HENRY MAC MURRAY

Tot printre neo- freudieni se inscrie si Henry Mac Murray ( 1893- 1988), cel care, impreuna cu Cristiana Morgan, a elaborat cunoscutul T.A.T. ( Test de Aperceptie Tematica). Originaliatea lui consta mai ales in elaborarea unei liste a trebuintelor umane si sintetizarea principiilor de baza ale personologiei.

Aceste principii sunt:

*Procesele psihice depind de procesele fiziologice (" fara creier nu exista personalitate"); atunci cand ceva se modifica in fiziologia creierului se modifica si personaliatea [ un drog sau un accident vascular altereaza personalitatea, spre exemplu];

*Modificarea tensiunii psihice este forta motivationala primordiala [ idee care amendeaza conceptul clasic de reducere a tensiunii psihice];

*Personaliatea se dezvolta in timp sub influenta tuturor evenimentelor vietii;

*Fiecare personalitate este unica, desi contine elemente comune cu ale altor oameni.

*Nevoile ( trebuintele) umane explica motivarea si directionarea comportamen tului; ele au o baza fiziologica si prin starea de tensiune pe care o genereaza directioneaza procesele intelectuale si abilitatile perceptive ale subiectului; sursa lor poate fi procesele interne ale organismului sau evenimente din mediul extern. Indiferent de origine, trebuintele cresc nivelul de activism si determina organismul sa le reduca prin satisfacerea lor.

Lista trebuintelor ( nevoilor ) umane majore:

Dominanta- nevoia de a controla mediul, de a-i influenta si controla pe ceilalti prin sugestie, seductie, persuasiune sau comanda;

Deferenta- nevoia de a admira sau sustine o pesoana considerata superioara ( a pretui, a onora, a elogia, a respecta);

Autonomia- nevoia de a rezista constrangerilor, de a fi liber si independent, de aevita conventiile si dominatia altora;

Agrsivitatea- nevoia de a depasi opozitia celorlalti; nevoia de lupta si de revansa; de a se opune prin forta, de a pedepsi, de a deprecia, umili, ridiculiza;

Supunerea- nevoia de a se lasa dominat in mod pasiv de forte externe, de a admite propria inferioritate, cautarea si satisfactia obtinuta din durere, pedeapsa, boala, nesansa;

Realizarea- nevoia de valorizare prin sarcini dificile, prin depasirea de obstacole si rivalizare cu ceilalti; adica a stapani, manipula, organiza persoane, idei, obiecte;

Stimularea- nevoia de a cauta si obtine satisfactii prin impresii senzoriale;

Exhibitionismul ( nevoia de a iesi in evidenta)- a fi vazut, auzit, de a fascina, soca, amuza;

Nevoia de joc ( ludica)- de a face ceva fara un scop anume ; a rade, a glumi, a dansa, a frecventa petreceri si locuri;

Afilierea- nevoia de a fi aproape, de coopera cu alte persoane cu care seamana sau il agreeaza; de obtine afectiunea, de a adera si a fi fidel, loial cuiva;

Respingerea- nevoia de exclude, a rejecta sau a ramane indiferent fata de persoane considerate inferioare sau apreciate negativ;

Nevoia de suport- de a fi gratificat, ajutat, sustinut, iertat, consolat, incurajat;

Nevoia de nursuranta ( nursa= bona, doica)- de a ajuta persoane slabe, bolnave, lovite de viata; de a gratifica persoane neajutorate;

Evitarea inferioritatii- nevoia de a iesi din situatii jenante, ridicole si de a evita esecul;

Nevoia de aparare a Ego-ului- autoaparare de critici, atacuri, blamare; a justifica o actiune gresita, un esec, o umilinta;

Nevoia de contracarare- trimite la repararea unui esec prin contraactiune si revansa, de a reprima teama, a mentine autorespectul si mandria;

Nevoia de evitare a durerii- luarea masurilor de precautie, de preintamtinare a pericolului;

Nevoia de ordine- a pune in ordine lucrurile, a fi in echilibru;

Nevoia de intelegere- interesul pentru probleme teoretice, nevoia de a analiza si generaliza evenimentele;

Nevoia sexuala- de a initia si mentine o legatura, o relatie erotica.

Murray precizeaza ca nu este obligatoriu ca toate trebuintele de baza sa se manifeste la o singura persoana sau toate sa fie permenent activate. Ele se diferentiaza prin urgenta sau insistenta, pot fi complementare, pot fi trecute in susidiar, pot avea o tema comuna si sa poarte acelasi vector comportamental etc.

O alta tema abordata este cea a stadiilor evolutiei personalitatii. Ca si Freud, apreciaza rolul decisiv al experintelor din copilaria timpurie si al evenimentelor traite atunci. Fiecare din cele cinci stadii ale copilariei este caracterizat de o anumita traire a placerii, care in mod inevitabil este stopata de cerintele societatii. Impresiile din fiecare stadiu al copilariei directioneza din inconstient evolutia viitoare a adultului. Nimic nu este anormal decat daca subiectul ramane fixat la un anumit stadiu; atunci personalitatea devine incapabila de flexibilitate si spontanietate, Ego-ul si Supraego-ul sunt influentate de aceasta fixare.

Fiecare stadiu al copilariei, chiar din viata intrauterina, poate deveni un complex.

1.Pantecele mamei care asigura o existenta sigura, linistita, calda- complex de claustrare;

suptul genereaza satisfactie- complex oral;

satisfactia defecarii- complex anal;

urinarea genereaza satisfactie- complex uretral;

satisfactii genitale- complex de castrare.

Complexul de claustrare se converteste in dorinta adultului de spatii mici, calde, intunecoase, sigure. Adultul poate manifesta tendinta de a fi "acasa", de a ramane in pat, acoperit, dimineata, sa se izoleze pe o insula sau intr-o mamastire= complexul de claustrare simplu; sau, dimpotriva, sa nege acest spatiu ca fiind insecurizant, sufocant si sa tinda spre spatii deschise, libere pentru a elimina teama de a se sufoca= complexul de regresie.

Complexul oral are trei variante: oral pasiv- cu tendinta pasiva de a fi sustinut si protejat; comprtament preferential pentru supt, mancat, baut, sarutat; nevoie de afectiune, de protectie si dragoste; oral agresiv- muscat, rupt, scuipat, tipat, ceea ce la varsta adulta devine preferinta pentru ironie si sarcasm; oral de rejectie- vomitat, teama de contaminare orala ( de exemplu, sarut!), evitarea dependentei de altii.

Complexul anal poate fi de genul rejectie- interes pentru materialele ce se aseamana cu fecalele ( lut, plastilina, noroi); umor scatologic, aruncat lucruri, preocuparea pentru arme de foc si explozibile; adultul este permanent muradar si dezorganizat - sau de genul retentie- adult curat, ordonat, exact, pasionat de a pastra, a colectiona, a acumula.

Complexul uretral- convertit la adult in ambitie excesiva, iubire de sine; idealuri inalte distruse de realitate. Se mai numeste si complexul Icar.

Complexul de castrare- nu este decat " fantezia de a avea penisul taiat", rezulta din fricile de pedepsele parintilor pentru comportamentul de masturbare.

Concluzie: H. Murray, desi puternic marcat de S. Freud, admite ca persoana este partial marcat de nevoi biologice si de mediu, admite un anume grad de libertate a vointei; scopul existentei nu il reprezinta anularea starilor de tensiune, ci satisfactia izvorata din reducerea tensiunii; complexele copilariei marcheza viata individului, dar personalitatea este determinata si de prezent, precum si de aspiratiile spre viitor, iar omul are capacitatea de a se dezvolta permanent