TESTUL RORSCHACH

testul rorschach

Testul Rorscharch este cel mai cunoscut dintre toate testele din psihodiagnostic

Este o tehnica care consta din niste pete de cerneala simetrice,la care subiectul trebuie sa spuna ce intelege din ele(ce vede pe plansele acelea).

E fost elaborat de un psihiatru elvetian Norman Rorschach cu scopul de a construi o metoda prin care sa poata diferentia bolnavii de schizofrenie de ceilalti, de indivizii normali.

Principiu: schizofrenia este o tulburare care implica, in primul rand grave distorsiuni perceptiv-cognitive care duc la pierderea contactului cu realitatea obiectiva. Schizofrenii vor avea mari dificultati in a da explicatii la elementele mai clare ale testului decat indivizii normali. Schizofrenii dau raspunsuri caracterizate prin bizarerie.

Colegii sai au reusit sa aplice testul si in alte ramuri ale psihologiei. Astfel,ei puteau sa puna in lumina anumite trasaturi sau stiluri de personalitate,atat din punct de vedere emotional,cognitiv,interpersonal,cat si din punctul de vedere al imaginii de sine.

F Scoli diferite de scorare si interpretare a testului in S.U.A.

In descrierea/ recunoasterea unei planse exista elemente banale.

Plansa I( doi elefanti; doua vrajitoare)

Plansa III( doua femei care spala)

Plansa IV(un urias sau doua cizme)

Plansa V( un liliac dau un fluture,o balerina)

Plansa VI( un instrumente muzical,o blana de urs)

Plansa VII( doua fetite,coarnele unui animal,doi iepuri)

Plansa VIII( doi lei)

Plansa IX( flacari,caluti de mare,flori)

Plansa X( artificii,Turnul Eiffel,flori,doi raci)

Nu este un test de imaginatie,ci este un test de perceptie(individul trebuie sa interpreteze un stimul perceptiv).

Proprietati sau caracteristici ale planselor: Daca individul reactioneaza( adica le incorporeaza sau le reflecteaza in raspunsul lui) Modul in care individul gandeste si actioneaza in general.

Instructiuni de utilizare

10 planse cu continut cvasiambigu; 5 planse alb-negru; 5 planse colorate. Ultimele trei planse sunt multicolore.

3 faze de aplicare a testului:

I. Faza de recoltare a raspunsurilor

II. Faza de ancheta

I. Instructajul preliminar : "O sa va arat niste pete de cerneala si o sa va rog sa-mi spuneti ce ar putea fi acolo".

I se da subiectului prima plansa,in pozitia standard si apoi este intrebat inca odata ce ar putea fi acolo. Nu se recomanda alte explicatii decat acel instructaj sumar.

Daca subiectul intoarce plansa(in pozitie inversa) - se noteaza cu V.

Daca plansa este intoarsa pe partea mica,ingusta,atunci se noteaza cu

Imediat ce subiectul incepe sa raspunda,examinatorul trebuie sa noteze cuvant cu cuvant,tot ceea ce spune acesta. Daca subiectul vorbeste prea repede,examinatorul trebuie sa-l opreasca si sa-l roage sa vorbeasca mai rar.

Foaia de protocol : A 4( in pozitia landscape) impartita in jumatate. In faza recoltarii raspunsurilor se foloseste doar partea din stanga. In faza de ancheta se interpreteaza raspunsurile finale.

I II......

Exemplu: 1. liliac

2. gandac

Examinatorul trebuie sa intervina atunci cand subiectul da un singur raspuns( mai ales la plansa I).

II. Dupa ce se aplica cele 10 planse,se trece la faza de ancheta.

Instructaj: "Am terminat cu testul propriu-zis,dar o sa va mai rog ceva. O sa ne mai uitam inca o data pe planse;eu o sa va citesc fiecare raspuns pe care l-ati dat si o sa va rog sa-mi explicati,aratand cu degetul pe plansa,unde/ce ati vazut si ce il face sa para asa,A.I sa pot sa vad si eu ca si dumneavoastra. Ati inteles?".

Un raspuns se considera anchetat daca obtine cele trei informatii necesare care sunt precizate in ancheta: unde/ ce a vazut si ce il face sa para asa. Atunci cand ancheta nu releva una din aceste informatii,ea trebuie completata prin intrebari suplimentare.

Scorarea raspunsurilor

Pentru a scora raspunsurile subiectului se foloseste o schema de scorare care contine cateva rubrici. La fiecare rubrica exista mai multe scoruri posibile.

I. Locatia raspunsului

W(global

Ø Se utilizeaza atunci cand raspunsul este dat la intreaga plansa indiferent daca acel raspuns contine unul sau mai multe obiecte.

Ø Oamenii care dau mai multe raspunsuri globale au o mare capacitate de a privi situatia pe ansamblu si de a compune intr-un tot unitar niste date dispersate ele stimulului Gandire sintetica.

D( detaliu major

Ø Se acorda atunci cand raspunsul este dat la o zona din plansa destul de clara,de evidenta,pe care multi subiecti o incorporeaza in raspunsurile lor.

Ø            Intr-un protocol este bine sa apara mai multe D-uriÊCapacitatea subiectului ,cand se confrunta cu o situatie sa sesizeze ceea ce este esential sau evident;un indice al simtului realitatii; sunt zone usor de perceput ne indica si o anumita economie de efort in oferirea de raspunsuri.

Ø            Daca predomina "D"Ê indivizi cu o gandire foarte practica,orientata spre concret( ei nu pierd timpul sa generalizeze),ori sunt persoane cu studii superioare sau persoane prudente care nu se generalizeaza in "W" si se multumesc cu aceste raspunsuri simple. Sun persoane cu un nivel scazut de incredere in sine.

Dd( detaliu inedit

Ø Se acorda atunci cand raspunsul este dat la o zona din plansa inedita pe care putini subiecti p iau ca suport pentru raspunsurile lor.

Ø Nu este obligatoriu ca aceasta zona sa fie mica.

Ø Acest detaliu apare mai des la persoanele cu o deteriorare mintala,la depresivi,la anxiosi,la suspiciosi. La depresivi apare o inhibitie a gandirii -ei se blocheaza la o zona a perceptiei( este ca un fele de " efect de camp").

Ø Atunci cand apar multe raspunsuri "Dd" persoane obsesionale: acele persoane care si in viata reala sunt obsedate de detalii( meticulosii si perfectionistii).

Ø La o persoana normala -apar 3 sau mai putin de 3 Dd.

S(alb sau space

Ø Este valabila doar in combinatie cu oricare din cele de mai sus(DS - detaliu major space; WS- raspuns global space; Dd S - zona foarte rara perceputa de subiecti).

Ø Apare atunci cand subiectul incorporeaza in raspunsul lui fondul alb al plansei.

Ø Cand apar cel putin 3 SÊ O atitudine ostila,negativista sau opozitionista;este o persoana mai refractara.

Fiecare raspuns va avea una din aceste locatii.

II. Calitatea dezvoltarii (DQ)

Raspunsul sinteza( Apare atunci cand raspunsul contine doua sau mai multe obiecte intre care exista o relatie. Se acorda imediat dupa locatie. Exemplu : la I: doi elefanti care danseaza cu un gandac. La II: doi elefanti care se joaca. Raspunsurile " " ne arata capacitatea subiectului de a efectua sinteze cognitive. Cu cat o persoana are mai multe raspunsuri " ",cu atat are o gandire mai combinatorica - niste strategii mai sofisticate prin care analizeaza problemele. Sunt persoane imaginative. Media generala: 5-7 raspunsuri "

III. Determinantul. Se refera la acele caracteristici ale petei de cerneala pe care subiectul le-a folosit atunci cand a dat un raspuns .

Determinantul de forma pura(F

Ø Se acorda atunci cand raspunsul este determinat numai de forma sau conturul petei de cerneala. Exemplu: fluture sau liliac(in faza de ancheta subiectul descrie corpul si aripile); subiectul mentioneaza simplu o bala de animal( din cauza formei).

Ø Sunt cele mai simple raspunsuri si ne arata ca subiectul a facut abstractie de alte caracteristici ale petei de cerneala si s-a axat doar pe ceea ce este mai usor de sesizatÊcapacitatea individului de a da raspunsuri simple la situatiile cu care se confrunta.

Ø Cum se noteaza? Exemplu: W F

Ø Aceasta caracteristica este bine sa apara des.

Ø Daca protocolul contine numai raspunsuri "F"Êtendinta subiectului de a simplifica situatia cu care se confrunta. Subiectii care dau raspunsuri de genul acesta au probleme atunci cand sunt pusi in fata unor probleme - Nu stiu cum sa le faca fata. Apare la retard mintal,dar poate sa para si la persoane inteligente dar inhibate din punct de vedere emotional. Sugereaza si inhibitie si anxietate.

M(miscarea umana

Ø Se acorda atunci cand sunt vazute siluete umane sau umanoide in intregime sau parti,intr-o miscare dinamica ,emotie sau tensiune statica.

Ø Atunci cand i se acorda un verb acestei imagini miscare umana. Raspunsurile "M" sugereaza faptul ca subiectul a insufletit un stimul imobil cu o anumita miscare proiectiva din interior sau un anumit puseu interior. Apare la indivizii cu o viata interioara bogata( fantezii).

Ø Numarul de miscari umane este si un indicator al gandirii creative si,in general,a resurselor cognitive ale subiectului( capacitatea de a formula rationamente complexe,de a-si formula mintal realitatea).

Culoarea acele raspunsuri in care subiectul a utilizat explicit culoarea in formularea raspunsului. Exemplu: sange; la plansa VIII - doi papagali rosii; un obiect care are forma de brad si este verde. Aceste raspunsuri se subimpart in categorii in functie de importanta formei de raspuns:

a) Raspunsul de culoare pura(C) : sunt acele raspunsuri determinate numai de culoare,fara a avea nici o forma. Exemplu: la IX - sange .In lumea reala,cand obiectele pot capata orice forma. Exemplu: sangele,cerul,pajistea,etc.In general, adultii nu prea dau nici un astfel de raspuns. Media: cel mult un raspuns un gard crescut de impulsivitate cognitiva. Plansele colorate se adreseaza in primul rand laturii afective a subiectului. Exemplu: maniacali,colericii Subiectul are momente cand pierde controlul asupra exprimarii emotiilor.

Rezumat

Daca un raspuns este de miscare umana nu se mai scoreaza .

Determinantul de culoare reprezentat de acele raspunsuri in care culoarea joaca un anumit rol

III Determinantul

F(Determinantul de forma pura)

M (Miscarea umana)

C(Culoarea) :

C(culoare pura)

a) FC( forma - culoare):    forma de perceput joaca rolul principal si culoarea un rol secundar,auxiliar. Recunoastem raspunsurile "FC" prin faptul ca subiectul pune accentul pe forma obiectului in discurs / obiectul perceput are o forma specifica bine structurata in lumea reala. Exemplu: la plansa III - zona rosie centrala: un fluture; uite corpul, aripile si este rosu.

b) CF( culoare - forma) - se refera la acele raspunsuri in care rolul principal il joaca culoarea si secundar este procesata si o forma,un contur. Recunoastem aceste raspunsuri dupa oricare din cele doua criterii:

Obiectul perceput are o forma vaga in lulea naturala: floare, frunza,tufis,peisaj etc.

Subiectul insista in explicarea raspunsurilor pe culoare si nu pe forma. Exemplu: Uite padurea verde vazuta de sus si aici flacari portocalii si un pic lunguiete. Plansa X global: " niste flori": sunt divers colorate ca niste flori si se vad un pic si petalele.

Este importanta diferentierea intre C,CF si FC pentru ca suma intre C si CF se raporteaza la FC pentru a stii cat de bine isi controleaza subiectul exprimarea emotiilor.

Indivizii care au explozii afective,cei care isi exprima intens emotiileÊ predomina mai mult C+ CF fata de FC.

Cu cat forma raspunsului este mai estompata,cu atat elementul afectiv este mai pronuntat.

Culoarea acromatica    FC ; C ; C F.

Este reprezentata de acele raspunsuri in care albul,griul sau negrul apar ca atribute cromatice ale obiectului.

Exemplu: La plansa V: un liliac negru; la plansa III: doi mulatrii/ doua negrese: " Da, sunt,am zis negrese pentru ca au pielea neagra. DdS: " un vas alb : are forma unui vas si este de culoare alba".

DdS FC.FC vas alb cu o fundita rosie.

Daca apar cel putin trei raspunsuri cromatice Ê refulare a afectelor si acumularea de tensiune interioara care poate duce la tristete, simptome psihosomatice sau stari negative.

Tentatia subiectului de a-si incapsula afectele care se cer descarcateÊ afectele refulate duc la simptome neplacute.

IV. Calitatea formei (FQ)

Aici sunt doua scoruri care ne arata daca obiectul perceput este sau nu adecvat pentru zona din plansa respectiva( daca obiectul tine de controlul petei de cerneala).

a) Raspunsuri " +" Êforme bune

b) Raspunsuri " Ê forme proaste

Ø Se acorda scorul "+" atunci cand obiectul perceput poate fi recunoscut rapid si usor de catre examinator.

Ø Se acorda "-" atunci cand obiectul distorsioneaza evident centrul petei de cerneala sau atunci cand subiectul adauga niste contururi imaginare. Raspunsul "-" distorsioneaza,nu tine cont de conturul petei de cerneala. Exemplu: Plansa I : un liliac; un cap de caine.

Ø Formele bune sunt un indicator al acuitatii perceptive si al contrastului cu realitatea obiectiva. Cu cat in protocol apar mai multe forme "-",cu atat subiectul este mai capabil sa identifice corect elementele unei situatii.

Ø In general, media unei populatii are un procentaj de forme "+2 intre 70 - 80 % din totalul raspunsurilor.

Ø Cu cat perceptia subiectului este mai distorsionata, cu atat tinde sa distorsioneze mai mult din realitatea obiectiva. Atunci cand deceleaza o situatie,cu atat numarul de forme 2-" va fi mai mare. Acest lucru se poate observa prin faptul ca grupele de subiecti schizofrenici,diverse topuri de dementa,persoanele cu retard intelectual,au un numar mare de "-" si un numar mic de "+".

Ø S-a observat tot empiric ca persoanele care au dificultati de adaptare intelectuala chiar daca sunt inteligente,au mai multe forme "-" decat ceilalti.

Ø Codul "+" sau "-" se trece imediat dupa ultimul determinant. Exemplu: Dd FC

V. Continutul raspunsului

Ne arata ce anume contine acel raspuns,in ce categorie de obiecte se incadreaza.

Categorii

A -Continut animalic(atunci cand vezi animale)- apare cel mai frecvent.

Ad -Detaliu animal( atunci cand este perceputa o parte corporala dintr-un animal. Exemplu: blana de animal(plansa VI); aripa de fluture).

Ø Prin faptul ca aceste continuturi animale sunt mai usor de vazut in plansa,numarul lor este in general mare.

Ø Poate fi luat ca un indicator al stereotipiei in gandire.

Ø Cu cat gandirea subiectului este mai schematica,simplista,imbatranita depresiva,cu atat procentajul de raspunsuri animale va fi mai mare. In medie procentajul este de 40 - 50% de astfel de raspunsuri. Indivizii foarte imaginativi,in special dotatii pentru artele vizuale,cei creativi ,au un procentaj sub 40%.

H - Raspunsuri umane Se acorda atunci cand sunt vazute siluete umane reale in intregime.

(H) - oameni fictivi Se acorda atunci cand este vazuta o silueta fictiva umanizata in intregime. Exemplu: monstrii, spiridusi, extraterestrii,pitici,uriasi,clovni etc.

Hd(human detail) - Detaliu uman Se acorda atunci cand subiectul vede parti corporale dintr-un om real: capete, maini,ochi, maini,picioare,sani(acele parti corporale care nu sunt sub piele).

(Hd) - Detalii umane fictive Se acorda atunci cand sunt vazute parti corporale dintr-o silueta umanoida fictiva. Exemplu: ochi de vrajitor; mana unui zeu,etc.

Suma continuturilor umane( H+(H)+Hd+(Hd))Êindicator al interesului social al persoanei.

Ø Cu cat o persoana are mai multe continuturi umane,cu atat este mai interesata de ceilalti si de problematica umana in general. Persoanele izolate social dau raspunsuri reduse de continuturi umane.

Ø In mod normal o persoana adulta tinde sa vada mai des H pure. In comparatie cu suma celorlalte H.

Ø Daca aceste persoane vad in special monstrii ,zane, pitici,in comparatie cu H purÊ imaginea de sine este mai curand rodul imaginatiei si al unor identificari nerealiste( persoana respectiva nu are o imagine de sine realista).

Ø Aceasta atitudine se observa mai des la copii.

Ø La persoane aeriene predomina aceste tipuri de raspunsuri.

An - Raspuns anatomic Se acorda pentru orice organ sau parte a corpului aflata sub piele: oase, organe, tesuturi, fluide corporale,planse anatomice, radiografii. Atunci cand in protocol apar cel putin 3 An se semnaleaza o preocupare vis - a vis de sanatatea propriului corp. Este justificata daca: subiectul este bolnav/ a fost bolnav de curand; este doctor. Este nejustificat daca subiectul are tendinte ipohondre.

Sx - Sex Se acorda pentru orice organ,activitate sau obiect legat de sexualitate.

Ø Exemplu: penisFprimeste doua scoruri. Sx,Hd; sani,la fel. Fesele,atunci cand sunt mentionate dincolo de simpla descriere sunt scorate cu Sx; lenjeria intima se scoreaza tot cu Sx.

Ø Marea majoritate a subiectilor ,desi vad in plansa raspunsuri despre sexualitate nu le spun.

Ø Atunci cand in protocol apar astfel de raspunsuri ele ne sugereaza pe langa o obsesie aferenta si o anumita slabire a cenzurii interpersonale. In schizofrenie apar mai des astfel de continuturi: ne arta practic invazia elementelor autiste/inconstiente in constiinta.

VI. Raspunsuri banale(popular) P

Ø Sunt reprezentate de acele continuturi care sunt percepute extrem de frecvent la o anumita zona a plansei.

Ø Exista o lista tip de raspunsuri banale.

Ø Ori de cate ori un raspuns satisface acest criteriu se pune scorul P dupa continut; daca raspunsul nu satisface criteriul nu se noteaza nimic.

Ø Media: 5 - 7 P.

Ø Cei care nu vad/ vad putine P Ê in situatii simple,bine structurate ei nu reactioneaza ca ceilalti ,fie pentru ca nu pot sa sesizeze evidentulÊprobleme cognitive; fie pot dar nu vor sa de a astfel de raspunsuri pentru ca le considera prea usoareÊ persoane ambitioase,care vor sa se evidentieze clar de ceilalti.

VII. Raspunsuri scoruri speciale( Sc. Sp)

MOR se acorda atunci cand obiectul perceput apare deteriorat in orice mod( Exemplu: fluture cu aripi rupte, animale ranite,sange). Se acorda si atunci cand obiectului perceput ii sunt atribuite niste emotii disforice( tristete,depresie,iritare,anxietate). Daca apar cel putin 2 MORÊtristete,depresie si o serie de auto atribuiri negative.

COP(Miscare cooperanta se acorda atunci cand in raspunsuri    interactiunea dintre obiecte este clar pozitiva sau cooperanta. Semnifica o atitudine pozitiva a subiectului fata de interactiunile umane. Acesti oameni se asteapta mai curand la relatii de cooperare,decat de conflict. Multe raspunsuri COP Ê sunt persoane apreciate de ceilalti si participa mai intens la viata grupului( sunt acei lideri informali) .

AG( Miscare agresiva se acorda atunci cand miscarea este agresiva sau destructiva. Exemplu: Doua vecine care se cearta; o explozie atomica distrugand lumea. Raspunsurile AGwraspunsurile COP Êprivesc interactiunile umane mai mult in termeni de competitie si conflict. Aceste persoane considera agresivitatea si competitia ca pe o componenta fireasca a mediului social si actioneaza in consecinta.

MOR+COP+AG= scoruri speciale proiective( reactii interpersonale).

INCOM(cCmbinatie neadecvata se acorda atunci cand obiectului ii sunt atribuite proprietati neplauzibile. Exemplu: serpi care zboara(la plansa III); Femeie cu cap de gaina; doi oameni rupti( MOR si INCOM);Oameni portocalii; o broasca cu patru testicule; Un fluture cu maini - plansa I global. O persoana adulta, chiar daca este inteligenta sau are un nivel inalt de instruire este de asteptat sa dea 2 - 3 scoruri dar acestea sa nu fie bizare.

FABCOM( Combinatie fabulata se acorda atunci cand este perceputa o relatie neplauzibila dintre doua sau mai multe obiecte. Exemplu: Doi ursi care danseaza impreuna( Dansul este o relatie neplauzibila). Exceptie : Doi ursi care danseaza la circ. La plansa IX - un Vierme care iese din ochii unui fluture; Doi oameni care stau pe uterul unei femei.

DR( Raspuns deviant se acorda atunci cand subiectul bate campii(deviaza semnificativ de la sarcina pe care o are sau,atunci cand face un comentariu absolut aberant care denota o pierdere a simtului realitatii). Exemplu: "Vad un liliac,dar speram sa vad aici o pasare" sau " Vad aici un uter;acela care a facut plansele a fost un obsedat". Se mai acorda si atunci cand subiectul pierde sirul ideilor. Exemplu: " Aici vad capul, acolo urechile,coada, etc.,dar nu pot sa vad persana in sine". Se intalneste des la maniacali - care incep sa dea un raspuns si apoi deviaza de la subiect,povestind amanunte din viata lor cotidiana. Se mai intalneste in pierderea momentana a simtului realitatii. Apar mai des cu cat subiectul este mai deteriorat mintal. Exemplu: slabirea disociatiilor la batrani. Apar in numar mic la persoanele normale,intr-o situatie standard de testare( nefamiliaritate intre subiect si examinator). Exemplu: Daca examinatorul testeaza persoane apropiate,cum ar fi prietenii saiÊ apar multe raspunsuri INCOM si FABCOM(deoarece subiectul raspunde mai liber,in absenta cenzurii).

Mai multe raspunsuri INCOM, FABCOM sau DR. este important sa observam atitudinea subiectului fata de situatia de testare. Daca subiectul a tratat sarcina neserios,jucausÊ mai multe raspunsuri .

Daca nu avem astfel de indicatori care sa sugereze o atitudine mai relaxata,acele raspunsuri sugereaza cel putin o gandire imatura,daca nu chiar bizara sau distorsionata in viata de zi cu zi ,care isi pune amprenta asupra deciziilor si relatiilor interpersonale.