie

Conceptul de batranete a cauzat multiple controverse pentru ca imbatranirea este foarte diferita de la om la om, dar si in diferite arii geografice (factori bioclimatici).

Organizatia Mondiala a Sanatatii a stabilit urmatoarea periodizare:

a)      65-75 ani - varsta de trecere

Caracteristici:

aria profesionala se restrange

se modifica tipurile de relatii

iesirile incep sa fie conditionate de timpul favorabil insorit si de dispozitie

subidentitatea maritala ramane esentiala

subidentitatea parentala ramane expansiva, datorita aparitiei nepotilor

inceteaza caracteristicile reproductive ale vietii si la barbati

fragilitate biologica. Pot aparea boli de genul infarctului, cancerului, boli respiratorii, care se vindeca greu

la femei apar tulburari afective

la barbati se manifesta preocupari pentru sanatate si mentinerea acesteia

femeile se preocupa de sanatatea sotului, fiind angajate in preocupari privind destinul lor in caz de vaduvie sau imbolnavire a sotului

b)     75-85 ani - batranetea medie

subidentitatea parentala se contracta

bolile degenerescente reduc mobilitatea

mortalitatea este mare

c)     peste 85 de ani - varsta marii batraneti

uneori poate avea loc o disolutie a sinelui

III.       Regresia biologica

Este cauzata de antrenarea sociala si activa mai redusa.

Se produc restructurari ale caracteristicilor personalitatii si o modificare a diferitelor functii psihice si a dinamicii vietii interne

Cel mai semnificativ fenomen este scaderea energiei instinctelor si a eficientei adaptarii

Se produc o serie de modificari biochimice, hormonale, trofice, de consistenta si functionale ale structurilor biologice ale organismului

Imbatranirea fiziologica se realizeaza fara seisme prea evidente datorita faptului ca organismul antreneaza rezervele compensatorii si parcurge forme de echilibrare proprii exprem de complexe.

Au loc modificari importante in ceea ce priveste somnul si functiile lui recuperative. Se considera ca o persoana de 70 de ani a fost treaza aproximativ 43 de ani si a dormit cam 22. Timpul acordat visului (somnul paradoxal) este de aproximativ 5 ani. Somnul este baza retentiei amintirilor. Somnul paradoxal implica un joc al imaginatiei legat de regenerarea lenta si plasticitatea neuronilor norandrogeni ce pot fi atrasi de semnale biochimice martore insotitoare ale invatarii (noradrenalina). Amfetaminele programeaza durata procesului de invatare (curiozitatea). Inainte de 2 ani, un copil doarme aproximativ 14 ore, din care 4 de somn paradoxal, fapt ce antreneaza o imensa capacitate de stocare a informatiilor. La 50 de ani si dupa, se doarme cam 7 ore, din care doar o ora de somn paradoxal.

Insomnia la batranete nu este o boala in sine, ci simptomul unei dereglari fiziologice sau psihologice.

Imbatranirea celuleor si tesuturilor si efectele acesteia

In urma imbatranirii celuleor si tesuturilor se manifesta o serie de caracteristici, dintre care cea mai evidenta este modificarea aspectului general al pielii care isi pierde elasticitatea, devine mai subtire, mai uscata, mai palida. Se adauga pigmentatia bruna si adeseorimici spargeri de vase capilare subcutanate ce duc la evidentierea de mici pete sau firisoare violacee.

Se produc ridari care si datorita asimetriei bilaterale a fetei dau un aspect tragic, asimetric.

Are loc cresterea medie a greutatii, datorita depozitelor de grasime.

Specific este procesul de incaruntire. El poate incepe de la 35 de ani, devenind evident pe la 50-55, mai ales la tample. Episoadele de boala sau de tensiune psihica, intensifica acest fenomen. Se considera ca exista o programare ereditara in acest plan.

Sunt vadite tendintele de mascare a incaruntirii prin colorarea artificiala a parului. Acest lucru in societatea medievala se facea cu ajutorul perucii.

Miscarile devin greoaie, lipsite de suplete si forta. Scade capacitatea de efort fizic datorita diminuarii mobilitatii articulatiilor sau a atrofierii lor.

Are loc o slabire a muschilor scheletului legati prin tendoane (forta musculara maxima se manifesta pe la 25-30 de ani). Treptat contractia musculara descreste si cu aceasta si capacitatea de a sustine efortul fizic.

Dupa 50 de ani scade numprul fibrelormusculare active, au loc decalcifieri, rarefierea tesuturilor osoase, fapt ce se soldeaza cu diferite boli: discopatii, dureri de coloana, sciatica, dureri reumatismale care impreuna cu depozite disproportionate de grasime determina modificari de tinuta, de postura, un confort mai mare in anumite pozitii.

Silueta se modifica si datorita sedentarismului.

Pierderea danturii - proteze dentare - dificultati in alimentatie.

Degradari ale organelor interne, mai ales inima si plamanii. Peretii vaselor sanguine se ingroasa, se ingusteaza pana la astupare, se rup, pot sa apara hemoragii. Adeseori aceste fenomene au la baza o alimentatie nesanatoasa, cu excese de lipide si zaharuri.

Alterarea ritmului de bataie a inimii produce dereglari in complexitatea desfasurarii programului vital, dereglari in lant.

Respiratia devine mai superficiala, ramane aer rezidual in plamani si se reduce gradul de oxigenare a sangelui. Lipsa moderata de oxigen afecteaza activitatea usculara, coordonarea senzorio-motoriem activitatea intelectuala.

Lipsa severa de oxigen duce la pierderea cunostintei sau la confuzii.

Digestia se caracterizeaza prin scaderea secretiei salivare si a secretiilor implicate in sucul gastric (enzime, fermenti). Se deregleaza metabolismul lipidelor, absorbtia la nivel celular devine mai lenta. Defecatia si urinarea pot deveni inconveniente, pot aparea boli.

Tendinta catre hipotermie se datoreaza scaderii activitatii tiroidei. Termoreglarea devine mai putin activa.

Imbatranirea sistemului nervos central - creierul isi micsoreaza volumul, ceea ce presupune scaderea capacitatii de adaptare a organismului.

Scade cantitatea de ARN din sange, dar creste discret cea de AND.

Au loc modificari in activitatea electrica a creierului. Se manifesta timp de reactie crescut la stimuli complecsi. Are loc o usoara atrofie cerebrala, prin aplatizarea relativa a unor sciziuni si circumvolutiuni si prin sterilizarea lenta a activitatii mentale.

IV.      Regresia psihica. Modificari asupra personalitatii

Evolutia activitatii psihice este dominata de amprenta experientei de viata parcursa, de nivelul proceselor complexe constituite si de capacitatile de echilibrare si compensatorii de care dispune persoana.

Planul senzorial

Este influentat de modificarile organice si functionale

Are tendinta sa se echilibreze pe baza experientei senzoriale acumulate

Modificarile se datoreaza segmentului periferic, apare o sclerozare usoara a celulelor din receptorii senzoriali

Vazul se degradeaza prin reducerea capacitatii de adaptare a cristalinului (presbitie)

Concomitent are loc si o reducere a campului vizual si a vederii stereoscopice (in relief)

Scade capacitatea discriminatorie.

In cazul culorilor se reduce claritatea si acomodarea vizuala

Apar boli degenerative ale ochiului: glaucomul, opacitatea cristalinului, dezlipirea de retina, etc

Scade sensibilitatea auditiva, mai ales in planul auzului fonematic. Exista 2 tipuri de surditati: surditate fizica (sclerozarea urechii interne) si surditate psihica (afectarea centrilor corticali ai analizatorului auditiv)

Insusirile proceselor superioare

Se degradeaza memoria de scurta durata

Se mentine mai bine memoria de lunga durata

Pot aparea confuzii in evocarea evenimentelor

Se manifesta o anumita lentoare in gandire, atentie, exprimare verbala

Apar dificultati de intelegere a unui context mai complicat

Scade capacitatea de concentrare a atentiei

Apar pauze relativ mari in vorbire, tremura vocea

Inteligenta se mentine relativ activa, dar cand se manifesta declinul apar momente de vid intelectual, scade forta de argumentare, se produc confuzii. Aceste fenomene sunt mai frecvente dupa 70-75 de ani.

Fenomenele de diminuare a activitatilor din planul psihic sunt puse pe seama a 3 factori: ezitare, anxietate, interferenta.

Cele mai semnificative deteriorari psihice au loc la nivelul gandirii si limbajului (lipsa de fluenta a ideilor, dificultati in exprimare)

Declinul psihic depinde de:

structura anatomofiziologici a individului

rezistenta genetica a individului

conditiile de mediu

modul de viata dus

realizarile profesionale

calitatea satisfactiilor traite.

Tulburarile afective

Sunt relativ frecvente starile de exacerbare a emotivitatii, nervozitatii, irascibilitatii, frustrarii, anxietatii

Apar capricii, lipsa de cooperare, incapatanare, negativism

Exista si persoane lucide, echilibrate, usor adaptabile, care stiu sa imbatraneasca frumos

Sunt frecvente starile depresive, ce duc la neadaptare

S-a accentuat ideea ca la majoritatea persoanelor depresia este insotita de o stare anxioasa fata de ideea mortii si regretul pentru perioadele fericite din timpul tineretii. Asemenea trairi se accentueaza odata cu pierderea partenerului de viata, a unor rude apropiate, etc

Exista si situatii in care batranul se simte inutil. El devine pesimist, inhibat, nefericit sau agitat, iar comportamentul este marcat de inadaptabilitate. Exista 2 categorii de depresivi: agitatii (nervosi, iritabili, acuza frecvent cefalee, insomnii, nemultumire) si retardatii (lenti, inhibati, vorbesc rar si incet, au miscari stangace, traiesc sentimentul de anabdon).

Apare fenomenul de hipertrofiere a sinelui ce apare pe baza raportarii faptelor din jur la propria persoana. Comportamentele se motiveaza prin dilatarea drepturilor personale. Cand se accentueaza acest fenomen apare sindromul de depersonalizare ce se exprima prin pierderea identitatii personale. Pe acest fond se manifesta comportamentul pueril. Un asemenea comportament devine evident cand sindromul depersonalizarii se asociaza cu isteria, ipohondria, mitomania, amnezia, hipomnezia, delirul, etc.

In unele cazuri poate aparea comportamentul aberant, manifestat prin: parasirea domiciliului, vagabondaj, consum de alcool, perversiuni sexuale asupra minerelor.

Eric Erikson descrie batranetea ca "o integritate in lupta cu disperarea". Integritatea se refera la acceptarea cicliului propriu de viata. Disperarea este o emotie puternica ce se datoreaza in principal fricii de moarte.

Factorii principali care mentin echilibrul omului batran si fac posibila relationarea cu cei din jur sunt sanatatea si veniturile.

Personalitatea la varsta batranetii

Exista 2 tipologii ale personalitatii batranilor: personalitatea sociala (continuare comportamentala a stilului de viata dobandit in perioada 40-65 de ani) si personalitate profunda (presupune modificari majore datorate aparitiei discontinuitatii, scaderii extraversiei, descresterii echilibrului emotional, hipomaniei, modificarii agresivitatii prin amanarea raspunsului agresiv.

Alte caracteristici ale personalitatii:

insensibilitate

egoism

slabiciune

dezorientare

conservatorism

dependenta

dogmatism

intoleranta

lipsa flexibilitatii

rigiditate. Aceasta poate fi impartita in 3 categorii (cf. Schail): rigiditate perceptiva, a personalitatii si cognitiv-motorie.

V.         Stagiul terminal

Se caracterizeaza prin aparitia fricii de moarte ce provoaca stari de neliniste.

A fost putin cercetat.

Mediul de viata, atmosferaa si climatul afectiv influenteaza sistemul atitudinal al batranului fata de moarte.

Ideea de moarte se accentueaza prin pierderea unor rude apropiate, parinti, copii, etc.

Poate fi impartit in 3 etape:

a)      moartea biologica

se concretizeaza in procese fiziologice si anatomice de degradare progresiva ce duc la sistarea functionalitatii organismului

nu toate organele mor deodata. In principal, moartea biologica se produce la incetarea batailor inimii, a activitatii electrice a creierului si respiratiei

ca urmare a progreselor medicinei, exista mijloace tehnice care imping moartea biologica dincolo de limita naturala si prelungesc viata o perioada de timp

aspectul omului decedat e impresionant. Masca muribunzilor este tragica ca urmare a tensiunii si chiar a unor dureri fizice. Cercetarile asupra durerilor din ultimile momente sustin ca:

fie durerile sunt extrem de puternice

fie se instaleaza un fel de stare euforica, deoarece suferintele sunt anulate de moartea diferitelor organe

fie sensibilitatea se diminueza treptat influentand astfel degradarea treptata

b)     moartea psihologica

se exprima in disolutia comportamentului, a constiintei de sine si a relatiilor cu cei din jur

are loc o dezintegrare a vietii psihice de ansamblu.

Exista muzibunzi care isi accepta conditia cu resemnare, altii fac eforturi disperate de a-si pastra identitatea si integritatea constiintei

c)     moartea sociala

cuprinde inregistrarea mortii, inmormantarea, rezolvarea mostenirii maritale si spirituale, ritualuri funerare, comemorari, reculegeri

este diferita de la cultura la cultura

moartea omului poate avea mai multe fatete:

moarte neasteptata - provocata de un eveniment neprevazut (accident)

moarte intentionata -suicid

moarte neintentionata - provocata de boli fatale

moarte subintentionata - la care individul contribuie direct, in timp, prin consum de alcool, droguri, etc.

VI.      Probleme psihologice legate de pensionare

Fondurile sociale de pensionare

Fondurile de asistenta medicala

Constituirea cadrului social-ocupational al persoanelor in varsta, astfel incat acestea sa poata duce o viata civilizata si societatea sa restituie o parte din obligatiile ce ii revin fata de aceste varste

Se inregistreaza o scadere a nivelului de trai la varsta batranetii

Retrasi din munca, dar capabili, disponibili intelectual si cultural, angajati subiectiv intr-un proces de recuperare a structurilor personalitatii si ale constiintei de sine, oamenii in varsta sunt pentru societate o cantitate remarcabila de experienta, inteligenta, aptitudini

Pensionarea taie brusc influxul de energie, expansiuneasociala antrenata prin exersarea profesiunii care intretinea echilibrul adaptativ

Se manifesta o intrare in criza a intereselor, a capacitatilor profesionale antrenate pana la pensionare

Se adauga o criza de prestigiu

Casa, caminul, familia isi recapata centrul de greutate

Incep sa se organizeze hobby-uri

Aria intereselor se ajusteaza la conditia cuplului, la orarul acestuia

Are loc organizarea programului zilei

Dupa 70-75 de ani are loc o evolutie mai pregnanta a proceselor de imbatranire. Exista o lenta dezorganizare mentala, fiind afectata memoria. Se produc uitari grosiere, recunoasteri false, fabulatii, cresterea iritabilitatii si egocentrismului

Uneori se manifestp asa-numitul sindrom catard, ce se manifesta prin negatie (nu voi muri niciodata, nu mi se poate intampla nimic rau)

VII.            Subidentitatile la varsta batranetii

Capata o noua configuratie

Se modifica in raport cu tipul fundamental de activitate si cu tipul de relatii ce se stabilesc, dar si in functie de sanatatea psiho-fizica a omului

Se restrange aria profesionala, ocupationala si sociala, dar ramane activa identitatea maritala

Subidentitatea parentala devine din nou expansiva, datorita aparitiei nepotilor ce antreneaza emotional si mintal prin satisfactia trairii prin urmasi

Incep sa apara boli somatice: boli respiratorii la barbati, tulburari afective la femei

In subperioada batranetii medii (75-85 ani), subidentitatea parentala se contracta usor, iar subidentitatea sociala se mentine prin dorinta persoanei de a o exercita, dar posibilitatile raman reduse

Deseori bolile degenerescente reduc mobilitatea

Mortalitatea este mare

In subperioada marii batraneti toate tipurile de subidentitati se contracta.

VIII.         Preocupari sociale pentru largirea spatiului de viata

In ultimii ani s-au largit preocuparile pentru batrani, pentru imbogatirea conditiilor culturale si ocupationale ale acestora

S-au creat conditii pentru programe culturale, activitati artizanale, organizarea unui confort material, alimentatie rationala, case si aziluri de batrani

S-au facut progrese in geriatrie

S-au infiintat sanatorii de tratament general pentru batrani

Se organizeaza excursii, spectacole, transporturi

Viata socio-culturala a persoanelor in varsta este in genere mai putin apta pentru activitati numeroase si variate.