TESTE DE TEMPERAMENT: CHESTIONARUL GUILFORD ZIMMERMAN

Evidenta comportamentala a caracteristicilor temperamentale

Una dintre definitiile aplicative prezinta temperamentul ca tendinta comportamentala a unei persoane. Unii oameni se comporta intr-o maniera pasiva, altii sunt gata sa domine, unora le place sa argumenteze, sa intre in dispute, altora sa fie ordonati si calmi; unii sunt flexibili, altii rigizi; unii sunt sensibili altii imperturbabili. Toate acestea reprezinta modul general de a actiona de-a lungul unei perioade de timp, desi nu in mod necesar totdeauna.

Perspectiva fundamentala asupra temperamentului considera acest tip de caracteristici comportamentale ca exprimand componenta dinamica-energetica a personalitatii. Dinamica are in vedere aspectele care se reflecta in rapiditate sau lentoare, mobilitate sau rigiditate, ritmul alert sau lent, flexibilitatea sau uniformitatea conduitei. Energetica se reflecta mai ales in aspectele legate de energia la dispozitie si priveste modul cum este consumata, intensitatea si echilibrul; unele persoane prezinta un surplus de energie, altele se descarca violent si exploziv, unele isi consuma energia in mod echilibrat, altele si-o risipesc si exista si situatii cand nivelul de energie este slab, insuficient.

Complementar, se are in vedere modul in care se exprima temperamentul: cel mai vizibil prin miscari, reactii sau conduita non-verbala (mimica, gestica, postura, clipitul ochilor). Dintre indicatorii cei mai evidenti putem cita: intensitatea vietii psihice; ritmul si viteza trairilor sau starilor psihice; impulsivitatea si impresionabilitatea; frecventa trairilor psihice; durabilitatea si echilibrul trairilor psihice; capacitatea de adaptare la situatii noi.

Ca forma de manifestare a personalitatii, temperamentul nu genereaza continuturi sau performante psihice si nu se poate spune ca acorda valoare etic-morala.

Chestionarul de personalitate Guilford-Zimmerman

Dimensiuni si interpretare

Pornind de la metodele interviului clinic si anamnestic, Guilford construieste inainte de 1950 o serie de chestionare, fie ca unic autor - inventarele SEM si STDCR, fie impreuna cu Martin - chestionarele Personel Inventory, Inventory of factors Gamin.

Chestionarele citate reprezinta rezultatul unui efort de cercetare si de calcul a intercorelatiilor itemilor mai multor tipuri de chestionare. In urma acestor studii au fost identificati 13 factori: introversia sociala S; introversia cognitiva T; depresia D; tendinta cicloida; rhathymia R; activismul general G; ascendenta vs. submisivitate A; masculinitate vs. feminitate M; inferioritate I; nervozitate N; obiectivitate O; cooperare Co; agreabilitate Ag. Inventarul de factori STDCR acopera primii cinci factori descoperiti prin analiza factoriala aplicata unor chestionare de introversie - extraversie. GAMIN include pe ceilalti 5 factori. Iar ultimii 3 fac obiectul lui GM Personal Inventory.

In 1949 Guilford publica Guilford Zimmerman Temperament Survey, care include 10 trasaturi majore ale personalitatii identificate: 9 sunt identice cu cele incluse in chestionare anterioare, desi pentru unele s-a schimbat denumirea pentru simplificare si o mai mare claritate. Iar una dintre trasaturile evaluate reprezinta o combinare a doua dintre trasaturile inalt corelate din chestionarele anterioare.

Analizate sub raportul continuturilor psihologice, doar cateva dintre scale cuprind o majoritate de itemi care se refera la aspecte strict temperamentale; in acest sens, primii factori - in ordinea ierarhica - sunt cel mai impregnati de aspecte temperamentale: activism, autocontrol, apoi, in ordine factorii de stabilitate emotionale, hipo-/ hipersensibilitate. Ceilalti factori ai testului cuprind aspecte care tin si de atitudini, preferinte, caracteristici de gen etc., caracteristicile legate de temperament fiind mai putin pregnante.

Prezentarea scalelor Chestionarului

G, activitate generala, cu 30 itemi, care se refera la aspecte precum placere pentru viteza, graba, vitalitate, plin de viata, productie si eficienta vs. lent, deliberativ, oboseste usor, ineficient;

R, autocontrol cu aspecte precum seriozitate, deliberare, persistenta vs. indiferenta, impulsivitate, placere pentru excitare (rhathymia);

A, ascendenta, aspecte precum autoaparare, conduce, vorbeste in public, stapan pe sine vs. submisivitate, ezitare, evita plin de precautie;

S, sociabilitate, prin caracteristici precum a avea multi prieteni, a cauta contacte sociale vs. prieteni putini si timiditate (introversie sociala);

E, stabilitate emotionala prin egalitatea dispozitiei, optimism, calm vs. fluctuarea dispozitiei, pesimism, reverie, excitabilitate, sentimente de vinovatie, neliniste, singuratate si o proasta sanatate (combinarea factorilor C si D);

O, obiectivitate caracterizata prin hiposensibilitate vs. hipersensibilitate, centrat pe sine, suspicios, 'intra in necazuri';

F, prietenie prin toleranta actiunii ostile, acceptarea dominarii, respectul pentru ceilalti vs. beligerant, ostil, cu resentimente, dorinta de a domina, dispret fata de altii (agreabilitate);

T, reflexivitate prin reflexiv, observa pe altii si pe sine, echilibru mental vs. interes fata de activitati concrete, se descumpaneste usor (gandire introverta);

P, relatii personale, toleranta oamenilor, incredere in institutii sociale vs. cauta mereu greseala, critica institutiile, suspicios, isi plange de mila (cooperare);

M, masculinitate prin interes pentru activitati masculine, nu se dezgusta usor, aspru, dur, isi inhiba expresia emotiilor, dezinteres pentru imbracaminte si stil vs. interes in activitati si preocupari feminine, se dezgusta usor, temator, romantic, exprima emotiile.

In interpretare se pune accent si pe intercorelarea datelor. Astfel, o nota ridicata la un factor poate modifica prognosticul daca este asociata cu o nota scazuta la un alt factor. De exemplu, un grad ridicat de dominanta, asociat unei note scazute la agreabilitate, conduce spre imaginea unui stil dur, autoritar; un grad ridicat la stabilitate emotionala asociat unei activitati scazute conduce spre ipoteza unui comportament comod, lenes.

Inventarul contine 300 de itemi, cate 30 pentru fiecare scala factoriala, exprimati prin expresii afirmative, majoritatea cu directa relevanta pentru persoana si doar putini reprezentand generalizari / abstractizari.

Ceea ce se reproseaza chestionarului este lipsa de validare empirica si lipsa de control a atitudinii subiectului fata de proba. Este utilizat fie in selectia profesionala, fie in orientare si consiliere profesionala.

O posibila metoda pe care o sugereaza autorii este de a corecta fiecare factor in doua parti: itemii pari si itemii impari, nu atat pentru calculul fidelitatii, ci pentru a vedea daca subiectul se comporta egal fata de trasatura respectiva. Daca cele doua jumatati sunt in acord - luandu-se in consideratie eroarea standard, interpretarea poate decurge normal; daca diferenta depaseste valoarea a doua erori standard, rezultatul poate fi pus la indoiala. In masura in care, la acelasi subiect, exista mai multe diferente la fel de mari, depasind dublul erorii standard, este suspicionat ansamblul rezultatelor profilului.

Una dintre posibilele explicatii pentru o astfel de situatie este gradul de tensiune psihica si de conflicte intrapsihice. Numarul mare de diferente cu valori peste dublul erorii standard admise devine astfel un indice ce semnaleaza gravitatea tulburarilor psihice.

Chestionarul de temperament Strelau (revizuit), STI R

Dimensiuni si interpretare

J.A. Gray, in 1964, in lucrarea Pavlov's typology, reia tipologia lui Pavlov si reinterpreteaza conceptul de 'forta a excitatiei' in termenii activarii si capacitatii de activare. O incercare de a cauta legaturi intre tipologia pavloviana si dimensiunile de personalitate a fost realizata de R.B. Cattell in 1972, cand personologul american dezvolta ipoteze privind relatia dintre forta sistemului nervos, respectiv forta excitatiei si 7 factorii temperamentali: ego-ul asertiv (U.I.16), inhibitia generala (U.I.17); temperamentul hipomaniac (U.I.18); exuberanta (U.I.21); cortertia (U.I.22); Capacitate de a se mobiliza vs. regresie (U.I.23); Exvia vs. invia (U.I.32).

Dupa Cattell, ego-ul asertiv se refera, printre altele, si la 'capacitatea de a suporta stimularea', exuberanta la calitatea temperamentala de excitabilitate si impulsivitate, cortertia poate fi privita ca avand sensul de vioiciune corticala, toti fiind factori care par sa contribuie mult la forta sistemului nervos.    De fapt, ipotezele lui Cattell referitoare la relatia dintre temperament si forta sistemului nervos nu au fost supune unei verificari sistematice. Dintre factorii primari din chestionarul 16 P.F. doar surgency, factorul F, (U.I.6), coreleaza pozitiv.

Unul dintre autorii europeni recunoscuti deja de decenii pentru studiile sale experimentale si interculturale privind trasaturile temperamentale sau a configuratiilor de trasaturi, creator de chestionare, este psihologul polonez Jan Strelau. 'Teoria reglatorie a temperamentului', RTT, a fost prezentata in mod sistematic in monografia sa din 1983. La data respectiva teoriei lipsindu-i partial operationalizarea termenilor si, in cea mai mare masura, instrumentul sau instrumentele de evaluare, o serie de studii experimentale si prezentari ulterioare, Strelau, 1985, 1989, Strelau si Plomin 1992, au reluat si adancit diferitele aspecte teoretice.

Autorii considera ca trasaturile temperamentale se refera la caracteristicile formale ale comportamentului, care se evidentiaza in caracteristicile nivelului energetic si in aspecte temporale. Exista astfel doua dimensiuni fundamentale ale temperamentului responsabile de diferentele in caracteristicile energetice ale comportamentului: reactivitate si activitatea. Reactivitatea se releva in intensitatea reactiilor la stimuli, cu aspecte care circumscriu sensibilitatea, capacitatea de lucru. Activitatea este o trasatura temperamentala care se evidentiaza in cantitatea si gama de actiuni preluate de subiect (comportamente directionate spre scop). Aspectul temporal antreneaza 6 caracteristici ale temperamentului: mobilitatea, persistenta, recurenta, regularitatea, viteza de reactie, tempoul reactiei; dintre acestea, doar mobilitatea a primit suficiente confirmari empirice.

Chestionarul ce initial se numea Strelau Temperament Inventory, STI, prezinta o varianta: STI R (revazut). In 1993, Strelau construieste FCB-Ti, Inventarul de temperament privind caracteristicile formale ale comportamentului.

Constructia acestor chestionare se bazeaza pe o strategie rational-empirica pentru care teoria lui Pavlov privind tipurile de activitate nervoasa superioara a constituit punctul de pornire.

Cele trei scale sunt: forta excitatiei SE, forta inhibitiei SI, mobilitatea proprietatilor sistemului central nervos B. Scalele propriu-zise sunt formate din 17 definitii ale comportamentelor: sapte pentru SE, cinci pentru SI, cinci pentru MO; iar B este o scala secundara care indica proportia dintre SE si SI.

Chestionarul de personalitate Zuckerman - Kulman, ZKPQ

Date despre teoria lui Zuckerman privind trasatura de baza "cautarea senzatiei'

Trasatura este descrisa ca tendinta de a cauta senzatii si trairi noi, variate, complexe si intense precum si vointa de a-si asuma riscuri de dragul unor astfel de trairi. Prima scala de cautarea senzatiei (Scala seeking sensation, SSS) a fost dezvoltata in 1960 si de atunci autorul a studiat din ce in ce mai extins implicatiile pentru personalitatea umana, precum si conditia de trasatura de baza. Autorul ti-a bazat acest concept, cautarea senzatiei, pe ideea existentei unor diferente consistente intre oameni in ceea ce priveste nivelele de activare si stimulare, trasatura generala care era subsidiara tuturor modalitatilor senzoriale. Cercetarile care au condus la un factor general si diferiti subfactori l-au convins ca aceasta trasatura nu era nici ingusta si nici nu avea un specific legat de o modalitate sau alta.

Chestionarul de personalitate Kulman-Zuckerman

Chestionarul este construit de un grup de autori, condus de M. Zuckerman ( Kuhlman D.M., Joireman J., Teta P., Kraft M) 1993.

Dezvoltarea testului ZKPQ este descrisa de autori intr-un articol publicat in 1993, in care se prezinta modelul celor 5 mari factori aparut din analiza factoriala a scalelor considerate a masura dimensiuni de baza ale personalitatii inclusiv aspecte de tip temperamental. Autorii il considera un model big five alternativ la cel derivat psiholingvistic. Majoritatea scalelor utilizate in cercetare a fost utilizata in studii de tip psiho-biologic. Prima selectie de itemi a fost facuta in urma corelatiilor itemilor cu scorurile la 5 factori derivati din analiza factoriala a scalelor impreuna cu o scala de dezirabilitate sociala.

Itemii au fost selectati pe baza corelatiilor celor mai inalte cu unul dintre factori si, simultan, avand incarcaturi relativ minime cu dezirabilitatea sociala. Itemii preliminari, dintre care multi au fost rescrisi, au fost analizati factorial in cadrul unui nou lot de subiecti normali pentru a determina scalele de baza pentru ZKPQ; din cei 100, 90 de itemi au avut incarcaturi inalte cu factorul pentru care au fost atribuiti, desi unul care a avut o incarcatura ridicata pe un al doilea factor a fost eliminat. Astfel au ramas 89 de itemi de continut. Au fost adaugati 10 pentru o scala de 'raritate' menita a semnaliza tendinta de a disimula sau de a raspunde neglijent.

Descrierea scalelor testului

Impulsive Sensation Seeking, ImpSS, 19 itemi: cautarea senzatiei & impulsivitate (lipsa de planificare)

Factorizarea a condus la 2 factori: Itemii de impulsivitate: descriu o lipsa de planificare si o tendinta de a actiona impulsiv, fara sa se gandeasca.

Itemii de cautare a senzatiei, descriu o nevoie generala de excitare, o preferinta pentru situatii impredictibile si prieteni si nevoia de schimbare si noutate. NU apare nici o mentionare a activitatilor specifice precum: bautura, utilizarea drogului, sexualitate, sporturi riscante.

Neuroticism - Anxiety Scale N-Anx, 19 itemi

Itemii descriu o conditie de tulburare emotionala, tensiune, ingrijorare, teama, indecizie obsesiva, lipsa de incredere in sine si sensibilitate la critica. Analiza factoriala indica un singur factor.

Aggresion - Hostility, Agg-Host, 19 itemi

Jumatate dintre itemi descriu tendinta spre exprimare verbala agresiva; altii indica un comportament brutal, nechibzuit sau antisocial, razbunator si dispretuitor, un temperament viu si manifestand nerabdare fata de ceilalti. Scala este omogena analiza indicand un singur factor.

Activity Act. , 17 itemi: activism general & efort in munca

Scala cuprinde doua grupe de itemi: primul se refera la nevoia de activitate, nerabdare si neliniste cand nu are nimic de facut; al doilea, indica preferinta pentru munca grea si provocativa, si multa energie investita in munca si alte sarcini.

Sociabilitate Sy, 17 itemi: petreceri si prieteni & izolare, intoleranta

Analiza factoriala indica un grup de itemi care descriu placerea pentru petreceri mari, interactiuni la petreceri si de a avea multi prieteni.

Al doilea factor obtinut indica o intoleranta pentru izolare sociala si placerea pentru activitati solitare la introverti.

Raritatea, 10 itemi. Nu constituie o scala temperamentala dar poate fi folosita pentru a elimina subiectii care au raspuns fara grija pentru adevar. Itemii scalei sunt in majoritate scorati "Adevarat", iar continuturile lor sunt dezirabile social sau exagerate si improbabil de a fii considerate 'adevarat' de orice om. Majoritatea scorurilor sunt 0 sau 1; doar 4% dintre subiecti scoreaza peste de 3 puncte, deci rezultatul poate fi utilizat ca o limita pentru inregistrarile cu semn de intrebare.