Psihiatrie - Specialitatea medicala care studiaza tulburarile mentale (etiologiea & patogeneza), stabileste masurile profilactice, terapeutice si de recuperare a pacientilor cu boli psihice.

q       Din punct de vedere al intensitatii, afectiunile psihice se impart in trei categorii:

q       nevroze

q       psihoze

q       tulburari de personalitate

NEVROZE

Carateristici generale:

Slaba amplitudine clinica

Nu implica perezenta tulburarilor de constienta

Nu ating nucleul personalitatii

Sunt considerate de origine exogena (cauzate de factori exteriori)

q       In etiologia nevrozelor, nu conteaza foarte mult intensitatea evenimentului psiho-traumatizant cat mai ales semnificatia pe care o are asupra unei anumite persoane. Inceputul manifestarilor depinde de personalitatea individului in cauza

q       semnificatia este endogena

q       evenimentul (psioho-traumatizant) este de natura exogena

Pot fi declansate de:

q       evenimente vitale

q       antecedente imediate

q       nevrozele au nevoie de o perioada de timp pentru elaborare, nefiind niste simple reactii

Psihanaliza pune accent pe importanta factorului psiho-traumatizant care intervine timpuriu in viata individuala (frustrari in prima copilarie lasa o vulnerabilitate pe care individul o poarta de-a lungul vietii adulte, iar factorii suprapusi peste aceasta vulnerabilitate pot da nastere nevrozelor Freud - etiologia nevrozelor = conflicte din prima copilarie)

Simptomatologia apare insidios, tabloul clinic se dezvolta treptat

Caracteristici ale simptomatologiei:

q       necesita o perioada de constituire

q       organizarea simptomelor

q       prezinta perioade de remisiune (nu este un element caracteristic)

PSIHOZELE

Sunt boli psihice majore = nebunie

Caracteristica lipsa constientizarii bolii

Etiologie necunoscuta

Factori etiologici incriminati:

q       factori endogeni (diferiti de cei din nevroze) - argumente de natura genetica (psihozele se transmit ereditar - este o posibilitate, nu s-a identificat gena)

q       nu exista o trecere din nevroze catre psihoze

Simptomatologie:

q       halucinatii

q       delir

q       tulburari de afectiune

q       tulburari de vorbire

q       toate acestea au intensitate psihotica

Evolutia psihozelor este episodica

Durata medie este de 6 luni (perioada poate fi mai mica sub tratament)

Fiecare episod psihotic are:

q       o perioada de dezvoltare

q       o perioada de manifestare

q       o perioada de remisiune

Debutul:

q       brusc - cu un tablou zgomotos - prognostic favorabil

q       lent, insidios - prognostic mai rezervat, evolueaza spre cronicizare, ameliorarea este mai putin probabila

Boala psihotica are o evolutie naturala , interferata de tratament

Diverse studii au aratat ca episodul psihotic se poate sterge si spontan, fara tratament

Evolutia difera de la un pacient la altul (existenta individualrizarii)

TULBURARI DE PERSONALITATE

q       Se mentin de-a lungul vietii

q       Au trei compartimente:

Temperament

Caracter

Aptitudini

q       Reprezinta decompensarea nevrozelor/psihozelor

SCHIZOFRENIA

q       Posibilitati clinice:

Evolutie indelungata: continua, intermitenta, remitenta

Expresie clinica compleza si polimorfa

Caracteristica esentiala - disocierea autista a personalitatii

q       Incidenta - 0,5 % annual

q       Debut - in adolescenta/adult tanar (pana la 35 - 39 de ani)

q       Frecventa pe sexe este egala

q       Etiologia (Oxford)

q       cauze predispozante:

factori genetici

leziuni neurologice la nastere (nasteri laborioase, inainte de termen)

mecanisme imunologice

mecanisme infectioase

factori precipitanti:

evenimente psiho-traumatizante

boli somatice

personalitatepremorbida - trasaturi accentuate de caracter

introvertiti

persoane retrase

persoane suspicioase

excentrici

impulsivi

Obs. Mediul favorabil (tratamentul) influenteaza prognosticul bolii

Clinic:

q       entitati clinice diverse, tulburari de:

comunicare

comportamentale

cognitive

sensibilitate

vointa

dispozitie

Schizofrenia = entitate nozografica centrala cu manifestare pragmatica (nefavorabila, sumbra)

Simptome de forma activa = simptome pozitive

incoerenta idio-verbala

ideatie deliranta

comportament dezorganizat (catatomic)

manifestari halucinatorii

q       Simptome negative mai putin elocvente

Simptomele pozitive

q       se pot imparti in doua grupe

q       psihotice

ideatia deliranta

tulburari senzoriale (halucinatii)

ale dezorganizarii:

gandirii

comunicarii

comportamentului

Idei delirante = idei neconforme cu realitatea; caracteristici:

q       impenetrabile la argumente

q       impenetrabile la verificari empirice

q       modificari de comportament

Calsificarea ideilor delirante dupa continut:

Idee deliranta de referinta

q       individul considera ca anumite: conversatii, atitudini, gesturi, expresii mimice, teste - se refera la el (ii sunt adresate)

q       idee deliranta de persecutie - individul se considera urmarit, suprimat, observat, inselat, ridiculizat de catre alti indivizi, grupuri organizate

q       idee deliranta de control - convingerea ca comportamentul individual este influentat, dirijat de o forta straina (influenta xenopartica)

q       idee deliranta de gandire - alte persoane ii introduc in minte propriile ganduri

q       idee deliranta de extractie de gand - propriile idei sunt gandite

Tulburarile senzorialitatii (de persecutie)

Halucinatia = perceptie fara obiect de perceput

Halucinatiile pot fi:

q       auditive (cele mai frecvente) - atat la adult cat si la copil; daca se desfasoara in plan mental - pseudohalucinatii

q       vizuale

Halucinatia este perceputa in plan psiho-senzorial

Pacientul relateaza perceperea de zgomote, voci, conversatii, care il ameninta

Reprezinta un mecanism de aparare al individului fata de unele conflicte; individul poate auzi voci care il invinuiesc sau care ii corecteaza gandurile, activitatile

Pot fi halucinatii:

q       olfactive

q       gustative

q       vizuale

Pot exista manifestari halucinatorii care apar la individul normal: halucinatie de adormire/trezire = halucinatii hipnagogice

Dezorganizarea gandirii si a comunicarii

q       Caracteristici:

q       slabirea asociatiilor (pierderea lor)

q       tangentialitate (raspuns pe alaturi)

q       acestea se maifesta clinic prin incoerenta idio-verbala semn patognomonic pentru schizofrenie

q       desorganizarea comportamentului

actiuni lipsite de scop

manifestari imprevizibile, dezordonate agitati psiho-motorie; poate exista si schizofrenie cu comportament organizat + delirant

comportament catatonic

scaderea manifestarilor motorii

scaderea reactivitatii motorii pana la stupor catatonic

rigiditate catatonica

adoptarea si mentinerea unor pozitii ciudate, neasteptate pentru o perioada lunga de timp

pacientul trece in excitati catatonica cu activare motorie: excesiva, dezorganizata, fara scop

Simptome negative (deficitul functiilor psihologice)

q       acestora li se acorda un grad din ce in ce mai mare de specificitate

Aplatizare afectiva

scade semnificativ capacitatea de rectionare prin: bucurie, exaltare, tristete, suferinta - la stimuli ambientali

Alogia

scade ideativ

scade fondul lexical personal

raspunsuri scurte, vagi, intarziate, cu un grad crescut de ambiguitate

Avolitia

scade capacitatea de a lua o decizie

scade capacitatea de a actiona

exista o ezitare, o amanare nejustificata

Trasaturi clinice asociate schizofreniei

Expresia mimica:

q       inadecvata, perplexa

q       non-concordanta cu starea afectiva

q       pierderea contactului vizual

q       pierderea arminiei miscarilor

q       anhedonie - pierderea interesului si a placerii

q       inversarea ritmului somn - veghe

q       hipoprosexie - scaderea atentiei si a mentinerii acesteia

q       depersonalizare

q       derealizare

Implica un grad crescut de invalidare sociala si psihica

Debutul (cel mai frecvent):

q       decada a treia de viata

q       la barbati apare cu 5 ani mai devreme decat la femei

q       debutul poate fi si in copilarie, adolescenta sau dupa varsta de 45 de ani

q       paote fi brusc sau insidios - cand asociaza prezenta unei faze prodromale

Evolutia:

q       episodica - cu/fara simptome reziduale interepisodice

q       episod unic urmat de remisiune partiala sau totala

q       continua (prezinta majoritatea simptomelor pe toata durata evolutiei)

Diversele forme evolutive pot fi stabilite dupa 1 an de evolutie