NEBUNIE SI CULTURA

Nebunie si cultura

4. Modelul expresiv (sau cum sa eviti nebunia)

Pentru Freud, cultura inseamna represiune pulsionala; disconfortul in cultura este consecutiv imposibilitatii de expresie pulsionala directa. Disconfortul in cultura este un fenomen introdus de trecerea de la morala sexuala naturala la cea culturala.

Cultura expresiva (concept propus de John Roberts) se refera la existenta unor mijloace institutionalizate prin care fiecare cultura permite descarcarea tensiunilor provocate prin represiunea specifica. Roberts ilustreaza conceptul sau prin relatia dintre cultura, context socio-cultural si jocurile practicate intr-o societate. Jocurile sunt modalitati expresive prin care se gestioneaza, in simboluri, relatiile individului cu sfera comunitara, cu sfera sociala, chiar si cu cea naturala sau supranaturala. In consecinta, complexitatea jocurilor practicate intr-o societate va corela cu complexitatea societatii respective. Spre exemplu:

• jocurile de strategie coreleaza cu structuri sociale complexe, cu stratificare sociala si integrare politica.
• jocurile de noroc coreleaza cu credinta in entitati supranaturale si cu caracteristicile acestor entitati (binevoitoare sau punitive).
• jocurile de abilitati fizice coreleaza cu raportul pozitiv sau negativ cu mediul inconjurator.

Raportul dintre tipul de joc si modalitatile educative ale societatii respective:

• jocurile de strategie coreleaza cu educatia prin obedienta;
• jocurile de noroc coreleaza cu inculcarea responsabilitatii;
• jocurile de abilitati coreleaza cu valorizarea performantei.

Jocul copilului este un model expresiv care permite de comportamente reprimate cultural, conflictul fiind exprimat simbolic.

Luptele de cocosi din insulele Bali sunt reprezentative pentru stilul de viata al acelei societati. Maratonul este specific pentru stilul de viata al functionarului public. Fotbalul condenseaza caracteristici ale sistemului socio-cultural european si resorturile contradictorii ale reusitei individuale si/sau colective. Spre exemplu, avantajele democratiei: in fotbal exista democratie, intrucat oricare jucator poate deveni vedeta. De asemenea, in fotbal se valorizeaza munca in echipa, solidaritatea, planificarea colectiva. Este subliniat totodata rolul sansei, al jocului incorect si al justitiei discutabile.

Cultura produce, prin enculturatie si socializare, conflicte specifice pentru care propune modele expresive de descarcare simbolica a tensiunilor acumulate. (In populatia gahuku-gama din Noua Guinee a fost importat fotbalul, dar, fiindca in acea societate se valoriza egalitatea, jocul nu a prins in varianta lui europeana; una dintre modificari a vizat durata meciului: nu mai era vorba de 90 minute in doua reprize, ci de atata timp cat era nevoie pentru ca echipele sa ajunga la egalitate.)

Modelele expresive sunt supape de siguranta ale ordinii sociale. Modelul expresiv este o forma de comentariu metasocial care codifica tensiunile societatii.

Ritul de inversare este tot un model expresiv, intalnit in toate culturile. El permite inversarea regulilor stabilite de societate; se inverseaza ierarhia sociala, se suprima judecata morala. Exemple: cluburile private in care se permite descarcarea tensiunilor agresive, sexuale etc; de asemenea, sala de mese de la Salpetrière - de meditat de ce.

Sanatatea mentala a unei societati este definita de balansul dintre modalitatile represive si cele expresive.

Modele de inconduita sau prescriptia culturala psihopatologica

In situatia in care modelele expresive sunt depasite, iar tensiunile nu mai pot fi descarcate prin mijloacele compensatorii oferite de cultura, fiecare societate dispune de o prescriptie psihopatologica si de mijloace institutionalizate de marginalizare a individului nebun. Modelele psihopatologice sunt activate in urma esecului modelelor expresive si sunt definite de Ralph Linton ca modele de inconduita: orice entitate psihopatologica este un model prin care subiectul transgreseaza regulile sociale intr-o maniera prescrisa.

George Devereux a fost primul care a studiat maladiile mentale in diversitatea lor culturala. El a reusit o sinteza intre doctrina lui Freud si scoala antropologica franceza.

Principiul complementarismului (in Etnopsihanaliza complementarista - colectie de texte, 1972): orice fenomen uman trebuie explicat in cel putin doua moduri complementare; fiecare explicatie poate fi completa in cadrul ei de referinta, dar esentiala este articularea intre cadrul unei discipline si al celeilalte.

Etnopsihanaliza propune o dubla analiza: in cadrul etnologiei si in cadrul psihanalizei. Subiectul devine observat "din interior" de psihanalist si "din exterior" de etnolog.

In articolul "Normal si anormal" (1956, in Eseuri de etnopsihiatrie generala), Devereux propune o tipologie etnopsihiatrica a tulburarilor mentale, care articuleaza conceptul de cultura cu binomul normal-anormal. Taxonomia se refera la: tulburarile asa-zis "tipice", tulburarile etnice, tulburarile sacre si tulburarile idiosincretice.

Devereux a propus si o noua topica psihica, prin conceptele de inconstient idiosincretic si inconstient etnic. Materialul refulat se poate incadra si distribui in cele doua categorii de inconstient. Inconstientul idiosincretic este compus din elementele pe care individul a fost constrans sa le refuleze sub actiunea unor factori unici, specifici. Inconstientul etnic reprezinta un inconstient cultural, alcatuit din acel fragment sau acea zona a inconstientului pe care o are in comun cu majoritatea membrilor culturii sale. Inconstientul etnic are in compunere tot ceea ce fiecare generatie "invata" sa refuleze raportat la exigentele fundamentale ale culturii de apartenenta, determinandu-si descendentii sa se comporte, la randul lor, in acelasi mod.

Se poate considera ca exista mecanisme de aparare specifice unei culturi, constituite prin presiunile culturale ale grupului. (Se presupune doar, fiindca mecanismele de aparare ale Eului au fost catalogate doar in Europa.)

Tulburarile tipice

Sunt tulburari psihice produse de un anumit tip de structura sociala. In sociologie, termenii de Gemeinschaft si Gesellschaft denumesc organizarea de tip comunitate la cea de tip societate. Gemeinschaft desemneaza un tip de structura sociala in care relatiile sunt predominant informale, traditionale, bazate pe rudenie. In Gesellschaft, relatiile sunt impersonale, utilitare, specializate, reglementate. Devereux considera ca tulburarea specifica societatii de tip Gemeinschaft este isteria, intrucat acest tip de societate constrange la socializare. In Gesellschaft, individul este izolat si risca sa devina schizofren.

Tulburarile etnice

In Malaezia, "ran amok" este o forma de "furor teutonicus" (de tip razboinic), in care subiectul incepe, in mod aparent nemotivat, sa fuga imprevizibil prin multime, inarmat cu o sabie scurta (kris), omorand pe cine intalneste, pana cand este el insusi omorat. Malaezienii au conceput un tip de sulite lungi, neascutite si bifurcate, cu ajutorul carora sa-l poata tine pe individul cuprins de amok la distanta. Sulitele se gasesc asezate la colt de strada, in locuri speciale.

Criza de amok poate fi comparata cu tulburarea etnica a Indienilor de Campie numita "cainele-nebun-care-vrea-sa-moara" si cu tulburarea numita berserk a vechilor scandinavi.