TEHNICI PROIECTIVE

Principii de interpretare si de analiza a limbajului grafic.

Testul arborelui

Desenul, in general, este un limbaj care exprima foarte multe despre personalitatea individului. Ca multe alte tehnici proiective, si testele de desen au inceput prin analize simbolice, de factura psihanalitica, a operelor de arta.

Arborele a fost ales ca proba de desen intr-un test proiectiv pentru ca este un element din natura foarte incarcat de semnificatii. Arborele este simbol al verticalitatii, al bogatiei, o entitate vie care se dezvolta, creste si moare, asemeni unei fiinte umane. Chiar si componentele arborelui - radacina, trunchi, coroana - sunt foarte expresive si pot fi raportate foarte usor la viata psihica a omului. De exemplu, radacina se refera la ceea ce este necunoscut, ascuns, subteran - latura nevazuta, legata de pulsiuni. Copacul reprezinta un fel de oglinda vegetala a omului; de aceea, este foarte usor sa te proiectezi in desenul unui arbore.

Ce proiectam in desenul unui arbore? In primul rand, imaginea de sine, modul in care ne percepem, cu conflictele noastre interioare, cu aspiratiile si temerile noastre. In al doilea rand, de multe ori se proiecteaza si dinamica noastra energetica. De asemenea, in desenul unui arbore se proiecteaza viziunea despre lume, relatia cu celalalt.

Aplicarea testului arborelui

Instructajul este simplu: "Va rog sa desenati un arbore asa cum doriti, dar sa nu fie brad." (Bradul implica o forma schematica si, in consecinta, proiectia este superficiala.)

Instrumente: coli albe, creion.

Proba nu are limita de timp.

Interpretarea

Primul pas in interpretare este formarea unei imagini generale, de ansamblu, a copacului desenat - o imagine intuitiva. Se pot pune intrebari cum ar fi: este frumos sau urat? armonios sau nearmonios? schematic sau bogat in detalii? desenat realist sau contine elemente absurde, naive, nerealiste? este static sau dinamic? desenat ordonat sau haotic? vesel sau morbid? Eventual, Koch recomanda un fel de "convorbire proiectiva" cu arborele - de exemplu, ne putem intreba: "Cum se simte acest copac?" Impresia initiala poate arata rapid unele tendinte ale subiectului: nivelul energetic, organizarea in gandire, starea de spirit actuala, atitudinea fata de lume, gradul de complexitate psihologica.

Pasul doi consta in analiza trasaturilor grafice (a liniilor desenului). Liniile moi, sterse, fara vlaga arata lipsa de energie, de tonus, uneori depresie. Liniile intrerupte, dezlanate, mici linii detasate de corpul trunchiului sau al coroanei indica nervozitate, iritare, uneori probleme de concentrare. Liniile ascutite, prezenta unghiurilor, mai ales in desenul coroanei, indica agresivitate.

Urmatorul pas consta in interpretarea simbolica propriu-zisa. Primul aspect vizat este simbolismul spatiului. Intereseaza locul in pagina unde este plasat arborele, dar si marimea si orientarea lui. Exista doua coordonate care se intersecteaza: una pe directia sus-jos, cealalta pe directia stanga-dreapta. Zona de sus a paginii sugereaza constiinta, aspiratiile subiectului, dorinta lui de dezvoltare si de afirmare personala. Zona de jos este spatiul regresiei, al inconstientului, un spatiu umil, aproape de pamant. Persoanele care deseneaza in zona inferioara a paginii au adesea un sentiment de insuficienta personala, neputinta, complexe de inferioritate. Daca arborele este desenat in partea de sus si, mai ales, ii lipseste linia solului, ea indica o persoana "aeriana", fara dorinta sau capacitatea de insertie in realitate, care traieste mai mult in lumea reveriei.

Zona din stanga paginii reprezinta spatiul matern, trecutul, spatiul replierii pe sine, al nostalgiei, pasivitatii, atitudinii de spectator. Ca atare, un arbore plasat sau inclinat spre stanga indica o atitudine retractila, prudenta, teama de lume. Zona din dreapta este zona relatiei cu lumea, a confruntarii cu ceilalti; spatiul patern.

Majoritatea arborilor nu ocupa in mod extrem una din cele patru directii, ci sunt pe centru, cu o anumita tendinta spre partea de sus, de jos, de stanga sau de dreapta si, ca urmare, sunt mai greu de interpretat. Dar simbolismul spatiului este prezent si la urmatorii pasi, cand se analizeaza componentele arborelui.

Simbolismul partilor arborelui

Koch propune un stil de interpretare a arborelui ca fiinta care se dezvolta in urma unui circuit al energiei care vine din pamant, prin radacina, urca prin trunchi si duce la dezvoltarea coroanei si a accesoriilor ei - frunze, flori, fructe.

Radacina - functie de ancorare si de hranire. Adesea, ea nu apare in desenul adultilor; cand este prezenta sau scoasa in evidenta (ramificata, mare) sugereaza anumite preocupari ale subiectului: problema unui suport afectiv (dorinta de stabilitate; dependenta) - o nevoie orala; mai poate sugera faptul ca subiect este preocupat sau curios fata de unele aspecte care tin de latura sexuala (radacina corespunde, simbolic, la ceea ce este bazal, pulsional).

Desenul radacinilor: copiii tind sa le deseneze uniliniar, ca pe niste fire (naiv, dar normal pentru ei); la adult, aceleasi trasaturi sugereaza naivitate si uneori limitare intelectuala.

Radacinile desenate cu linie dubla sunt semn de realism grafic; apar foarte rar la debili mintal si la cei cu instruire insuficienta.

Trunchiul - functie de sustinere, de mediere, conductor al sevei. De multe ori, trunchiul semnifica eul corporal al subiectului. Scoarta este un fel de simbol al pielii (cei cu afectiuni dermatologice deseneaza pete, zgarieturi etc). In mod normal, trunchiul este desenat prin doua linii mai mult sau mai putin paralele. Cand apar umflaturi la baza, aceasta sugereaza ca energia destinata dezvoltarii personalitatii a fost blocata cel putin partial; astfel de forme apar la subiectii cu retard intelectual, dar si la cei cu inhibitii nevrotice.

O forma naiva o constituie trunchiul conic, care sugereaza de asemenea un oarecare infantilism; la adult poate sugera inhibitie sau blocaj in dezvoltare. Tot atitudine naiva si lipsa de realism grafic sugereaza trunchiul inceput de la marginea inferioara a foii, fara linia solului. Trunchiul in forma de clepsidra sugereaza un blocaj depasit, dar nu in totalitate - raman inhibitii, "crampe" afective.

Cand este desenata scoarta, pot aparea cateva diferentieri:

• scoarta brazdata de linii sau de unghiuri indica nervozitate, iritare, ostilitate;
• daca marcajele au forma curba, arata empatie, spirit de observatie;
• petele, de regula, sugereaza sentimente de culpabilitate sau traumatism; innegrirea trunchiului si/sau a coroanei arata si agresivitate, furie.

Tot semne de traumatism sunt si cioturile sau scorburile care apar pe trunchi. Uneori, scorbura poate sugera un fel de lacas protector - protectia uterina. Ciotul situat in stanga trunchiului sugereaza o trauma in relatia cu mama; ciotul situat in dreapta trunchiului sugereaza o trauma in relatia cu tatal (castrare).

Trunchiul inclinat spre stanga indica inclinare spre trecut, teama de lume, prudenta, frica de exprimare, repliere pe sine. Inclinat spre dreapta, indica fuga in realitate, dorinta de implicare in experiente noi, de a se confrunta cu lumea (fuga de sine).

Coroana

Simbolic, sugereaza nevoia de diferentiere a personalitatii, zona aspiratiilor, a nevoii de dezvoltare personala, zona constiintei.

Daca apar ingrosari pe traseul crengilor, aceasta arata ca procesele afective sunt supuse unui proces de inhibitie. In mod normal, crengile se subtiaza spre varf. Cand, dimpotriva, se largesc si, in plus, sunt lasate deschise, aceasta sugereaza ca energia afectiva degajata in relatiile cu lumea este mai putin modulata, mai degraba exploziva; subiectul actioneaza mai putin diplomatic, mai dezinhibat, dand curs impulsurilor. Aceasta trasatura poate sugera si o foame de impresii, de stimulare din exterior (ea apare la adolescenti, care prezinta ambele caracteristici).

Cand coroana este desenata ca un cerc inchis sau ca o membrana care delimiteaza arborele de restul lumii, aceasta sugereaza inchidere, dorinta de retragere in sine, calcul, prudenta, egocentrism. Cand, dimpotriva, este desenata ca un sistem foarte deschis, cu linii radiale, arata o tendinta de comunicare avida cu lumea.

Cand liniile ce reprezinta crengile sunt orientate in sus, pot sugera ambitie, aspiratii mai mult sau mai putin megalomanice. Cand sunt orientate in jos (fara fructe), arata impovarare, tristete, oboseala, dezamagire. Liniile ondulate reprezinta o trasatura feminina si sugereaza sensibilitate, empatie, flexibilitate; cele ascutite sugereaza agresivitate. Cand ramura se termina cu prelungiri ramificate, fine, aceasta indica un tip de contact senzitiv cu exteriorul, o sensibilitate crescuta.

Accesoriile coroanei - frunze, flori, fructe

Frunzele si florile au rol decorativ, ornamental. Ele sunt un simbol al vitalitatii, dar si al dorintei de a placea, de a se expune mai mult sau mai putin narcisic; pot sugera uneori cochetarie, frivolitate, superficialitate. Frunzele cazatoare, cu sugestii de toamna prezente in alte elemente ale desenului, indica temeri, mahnire, o persoana cu pierderi de elan sau vitalitate.

Modul de desen al frunzelor: foarte multe frunze indica o structura obsesionala, centrata pe detalii, perfectionism.

Fructele sunt rodul copacului, rezultatul firesc al unui proces de dezvoltare. Intr-unele desene, sugereaza un proces de implinire, de maturitate personala. Apar mai des la adolescenti, sugerand nevoia de a se bucura aici si acum de placerile posibile, nerabdare, lipsa dorintei de a persevera spre atingerea scopului, fixare pe recompensa imediata, imaturitate.

Trunchiul, reprezentand aspectul potential al subiectului, daca este mult mai lung decat coroana (in desenele adultilor), indica o structura psihica mai simpla, centrare p concret, lipsa preocuparilor mai sofisticate (dar este normal la copii); la persoanele inteligente, poate indica un blocaj afectiv. Invers, daca este coroana mai lunga, ea sugereaza ca persoana traieste intens in lumea aspiratiilor, uitand adesea aspectele pragmatice; nevoie de dezvoltare personala, de introspectie, ambitie, in defavoarea realismului fata de lume.

Indicele lui Wittgenstein - permite calcularea varstei la care a avut loc o trauma (reprezentata in desen prin ciot sau scorbura):

inaltimea arborelui (in milimetri)

varsta subiectului (in ani, cu zecimala)

La indicele obtinut se raporteaza distanta de la ciot la radacina (in milimetri).

Repere bibliografice pentru testul arborelui si pentru alte teste de desen:

• Koch, Charles - Testul arborelui, Ed. Profex, Timisoara, 2002
• Stora, R. (coord.) - Le test d'arbre, PUF, Paris, 1978
• de Castilla, D. - Testul arborelui, Ed. Polirom, Iasi, 2001
• Raffier-Malosto, J. (red.) - Le dessin de l'enfant, Ed. La Pense Sauvage, 1998
• Widlcher, D. - L'interpretation des dessins d'enfants, Pierre Mardaga, Bruxelles, 1977
• Davido, R. - Descoperiti-va copilul prin desene, Ed. Image, 1998.