PERSPECTIVA ISTORICA ASUPRA PSIHODIAGNOZEI

1. Repere privind preocuparile dinaintea construirii testelor

Evolutia psihodiagnosticului in secolul XX

3. Continuitate si discontinuitate in evolutia psihodiagnosticului in Romania

1. Repere privind preocuparile dinaintea construirii testelor

350 i.e.n. Aristotel afirma importanta observarii obiective in cunoasterea comportamentului uman si formuleaza primele trei principii care pot sa explice asociatia de idei.

1650 R. Descartes considera relatia corp - minte ca interactiune

1822 F. Bessel realizeaza primele experimente semnificative in masurarea diferentelor individuale la timpul de reactie, cu aplicatie la observatiile astronomice

1869 Studiul stiintific al diferentelor individuale incepe cu cercetarile lui Sir F. Galton, var cu Ch. Darwin studiaza diferentele individuale si aplica ideea lui Darwin privind adaptarea selectiva la cerintele mediului. Incepe masurarea sistematica a diferentelor umane la inaltime, marime a capului si viteza de calcul. Mult din munca sa a fost orientata spre investigarea inteligentei superioare si abilitatilor, pe care le considera in mare masura innascute. Contributia sa cuprinde atat masuratori fizice si psihice, dar si dezvoltarea unor tehnici de statistica prin care urmarea determinarea relatiei dintre aceste masuratori.

In 1960 publica 'Clasificarea oamenilor in functie de darurile lor naturale', initiind astfel studiul stiintific al diferentelor individuale. In 1884 prezinta la Londra un laborator antropometric, comparabil cu laboratorul german de psihologie experimentala a lui Wundt.

1879, Galton da prima descriere sistematica a unui test de asociatie libera, iar in 1983 publica 'Inquieries into human faculty and its developments' care, dupa unii autori (M. Reuchlin) marcheaza trecerea de la metodele de laborator de psihologie experimentala la metode simple si aplicabile pe esantioane largi de subiecti.

1884, S. Hull fondeaza primul laborator american, Universitatea J.Hopkins

1888, J. Mckeen Cattell, inaugureaza un laborator de testare la universitatea Pensilvania. In 1890 introduce termenul de 'teste mentale'. Inventeaza 'deviatia standard' ca masura statistica a variabilitatii rezultatelor in raport de medie

1891 Munsterberg propune in Gemania o serie de probe pentru studierea diferitelor profesiuni

1896, Kraepelin raporteaza testarea comparativa a celor bolnavi mental cu oamenii normali. Studii experimentale privind memoria.

1898, Expeditia Torres Straits introduce pentru prima oara studiul indivizilor analfabeti cu ajutorul unor instrumente psihologice ( McDougall, Myers)

Un numar de psihologi urmeaza directia deschisa de Galton in studiul diferentelor intelectuale. Cel mai semnificativ este psihologul Binet, care inventeaza cu Simon o scala practica pentru identificare copiilor care pot beneficia de scolarizare, initiind astfel testarea inteligentei. Binet introduce in plus fata de demersul lui Galton ideea de a cere subiectilor sa raspunda unor sarcini complexe precum definirea cuvintelor sau punerea in aplicare a unor instructiuni. Psihologii de pana acum masurau performante psihofizice si senzoriale simple (Weber, Fechner), precum timpul de reactie, considerate a fi 'caramizile' inteligentei.

Aparitia si dezvoltarea unor instrumente psihologice este legata de psihologia experimentala (masurarea diferitelor procese psihice sau psihofizice simple), de dezvoltarea treptata a scolii de psihologie clinica de la Paris, precum si a inceputului cercetarilor de psihologie diferentiala.

Evolutia psihodiagnozei in secolul XX

Binet si Simon incep inca din 1900 primele interviuri sistematice pentru masurarea inteligentei. Inca dinainte de inceputul secolului XX scriu despre scopul psihologiei individuale ca studiu al omului evidentiind trei probleme importante ale acesteia: studiul diferentelor individuale ale proceselor psihice fara sa se studieze special relatia cu indivizii care prezinta aceste procese; studiul diferentelor individuale ale indivizilor izolati sau a grupelor de indivizi; studiul raportului diferitelor procese psihice intre ele in cadrul aceluiasi individ.

Ei evoca doua metode de studiu a raporturilor diferitelor procese psihice la un acelasi individ normal: sa faci procesul sa varieze si sa examinezi daca aceasta variatie antreneaza schimbari in alte procese la aceeasi persoana; sa studiezi un anumit numar de procese psihice, alese in prealabil, la mai multi indivizi si sa examinezi daca diferentele individuale intre procese sunt paralele si corespund de la un individ la altul (relatia intre aceste procese fiind dedusa din aceasta corespondenta). A doua metoda se va constitui ca una dintre primele finalitati a metodei testelor, in masura in care, conform autorilor 'se constituie din alegerea unui anume numar de procese psihice pe care le determinam prin experiente oprite anticipat; le vom determina la mai multi indivizi; vom examina daca in variatiile individuale pentru aceste procese nu exista o inter-corespondenta regulata'.

1904, Spearman introduce teoria bi-factoriala a inteligentei (actor general si factori specifici) si propune proceduri statistice.

1905, C.G.Jung, prezinta 'Experimentul asociativ - verbal' pentru a descoperi si diagnostica complexele inconstiente

1905 Vaschide si Pieron in Franta pun la punct tehnicile psihometrice ca metode ale psihologiei experimentale

1905, Binet deschide un laborator intr-o scoala primara din Paris si impreuna cu Simon dezvolta si prezinta o scala de diagnostic a nivelului intelectual pentru copii normali si anormali tip screening.

1908, Binet si Simon prezinta a doua scala de inteligenta. Inventeaza ideea de varsta mentala. Are loc introducerea in S.U.A. a scalei lui Binet. Pieron introduce termenul de comportament in Franta. Lahy studiaza selectia conducatorilor de tramvai. In Belgia apare primul cabinet european de orientare profesionala.

1910 Se creeaza Asociatia Internationala de Psihanaliza. J.M.Cattell prezinta in Mind prima serie de 10 instrumente psihologice, 'teste mentale' experimentate pe studentii Universitatii Pensilvania

1911, apare a III-a scala de inteligenta Binet - Simon.

1912, W. Stern inventeaza ideea de quotient intelectual, apeland la evaluarea nivelului actual de inteligenta prin distanta dintre varsta reala si varsta mentala, evaluare considerata de autor predictiva pentru performantele ulterioare ale subiectului testat.

1916, Izard si Simon, prima scala de dezvoltare pentru prima copilarie.

1917, Utilizarea testului 'Army Alpha si Beta Examination' pentru testarea pe populatii largi ale armatei S.U.A., primul test colectiv nonverbal. Gesell realizeaza un sondaj mental al scolilor elementare.

1918, Woodworth dezvolta primul inventar major de personalitate, pentru screening-ul recrutilor din armata americana in privinta normalitatii si dificultatilor de adaptare.

Dupa primul razboi mondial testele devin o practica de masa, cu cea mai larga raspandire in S.U.A. (selectia copiilor dotati, selectia si orientarea recrutilor) si Franta (orientarea scolara si problematica varstei mentale a copilului si adultului).

1921, Rorschach publica 'Psihodiagnosticul', introducand utilizarea a zece planse cu pete de culoare pentru evaluarea bolii mentale

1922, J.M. Cattell, stabileste Corporatia Psihologica, o prima firma de publicare de teste si consultanta

1923, Publicarea 'Testul de Dezvoltare mentala Stanford', inaugurand in America testarea elevilor de scoala

1926, Florence Goodenough publica testul 'Desenati un Om', test pentru evaluarea abilitatilor mentale

1927, E.K.Strong publica 'Testul de interese vocationale'

1928, Hartshorne si May publica prima serie de cercetari, 'Studii privind inselaciunea', care includ teste situationale si care prezinta o consistenta scazuta a 'trasaturilor de caracter' de-a lungul diferitelor situatii

1934, Moreno publica 'Cine va supravietui', introducand sociometria, masurarea modelelor atitudinilor si actiunilor de grup

1935, Thurndike, dezvolta tehnica de analiza factoriala si o utilizeaza pentru determinarea abilitatilor primare

1936, Doll publica 'Scala de maturitate sociala Vineland' pentru evaluarea functionarii retardului mental

1936, in U.R.S.S. se interzice folosirea testelor psihologice

1938, L. Bender introduce 'Testul Vizual - motor de gestalt Bender', pentru evaluarea gradului de maturizare, a deteriorarii creierului si a personalitatii

1938, H. Murray si colaboratorii publica 'Explorari ale personalitatii', incluzand date despre tehnici de masurare, inclusiv 'Testul de aperceptie tematica', T.A.T. inceput in 1935

1939, L. Frank introduce termenul de 'tehnici proiective' pentru probele cu stimuli ambigui asupra carora subiectul 'proiecteaza' starile si nevoile interioare

1942 Hathaway si McKinley publica Inventarul multifazic Minnesota, M.M.P.I., primul instrument complex de evaluare diferentiala a patologiei mentale

1949 A. Davis considera ca testele de inteligenta suporta influenta gradului de cultura a subiectului, deci sunt incorecte fata de cei cu nivel economic scazut

1954 P. Meehl publica 'Predictie clinica versus statistica', demonstrand ca formulele statistice egalizeaza sau imbunatatesc evaluarile expertilor

1955 Meehl si Cronbach propun validitatea de construct

1957 Edwards demonstreaza influenta dezirabilitatii sociale asupra raspunsului la itemii de personalitate, initiind controversa asupra set-ului de raspuns

1957 Cronbach si Geser largesc teoria testelor incluzand luarea deciziei si problema valorilor institutionale vs. individuale

1957 Campbell si Fiske propun validarea convergenta si discriminatorie si procedura multitrasatura - multimetoda in dezvoltarea testelor

1959 Guilford propune o structura tri-dimensionala a intelectului care cuprinde 120 abilitati speciale masurabile prin proceduri specifice

1063 Glase propune testarea cu referinta la criteriu opusa testarii cu referinta la norma

1966 Asociatia Psihologilor Americani publica Standardele pentru Testele si Manualele Educationale si Psihologice

1969 A.P.A. introduce ghidurile pentru testarea celor 'dezavantajati'

1069, interpretarea automatizata a testelor, raportul lui Butcher asupra M.M.P.I.

1970, utilizarea computerelor interactionand cu clientii, Super 'Consilierea asistata de computer'

1971, in S.U.A. cazul Griggs vs. Duke Power, curtea federala decide ca testele utilizate in selectia profesionala trebuie sa demonstreze relevanta pentru profesia data.

In decursul anilor sfarsitului de secol a evoluat mult atat metodologia construirii si aplicarii testelor psihologice, cat si conceptia asupra psihodiagnozei in sensul evaluarii formative.

Orientarile contemporane se diferentiaza prin nivelul aparaturii statistice din ce in ca mai sofistica care in prezent permit cuantificari nu numai a dimensiunilor izolate ci si a interactiunilor simple sau complexe dintre acestea. astfel, in masurarea personalitatii s-a trecut de la modelele uni si bi-dimensionale la modele factoriale circumplexe cu trei sau mai multe dimensiuni. Dezvoltarea cercetarilor privind analiza de item, fidelitatea si validitatea au introdus noi viziuni asupra calitatilor metrologice ale testelor psihologice si utilizarii lor in diferite tipuri de aplicatii. S-a introdus periodizarea etalonarii si reetalonarii testelor, precum si necesitatea reviziei. S-au construit si experimentat in functie de diferite tipuri de teorii asupra abilitatilor umane si a personalitatii, o larga paleta de instrumente de testare. S-au dezvoltate standarde de testare psihologica obligatorii in diferitele state ale lumii.

3. Continuitate si discontinuitate in evolutia psihodiagnosticului in Romania

Nu s-a realizat inca o lucrare de istorie a psihologiei care sa se refere explicit la evolutia psihologiei. Lucrari importante in tematica dezvoltarii stiintei psihologice in Romania ante si post belica au scris M.Bejat, 1972, T.Herseni, 1980, I. Manzat, 1994, G.Nicola, 200 Primele cercetari in care s-au utilizat instrumente si probe psihologice sau psihofiziologice s-au desfasurat prin intermediul laboratoarelor de psihologie experimentala. In Romania, primul laborator de psihologie a fost deschis la Iasi in 1893, cub conducerea lui Eduard Gruber. Doctor in psihologie, deschide in 1983 si primul curs de Psihologie experimentala. In ultimul deceniu al secolului XIX au aparut mai ales lucrari de cercetare in limba romana sau in limbi straine, dar si lucrari relevante pentru spiritul novator european in domeniul experimental: Introducere in psihofizica, St. Michlaiescu, Principii de psihologie, C.Leonardescu, Problemele psihologiei, C.Radulescu-Motru. De numele lui Radulescu - Motru se leaga si primul curs de Psihologie experimentala la Bucuresti - Elemente de psihologie experimentala. Odata cu anul 1906 obtine fonduri pentru infiintarea primului laborator de psihologie experimentala la Universitatea din Bucuresti.

In Romania, perioada interbelica a semnificat un inceput promitator. Profesorul Radulescu - Motru reluase in 1919 Cursul de psihologie la Universitatea din Bucuresti. In psihologie ofera un model de interpretare psihologica. De exemplu, modelul de explicare a transferului de energie de la forme simple la forme complexe, cristalizarea care a avut reverberatii semnificative in psihologia epocii.

In 1919 se infiinteaza Universitatea din Cluj si profesorul Fl. Stefanescu - Goanga, sef al catedrei de psihologie edifica Institutul de cercetari in 1921 si incepe demersul pentru infiintarea unei sectiide psihologie aplicata in cadrul careia psihodiagnoza apare in prim plan (metode, teste experimentate si etalonate, etc.). De asemenea, initiaza o serie de servicii de psihologie aplicata la calea ferata, armata, posta, institutiile juridice si de reeducare, in sanatate si educatia speciala, dar si in educatia diferentiata orientata spre performanta. In 1929, 1933 publica 'Selectiunea capacitatilor si orientarea profesionala'. Formeaza si sustine dezvoltarea ca cercetatori si practicieni a unor discipoli importanti precum: N. Margineanu, D. Tudoran, Al. Rosca, M. Beniuc. In problema specifica a psihodiagnozei, centrarea cercetarilor clujene este pe etalonarea si adaptarea testelor psihologice, munca vasta in care conlucreaza si profesori si psihologici din Bucuresti: Gh. Zapan, G. Bontila si I. Nestor.

Perioada de dupa cel de al II-lea razboi mondial a semnificat stagnare si regres. Nu s-au realizat revizii ale metodologiei psihodiagnozei in ultimii 50 de ani. Sunt relativ putin numerice incercarile de a crea noi teste. Au aparut in perioada postbelica putine lucrari privind testarea psihologica, cele publicate avand fie un caracter didactic, fie un caracter general. Au existat preocupari in cadrul laboratoarelor industriale de realizare a unor monografii profesionale si de unor psiho-profesiograme aplicabile in selectia si orientarea profesionala. Laboratoare au existat in industrie, aviatie, armata, clinica precum si in centrele universitare din Bucuresti, Cluj, Iasi si Timisoara. Consilierea scolara si profesionala inceputa stralucit in perioada interbelica s-a diminuat treptat pana la disparitie. Dupa 1983, odata cu conul de umbra in care a fost aruncata psihologia si munca spihologilor din Romania, activitatea aplicativa si formativa s-a restrans deosebit de mult.

In prezent este marcata tendinta de a computeriza activitatea de evaluare psihologica (aplicare, scorare, interpretare).

Se raspunde mai putin semnificativ tendintei actuale in plan international de a se reduce perioada dintre ultima revizie a testului si cea curenta.

S-a inceput construirea unor noi instrumente. Daca in plan international testele de psiholingvistic Big Five precum si Bateriile multidimensionale de aptitudini sunt o preocupare actuala, in Romania au inceput demersuri paralele (testul ABCD-M de tip Big Five), dar se accentueaza mai ales pe teste specifice si situationale de selectie profesionala adecvate unor locuri de munca particulare (aviatie etc.). S-au realizat mai ales chestionare cu o aplicabilitate restransa.

In plan international se construiesc noi instrumente de testare pentru arii aplicative precum diagnoza formativa, psihologia clinica, psihologia comportamentului sau psihologia ecologica, in Romania aceasta preocupare este relativ restransa si depinde mai ales de interesul specific al unui profesionist.

In plan international tendinta este de a completa echipamentul testului cu noi studii privind fatetele validitatii si a utilitatii acestuia; manualul tehnic include aceste informatii privind caracteristicile metrologice dar si rezultate ale cercetarilor privind aplicatiile si interpretarea scorurilor. Apar ghiduri privind utilitatea aplicarii testelor in diferite arii aplicative. Aceste aspecte sunt neglijate si nu exista inca preocupari metodologice convergente si nici pentru publicarea manualului testului cu cercetarile aferente. Articole sporadice in revistele de specialitate privind unele experimentari de teste ( E.P.I., C.P.I. etc.).

Exista slabe preocupari in Romania privind cresterea valorii fidelitatii si a validitatii probelor utilizate. De asemenea, slabe preocupari de experimentare si standardizare a testelor pe intreaga populatie (exceptie grupul de cercetare Cluj pentru testele C.P.I. Wonderlic, E.P.Q., si grupul de cercetare Bucuresti, testul screening Denver, NEO-PI-R, M.B.P.I,).

Exista slabe preocupari de luare a masurilor de protectie legala a instrumentului psihodiagnostic si de prevenire a situatiilor in care sa se limiteze - permita accesul la teste profesionale si la interpretarea rezultatelor, pentru persoane neformate profesional. In acest sens o importanta decisiva o are in prezent preocuparea Asociatiei psihologilor din Romania de a impune nu numai recunoasterea profesiei, ci mai ales a Legii privind exercitarea profesiunii de psiholog, Constituirea unui Consiliu al psihologilor care sa impuna respectarea metodologiilor in evaluarea psihologica si aplicarea Codului deontologic al profesiunii.