CATEGORII DOCUMENTE |
Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
PROBLEME PSIHOSOCIALE ALE GRUPULUI EDUCATIONAL
1.Grupul educational
2.Structura grupului educational
3. Dinamica grupului educational
1.Grupul educational
Conceptul grup social este un concept general care desemneaza o organizare dinamica de persoane.
Grupurile sociale se disting intre ele prin locul pe care il ocupa in organizarea sociala de ansamblu si functiile p ecare le indeplinesc.
Grupurile mici sunt definite de urmatoarele coordonate:
- numarul de persoane ( membri);
- un scop comun;
-relatii interpersonale (relatii sciale directe) de interactiune si interdependenta organizate in functie de statusurile si rolurile caracteristice;
- norme si valori caracteristice (Radu, 1994).
Grupul educational tipic este clasa de elevi, care face parte din categoria grupurilor mici, avand urmatoarele particularitati:
scopul comun
- dobandirea unor competente prin invatare sistemeatica;
compozitia
- un numar de aproximativ 15-30 de elevi de aproximativ aceeasi varsta, de regula din aceeasi scoala;
structura (organizarea)
- organizarea retelei de status-roluri la diferite niveluri ierarhice;
- organizarea retelei de relatii intre membrii grupului, relatii formale, ce decurg din organizarea institutionala, dar si relatii informale generate de atractii, respingeri sau lipsa de interes intre membrii grupului;
functionarea, care genereaza efecte de grup cum sunt:
- coeziunea membrilor
relatii de colaborare / competitie;
-conformismul la normele grupului, ca efect al potentialului generativ de norme, reperezentari sociale si presiune sociala;
- omogenitatea;
- permeabilitatea;
- stabilitatea;
- sintalitatea;
2.Structura grupului educational
Conceptele de status si rol social
M.Zlate (1972) evidentiaza doua acceptiuni ale notiunii de status asa cum este definita de M.Deutsch si R.Krauss (1965).
Statusul social este inteles ca pozitie sociala:
"Pozitia prsoanei intr-un sistem social de relatii care caracterizeaza acea persoana prin prisma drepturilor si obligatiilor ce apar in urma interactiunii ei cu indivizii ce detin alte pozitii" (Deutsch si Krauss, 1965, p.174)
Principalele statusuri caracteristice pentru campul educational centrat pe grupul clasa de elevi sunt statusurile complementare: elev-profesor.
Distigem intre rolul social ca "model de conduita prescris pentru toate persoanele ce ocupa acelasi statut" (Rocheblave-Spenle, 1962, p.129) si comportamentul de rol, care este nuantat de personalitatea fiecarui actor social.
Status-rolul profesorului, spre deosebire de cel al elevului este unul profesional.
Status-rolul de elev este institutional si organizational. Un elev poate avea:
- un status central, prestigios in grup, ca lider;
- un status mediu, cu suficiente relatii preferentiale si de cooperare cu colegii;
- un status marginal, caracterizat prin putine relatii preferentiale si prestigiu scazut.
Rolul profesorului este la un nivel ierarhic de autoritate si expertiza fata de rolul elevului care se asociaza unui nivel de performanta scolara.
Relatiile formale ce caracterizeaza clasa de elevi sunt, indeosebi relatiile de colegialitate, bazate pe cooperare si competitie.
Relatiile informale se orienteaza dupa preferintele care pot fi exprimate ca alegeri sau respingeri la testele sociometrice.
3.Dinamica grupului educational
Gradul de unitate si integrare a grupului educational poate fi exprimat pe un continuum intre coeziune si disociere.
Principalele surse ale coeziunii grupului educational sunt:
-preferinta interpersonala;
-increderea mutuala,
- consensul afectiv si cognitiv,
- succesul in activitatea de invatare;
- satisfactiile vietii in grupul educational,
- prestigiul grupului educational de apartenenta,
- cooperarea in grup.
Relatiile de cooperare faciliteaza un grad inalt de interactiune, o comunicare eficienta, sustinere din partea celorlati, atmosfera prietenoasa, organizare eficienta a activitatii prin distribuirea sarcinilor si resurselor, o invatare buna si reducerea fricii de esec.
Relatiile de competitie sunt facilitate de sistemul de evaluare prin raportare la grup. O clasa care functioneaza dominant prin relatii de competitie nu favorizeaza interactiunea comunicarea, sprijinul reciproc si creativitatea, genereaza o atmosfera ostila si o subutilizare a resurselor, accentuand frica de esec.
In activitatea didactica este recomandabil sa se utilizeze echilibrat ambele tipuri de relatii pentru a-si compensa reciproc limitele.
Bibliografie
Doise, W.; Deschamp, J.-C.; Mugny, G., Psihologie sociala experimentala, Editura Polirom, Iasi, 1996.
Neculau, A., Psihologie sociala. Aspecte contemporane, Editura Polirom, Iasi, 1996.
Radu, I. (coord.), Psihologie sociala, Editura EXE S.R.L., Cluj - Napoca, 1994.
Zlate, M. , Psihologia sociala a grupurilor scolare, EP, Bucuresti, 1972
Zklate, M.; Zlate, C., Cunoasterea si activarea grupurilor sociale, EP, Bucuresti, 1982.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1092
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved