Teste clinice de inteligenta

Teste clinice de inteligenta

Acestea sunt baterii de teste ce masoara aspecte clinice de inteligenta sau forme ale sale la diferite categorii de copii handicapati si au inca o considerabila raspandire in lume.

   Scala de maturitate mintala Columbia (COL), care a fost elaborata de B. B. Burgmeister, L. Hollander si I. Serge (1954) fiind, de fapt, o baterie pentru evaluarea nivelului intelectual al copiilor infirmi din punct de vedere al achizitiei mentale.

Cu aceasta baterie de teste se solicita activitatea motorie foarte redusa. Ea cuprinde 100 de imagini de figuri geometrice, persoane, animale, plante etc., ce pot fi percepute cu usurinta. Asfel, sarcina copiilor este de a arata care dintre acestea se potrivesc cu celelalte si care se potrivesc intre ele.In prima etapa se testeaza capacitatea de identificare, apoi se creeaza corelatii de trecere la faza de organizare, clasificare si categorisire a materialului perceput. Apoi sunt planse in care se pun intrebari copilului care poate vorbi si raspunde permitand astfel calcularea unui Q.I.

In Franta aceasta baterie s-a aplicat pe 800 de copii normali, gradarea fiind buna cuprinzand 5 clase normalizate de Q.I. standard si a fost validata in comparatie cu Binet-Simon si Terman-Merrill, WISC.

Din aceste motive Scala de normalitate mentala Columbia poate inlocui alte baterii in cazul copiilor greu de abordat, cu dificultati de interrelationare etc.

   "Serial Test" (H. Head) si testul afaziei (R. Ducasne de Ribencour) se aplica subiectilor afazici, in vederea reeducarii vorbirii - probe foarte necesare si dificil de utilizat.

Aceste testele cuprind subiecte referitoare la expresiile orale, inteligenta orala, lecturi. Fiecare subtest cuprinde si el un numar de itemi. De exemplu, in cadrul subtestului de expresii orale se solicita ,,cuvinte spontane", repetitii, denumiri de imagini, repetitii de texte, constructii de fraze si proverbe  unele foarte greu de decodificat de copii (apud Ursula Schiopu, 2002).

In timpul examenului psihic se tine cont de intonatie, pierderea de elemente lingvistice, defecte, evocarea de cuvinte, reductiile, stereotipiile si agramatismele, tulburarile de articulatie si chiar dezintegrare fonetica etc.

Se stie ca afazia este o tulburare complexa si de aceea sunt necesare probe complementare ca: testele de perceptie, ,,vedere retroactiva", memorie, testul ,,mana-ochi", ureche etc.

   Scala de performanta Borelli-Olron (1964) foloseste ca material de lucru: cuburi, cartoane pentru constructia de cuburi, manechine, demonstratie de triunghiuri si doua figuri realizate de Pinter-Patersson, margelele sugerate si introduse de Healy-Fernand.

Subiectul face o parcurgere individuala de 30 minute. Testul se aplica copiilor cu handicap de limbaj intre 5 si 9 ani. Scopul este de a investiga subiectii la care nu se face apel prin vorbire, inclusiv copii cu surdo-mutitate (apud Ursula Schiopu, 2002). Bateria cuprinde 7 probe. Unele sunt luate din bateriile clasice (margelele, cuburile lui Kohs, traforajul), iar altele sunt cele care s-au dovedit experimental interesante (constructie de cuburi, copieri de desene).

Etalonarea se da in note scurte sau note standard. Pentru elevii surdo-muti s-a facut o etalonare pe 272 elevi surdo-muti. Aceasta baterie are ca scop trierea copiilor surdo-muti sau cu defecte de vorbire (fara deficiente de auz) in institutii si clase corespunzatoare nevoilor lor.

Testul pentru profilul moral al elevului pune in lumina optica fata de sistemul de organizare a vietii scolare, opinia fata de profesori, sistemele lor de predare, de evaluare si conduita curenta, de evaluare a caracteristicilor colegialitatii, de competentele avute, de conduitele acceptate si neacceptate.

Testul al doilea are si el 10 itemi. Pentru munca scolara se vor prezenta acele valori specifice social pentru fiecare din rubricile (itemii) testului. Ca valori implicate in munca scolara de invatare amintim sarguinta, atentia. Printre valorile sociale putem aminti dobandirea de competente, de cunostinte si activitate de grup.

Analizand ambele teste constatam ca au obiective diferite, dar se aseamana foarte mult in ceea ce priveste succesiunea itemilor.

Acestea sunt teste de ,,inteligenta" morala, ele fiind relativ numeroase.

S-a urmarit ,,modificarea predarii in scoli si a perfectionarii muncii didactice, pentru o cat mai eficienta stimulare a inteligentei si creativitatii" (apud Ursula Schiopu, 2002).

Programele au inclus si testarea "metodei Feuerstern" de dezvoltare a metodei de formare de deprinderi intelectuale. Aceasta metoda fusese deja experimentata in Canada si in S.U.A. (apud Ursula Schiopu, 2002, pagini selective).

Acest program a cuprins 3210 copii intre 11 si 14 ani in care au fost inclusi si prescolarii, in scopul dezvoltarii vocabularului ,,vizual" ca mod suplimentar de percepere.

In cadrul programelor stimulative s-au facut demersuri pentru concursurile internationale privind munca si educatia adultilor. Acestea urmareau dezvoltarea deprinderilor in plan cognitiv de catre diversi muncitori. Recent aceste proiecte au fost mediatizate pe Internet si prin presa. In acelasi sens trebuie subliniat ca de mai bine de doua decenii, in Europa exista o institutie de identificare a persoanelor ce au Q.I. peste 140, fapt ce arata interesul deosebit pentru stimularea continua a creativitatii, a gandirii critice, dar si a protectiei inteligentei umane (apud Ursula Schiopu, 2002).

Calcularea coeficientului (indicelui) de deteriorare intelectuala (QD)

In clinica, psihologul este in situatia sa calculeze nu doar Q.I. global, ci si o serie de coeficienti absolut necesari in stabilirea diagnosticului psihologic si medical.

Astfel pe foaia de notare este prevazut de asemenea un spatiu disponibil calcularii coeficientului de deteriorare. Procedeul de calcul este urmatorul:

1. Se totalizeaza notele standard ale subtestelor care, ,,tin cu varsta"; - Informatie, Vocabular, Completare imagini si Asamblare (reprezentand grupa A).

2. Se totalizeaza notele standard ale subtestelor care ,,nu tin cu varsta"; - Rationament aritmetic, Memorie, cifre, Cuburi, Cod (reprezentand grupa B).

3. Dupa formula _A-B/A se calculeaza coeficientul de deteriorarea psihometrica.

4. Din valoarea deteriorarii psihometrice se scade coeficientul de deteriorare in functie de varsta, rezultatul reperezentand procentul de deteriorare patologica. Corectia sau deteriorarea psihica in functie de varsta, calculata pe baza rezultatelor esantionului folosit pentru etalonare se utilizeaza conform tabelului de mai jos:

Coeficientii de deteriorare medie (normala) la diferite varste (in %)

Probe care ,,tin"/                                   Varsta

probe care ,,nu tin"                       cu varsta                                        

20-24     25-29    30-34    35-39    40-44    45-49    50-54    55-59                                                                

          Valori calculate     0,5             2          3           3          7          9          11          11

          Valori rotunjite              0             l     3           3          8          8          11          13

De exemplu: daca o persoana obtine la testele care ,,tin cu varsta" un total (in nota standard) de 47 si la testele care ,,nu tin cu varsta" un total de 42, aplicand formula _A-B/A vom obtine valoarea deteriorarii psihometrice egala cu 10%.

Alt exemplu: daca persoana este in varsta de 42 ani, iar  ,,corectia" la aceasta varsta este de 8, rezulta ca ea are un procent de deteriorare (sau pierdere) de  2%,  si respectiv, un procent de eficienta intelectuala prezenta de 98%.

Semnificatia valorii procentului de deteriorare patologica data de D. Wechsler este urmatoarea:

Pana la 10%   - corespunde unei deteriorari nesemnificative

intre 10-20%  - corespunde unei deteriorari probabile (medie)

peste 21%       - corespunde unei deteriorari certe.

In vederea realizarii profilului (mai exact a Scatterului)  performantelor intelectuale ale unei persoane, pe baza rezultatelor obtinute cu Scala Wechsler-Bellevue clasifica notele standard - care se extind pe o scara de 20 de puncte in urmatoarele clase (sau nivele):

  0 -   3 foarte slab

  4 -   7 slab

  8 - 11 mediu

12 - 15 bine

16 - 19 foarte bine.

Foaia de notare include de asemenea, cele 5 rubrici corespunzatoare acestor nivele  care dau posibilitatea repartizarii in final a Scatterului.

Bateria ,,Wechsler-Bellevue" - caracteristici diagnostice si clinice

Cu toate ca un examen de testare a inteligentei are ca scop esential sa dea o masura valabila si sigura a capacitatii intelectuale globale a unui subiect se poate gandi in mod rezonabil ca orice Scala de Inteligenta bine cunoscuta va furniza ceva mai mult decat un simplu Q.I. sau o ,,varsta mintala". De fapt, majoritatea probelor de inteligenta, administrate individual reflecta un anumit numar de date privind modul de reactie al subiectului, aptitudinile sale si incapacitatile sale particulare, si destul de des anumiti indicatori ai trasaturilor de personalitate. In prezent importanta acestui tip de date auxiliare ce pot fi deduse dintr-o proba de inteligenta depind intr-o mare masura de experienta clinica si perspicacitatea personala a examinatorului. Fara indoiala aceasta observatie va ramane intotdeauna mai mult sau mai putin exacta. Oricum examinarea si prognoza lor depinde la fel de mult de meritele intrinseci si de posibilitatile de diagnosticare ale testelor insesi. Comentariile urmatoare trebuie sa ne conduca la discutarea acelor caracteristici ale Scalei Wechsler-Bellevue a caror analiza preliminara si experienta ulterioara le-au relevat valoarea clinica sau diagnostica. Caracteristica cea mai evident utila a Scalelor Wechsler-Bellevue este impartirea lor in doua parti: una Verbala, cealalta de Performanta. Valoarea sa a priori consta in aceea ca ea permite compararea facilitatii unui subiect de a folosi cuvinte si simboluri cu aptitudinea de a se servi de obiecte si a percepe scheme (patternuri)  vizuale. In practica, aceasta separare este justificata prin diferentele intre capacitatile asumate si aptitudinile profesionale diverse. In general, functionarii de birou si profesorii reusesc mai bine la testele verbale, in timp ce lucratorii manuali si muncitorii reusesc mai bine la testele de performanta. Aceste corespondente sunt suficient de ridicate pentru a avea o valoare de orientare profesionala, mai ales cand este vorba de adolescenti din licee sau din facultati. In afara raportului lor posibil cu aptitudinile profesionale, divergentele intre notele testelor Verbale si cele ale testelor de Performanta, mai ales cand - aceste diferente - sunt importante intereseaza in special pe clinician. Aceasta deoarece asemenea dezacorduri sunt in mod frecvent asociate cu anumite tipuri de patologie mintala. De fiecare data cand o tulburare mintala produce o schimbare in capacitatea de functionalitate a individului, in general ,,pierderea" care rezulta nu este uniforma, ci afecteaza mai mult unele aptitudini decat altele. Acest fapt este frecvent utilizat in mod sumar in psihiatrie si neurologie, unde tulburarile sau deficientele specifice sunt considerate ca simptome patognomonice ale diverselor tipuri (clase) de boli. Tulburarile de gen ,,fuga de idei" din psihoza maniaco-depresiva si tulburarile de memorie din alcoolismul cronic (psihoza Korsakoff) sunt exemple bine cunoscute. In limitele semnificatiei diagnostice a diferentelor mari dintre aptitudinile verbale si aptitudinile de performanta in ansamblul lor, constatarea generala este in majoritatea tulburarilor mintale, ca alterarea functiei este mai mare in domeniul Performantei decat in domeniul Verbal. Aceasta observatie este valabila pentru toate tipurile de psihoze, maladiile organice ale creierului si intr-un anumit grad mai mic dar tot sensibil, in majoritatea psihonevrozelor. Numai doua grupe contrazic aceasta constatare generala; cea a personalitatii psihopatice a adolescentului si cea a debilitatii mintale profunde. Cele doua grupe reusesc mai bine la testele de Performanta decat la testele Verbale. Este interesant de notat ca cele doua grupe: psihopati adolescenti si debili mintal se deosebesc de celelalte stari psihopatice prin aceea ca deficienta lor de functionalitate este datorata mai curand unei ,,lipse" decat unei perturbari sau a unei dezorganizari a capacitatii de functionabilitate (apud Wechsler, D., 1954).

In momentul evaluarii diferentelor intre notele testelor verbale si testelor de perfor-manta trebuie bine inteles sa se tina seama de variabilitate, chiar pentru indivizi normali.

Printre indivizii care au un Q.I. destul de apropiat de medie, o variatie de 8-10 puncte intre nota Verbala si nota de Performanta, intr-un sens sau in celalalt este in limita normala. La fel ca si totalul, directia diferentei variaza, de asemenea, in functie de varsta si de nivelul intelectual al individului. Subiectii cu o inteligenta superioara reusesc in genere mai bine la testele verbale si subiectii cu o inteligenta inferioara realizeaza note mai bune la subtestele de performanta (ibidem).

O a doua caracteristica a Scalei Wechsler-Bellevue, utila din punct de vedere clinic este posibilitatea de a compara intre ele si la orice nivel de functionalitate, diferitele aptitudini mintale testate de aceasta Scala. Acest lucru a fost realizat prin faptul ca, pe de o parte acelasi tip de material este utilizat in intreaga Scala si pe de alta parte, ca subtestele izolate ale Scalei au o importanta egala in contributia lor la nota globala. Compararea notelor subiectului la testele izolate a devenit astfel posibila, la fel ca si cercetarea patternurilor de teste semnificative. Pentru analiza oricarui pattern este necesar sa cunoastem care este nota subtestului pentru oricare nota totala data si variatiile acestei note care se modifica odata cu varsta. Dat fiind faptul ca subtestele au fost egalizate intre ele, in ceea ce priveste importanta lor, nota medie presupusa la un subtest dat in raport cu oricare nota totala data poate fi obtinuta cu o buna aproximatie, impartind nota totala la 10. Astfel ca, daca un subiect obtine nota totala de 95, media presupusa pentru oricare subtest dat este de 9,5. Totusi notele verbale si cele de performanta nu contribuie intr-o maniera identica prin semne egale la nota totala; o aproximare mai buna, intr-un anumit fel se obtine prin impartirea sumei totale la punctele testelor verbale si respectiv a testelor de performanta prin 5. Astfel pentru un subiect care a obtinut o nota totala (este vorba, bineinteles, de note ponderate) de 95 constituite din note pentru testele verbale si note pentru performanta, respectiv, de 50 si 45, mediile presupuse vor fi:  pentru testele verbale 10 puncte si pentru testele de performanta 9 puncte.

Problema care se pune este cea a definirii notei care variaza intr-o maniera semnificativa. Aceasta trebuie fie in mod necesar stabilit dupa cele doua validari: clinica si statistica - si nu numai pentru oricare nota data, ci de asemenea pentru orice combinatie posibila a notelor. Chiar daca datele pentru o analiza atat de completa, ar fi disponibile nu toate etaloanele necesare au fost stabilite. Se poate ajunge la aproximari suficiente prin urmatoarea metoda empirica. Pentru oricare nota totala a Scalei complete, cuprinsa intre 80-110 aceasta reprezentand o deviatie aproximativa de 1 de la media 95. Persoane intre 20 si 35 de ani, avand diferente mai mare de 2 puncte decat nota medie a subtestului va deveni semnificativa.

Exemplu: un subiect care a obtinut o nota totala de 95 cu repartitia urmatoare:

- Comprehensiune ... 11           - Clasare imagini .   9

- Aritmetica .......   9           - Completare imagini .  6

- Informatii ..... 10           - Cuburi ..  11

- Memorie imediata a cifrelor ...   7           - Asamblare obiecte .. 10

- Similitudini...    13           - Cod ...9                 T =   50                            T = 45

Subiectul nostru manifesta variatii sau diferente semnificative la testele: Similitudini, Completare imagini, Memoria imediata a cifrelor.

Pentru subiectii care au obtinut note totale peste limitele de 80-110, la fiecare test izolat deviatia fata de medie care sa defineasca o diferenta semnificativa poate fi obtinuta in mare, impartind nota medie a subtestului la 4. De exemplu, subiectul ,,Andrei" obtine o nota totala de 56, in consecinta media unui subtest este de 5,6 puncte, din care 1/4 reprezinta 1,4 puncte. Urmeaza ca fiecare din notele sale la un subtest izolat care indica o deviatie mai mare de 1,5 fata de media subtestului vor fi semnificative. Subiectul ,,Barbu" obtine o nota totala de 132 puncte: media subtestelor fiind 13,2; urmeaza ca pentru acest subiect numai notele partiale cu o deviatie de 3 puncte, sau mai mult (corect 3,3) vor fi de asemenea semnificative.

Totalul diferentei intre nota obtinuta si media diferitelor subteste necesara ca un subiect sa fie semnificativ este aproape proportional cu valoarea notei totale a subiectului. In anumite cazuri, atunci cand dezacordul intre Performanta si Verbal este foarte mare este de dorit, si adesea necesar sa se trateze separat fiecare parte a probei. Acest fapt este in special adevarat in anumite cazuri de boli organice care prezinta dezacorduri importante intre Verbal si Performanta, in ansamblu, dar este o variatie relativ mica intre subtestele care constituie cele doua parti.

Metoda cea mai adaptabila pentru utilizarea clinica este cea care consista in ,,numararea" sau ,,integrarea semnelor". Un semn sau simptom este o nota slaba de test care s-a relevat a fi caracteristica unui tip particular de tulburare mintala, disfunctie mintala sau asociata acestei Scale. Astfel, daca o nota scazuta la un test de Performanta este o nota in special micsorata la testul de Cuburi au fost gasite ca fiind fiecare caracteristica tulburarii organice a creierului. Un subiect care va reusi prost la cele doua probe va fi de presupus ca prezinta doua semne de afectiune organica posibila.

Bineinteles ca se poate afirma cu certitudine ca acesta va fi in mod necesar o persoana cu o deficienta organica, deoarece celelalte stari prezinta de asemenea aceste ,,semne".

Dar este foarte important intotdeauna sa notam numarul de cazuri cu note relativ scazute, sau dimpotriva, foarte ridicate, in distributia notelor la teste izolate, obtinute de subiect.

Grupele clinice care obtin in general o nota mai ridicata la testele Verbale:

- maladii organice ale creierului,

- psihoza,

- psihonevroze.

Grupele clinice care obtin in general o nota mai ridicata la testele de Performanta:

- dizarmonii (psihopatii) la adolescenta,

- debili mintal.

A)     MALADIA ORGANICA A CREIERULUI

Caracteristicile testului la diverse grupe clinice

Informatie .+

Comprehensiune .. +

Aritmetica   -

Memoria imediata.. - -

Similitudini .. -

Vocabular .. + +

Aranjare imagini . 0

Completare imagini 0

Asamblare obiecte .. 0  la - - (conf. tipului de deteriorare)

Cuburi . - - la 0 (conf. tipului de deteriorare)

Cod .. - -

Mentiune: In maladiile organice suma notelor la probele verbale va fi mica sau net superioara notelor la subtestele de performanta, iar variabilitatea inter-teste scazuta.

B) SCHIZOFRENIE

Informatie ..... + la + +

Comprehensiune ...  - la - - (conf. tipului de schizofrenie)

Aritmetica 0 la -

Memorie imediata .. 0 la +

Similitudini . - la - - (conf. tipului de schizofrenie)

Vocabular . + +

Completare imagini . 0 la - - (conf. tipului de schizofrenie)

Aranjare imagini - la 0

Asamblare obiecte . -

Cuburi .. 0 la +

Cod . -

Nivelul verbal este in general superior Performantei, iar totalul la subtestul Aranjare imagini plus Comprehensiune este inferior totalului , Informatie" plus ,,Cuburi". Rezultatele la subtestul Asamblare obiecte este inferior fata de Cuburi, iar performantele la ,,Similitudini" foarte slabe. Notele la Vocabular ridicate ca si la Informatie reprezinta in mod categoric un semn patognomic. Variabilitatea inter-teste este marcanta si in majoritatea cazurilor este mai mare intre subtestele partii  Verbale decat intre cele ale partii de Performanta din  Scala Wechsler-Bellevue.

C) NEVROTICI

Informatie .. +

Comprehensiune . +

Aritmetica 0 la -

Memorie imediata cifre . -

Similitudini .. +

Vocabular .. +

Aranjare imagini . -

Completare imagini ... 0

Asamblare obiecte .. -

Cuburi 0

Cod .. -

Observam ca verbalul este in general superior Performantei. Totalul notelor la Completare imagini plus Cuburi este in general mai mare decat totalul la Aranjare imagini plus Asamblare obiecte.

D)  Dizarmonii (psihopatii) la ADOLESCEN|I

Informatie . - la - -

Comprehensie . 0 la -

Aritmetica . -

Memorie imediata cifre . 0 la -

Similitudini . - la 0

Vocabular .  0

Completare imagini    + la 0

Aranjare imagini   + + la +

Asamblare obiecte    + + la  +

Cuburi .  + la 0

Cod ..   0 la -

Mentiune. Totalul la probele de Performanta in general este superior achizitiilor  in planul Verbal. Totalul la ,,Asamblare obiecte" plus ,,Aranjare imagini" ajunge intotdeauna mai mare decat totalul la ,,Cuburi" plus ,,Completare imagini". Variabilitate inter-teste este comparativ limitata.

E) DEBILI MENTALI

Informatie . 0 la -

Comprehensiune +

Aritmetica . - -

Memorie imediata cifre . 0

Vocabular ..... + +

Completare imagini ..... - la 0

Aranjare imagini ...  0

Asamblare obiecte ...  +

Cuburi ....  0 la +

Cod ... - la +

Mentiune. Notele la ,,Performanta" sunt in general superioare nivelului Verbal, dar variabilitatea inter-teste limitata (desi notele la ,,Similitudini" si ,,Cuburi" ating in general media).

Redam semnificatia simbolurilor utilizate in tabelele noastre: + si + + semnifica: ,,relativ bun", ,,ridicat" sau considerabil peste media notelor celorlalte teste obtinute de subiect; - si -  - semnifica ,,relativ slab" sau ,,scazut" sau considerabil sub media subiectului la celelalte teste; 0 inseamna nici o deviatie semnificativa de la media notelor subtestelor ramase.

{n general, simbolul plasat primul indica tendinta generala. Astfel, la entitatea  ,,maladie organica a creierului", testul de ,,Asamblare obiecte" este marcat de la 0 la  - -. Aceasta semnifica in general ca nota unui subiect suferind de o tulburare organica nu este proeminenta la testul ,,Asamblare obiecte", dar ca in anumite cazuri ea poate fi extrem de slaba.

Pe o baza cantitativa simbolurile au aproximativ semnificatia urmatoare:

+       deviatia 1,5 - 2,5 unitati peste nota medie a subtestului,

+ +    deviatia de 3 sau mai multe unitati peste nota medie a subtestului,

-       deviatia de 1,5 - 2,5 unitati sub nota medie a subtestului,

0        deviatia de la 1,5 la -1,5 unitati de la nota medie a subtestului,

- -     deviatia de 3 sau mai multe unitati sub nota medie a subtestului.

Toate deviatiile sunt exprimate in termeni de unitati ponderate de notare.

Comentarii

1)     Maladii organice ale creierului

Categoria aceasta inglobeaza un grup important de sindroame care  contine de la tumori ale creierului pana la alcoolism cronic. Cazurile  nu sunt citate ca exemple de diagnostice diferentiale intre entitatile unei maladii specifice oarecare, ci mai curand ca ilustrari de dezorganizare a proceselor intelectuale observate in majoritatea cazurilor organice privind creierul fara a tine seama de tip. Simptomele cele mai frecvente ale cazurilor organice ale creierului sunt tulburarile in sfera motrica a vederii, o pierdere a flexibilitatii mentale, deficiente variate ale memoriei si o scadere a capacitatilor legate de aptitudini de organizare si sinteza.

In consecinta, cazurile de deficienta organica ale creierului, cu rare exceptii reusesc mai bine la testele Verbale decat la testele de Performanta. Nereusita cea  mai  mare si cea mai uniforma se manifesta la testul ,,Cod", dar este inca cea mai specifica pentru diagnostic, desi aceasta nu este in mod necesar performanta cea mai defavorabil afectata. Incapacitatea organica de a rezolva testul ,,Cuburi", reprezinta incapacitatea asociata in mod sistematic cu tulburarile de organizare vizula si motrica. Dupa notele scazute la testele ,,Cod" si ,,Cuburi", notele slabe cele mai frecvente sunt obtinute la testele de ,,Aritmetica" si conform genului de organ atins, la testul de ,,Asamblare obiecte". Deficitul de memorie se reflecta intr-o nota slaba la testele de ,,Memorie imediata", in special la cifrele in ordine inversa. Anumiti subiecti reusesc de asemenea sa obtina note mari la testul de Similitudini. Aceasta poate reflecta fie o pierdere a capacitatii de gandire conceptuala, fie mai frecvent, o rigiditate crescuta in procesele de gandire. Orice noua sarcina de invatat este afectata intr-o maniera marcanta. Aceasta explica in principal nota slaba a bolnavului organic la testul ,,Cod", cu toate ca tulburarile vizual-motorii joaca un rol important in esecurile sale.

Unele grupuri de cazuri, cum ar fi bolnavi paralizati si indivizii cu arteroscleroza, prezinta adesea o deteriorare generalizata, adica ,,reusesc" rau la aproape toate testele. In general ei reusesc mai bine la testele verbale decat la testele de performanta, dar nu prezinta o mare variabilitate in ceea ce priveste testele care constituie fiecare parte a scalarii. Acest fapt are deseori valoare in diagnosticul diferential, ca de exemplu, intre leziunea traumatica a creierului in care alterarile sunt inegale, si paralizia generala in care procesele intelectuale sunt mai mult sau mai putin alterate intr-o maniera uniforma.

2)     Comentarii privind schizofrenia

Schizofrenia in acceptia psihiatrilor germani identificata cu dementa precoce include un grup de afectiuni mai curand decat o singura entitate, o singura maladie. Desi impartirea clasica a dementei precoce in 4 tipuri: catatonic, paranoid, hebefrenic si simplu ar fi mai mult teoretica decat reala, ea sugereaza totusi ceea ce experienta a demonstrat ca schizofrenii pot prezenta intre ei o mare varietate, cu aceeasi simptomatologie ca imagine generala. Pe langa aceasta, diagnosticul general al schizofreniei insasi, depinde adesea de orientarea psihiatrului sau de scoala careia ii apartine. Un caz care intr-un spital este diagnosticat ca schizofrenie, poate fi perfect desemnat intr-altul ca psihoza maniaco-depresiva sau invers. Luand in consideratie aceasta situatie este evident ca orice lista simpla de semne nu poate fi suficient de intinsa, ori in totala contradictie.

Din punct de vedere intelectiv-operational efectul cel mai general al proceselor psihotice din grupa schizofreniei este diminuarea eficientei mintale a subiectului. Aceasta pierdere (QP) este pusa in evidenta prin scaderea notelor obtinute la majoritatea testelor cerand un efort imediat si dirijat. Din punct de vedere profesional aceasta se manifesta (apare) in faptul ca adaptarea profesionala a schizofrenului este adesea considerabil inferioara fata de ceea ce s-ar putea astepta de la individ ce pare dotat la origine, din nastere. Pe langa slabirea eficientei mintale, schizofrenul se caracterizeaza prin incetinirea accentuata a gandirii sale, o scadere a flexibilitatii mentale si o tendinta la perseverare. Asa cum s-a remarcat deseori, el reuseste mai bine la testele verbale. Aceasta superioritate relativa a schizofrenului este de un interes special deoarece in general nu se considera ca s-ar manifesta prin capacitati de verbalizare. Din punct de vedere clinic, el este in mod constant desemnat ca un individ inchis in sine si putin comunicativ. Totusi acest ilogism intre cele doua constatari se explica partial prin aceea ca la testele verbale care cer mai putin verbalizare decat precizie, schizofrenul reuseste mai bine. Atunci cand testele cer o anumita verbalizare, cum e cazul testului de similitudini exista destule sanse ca el sa esueze. Acest esec nu este datorat unei deficiente de comprehensiune sau de facilitare a limbajului, ci unei deformari in procesul de ideatie al bolnavului. Schizofrenul interpreteaza incorect sau rau cuvintele, in aceeasi maniera in care el interpreteaza prost (deformat) realitatea si raspunsurile sale necuviincioase, iar ideile sale bizare sunt urmare a acestei gresite interpretari.

O alta caracteristica a schizofrenului este incapacitatea de a se ocupa de situatii concrete si specifice. El uita detaliile, nu intelege (nu percepe, nu sesizeaza) asemanarile obisnuite si diferentele, aceste dificultati reflectandu-se adesea in notele scazute pe care le obtine la testele ,,Similitudini" sau ,,Completare de imagini", sau chiar la ambele.

In sfarsit, o alta caracteristica, dar nu mai putin importanta este aceasta imposibilitate de a face o predictie oarecare privind evolutia schizofreniei, deoarece de la o perioada la alta, se intalnesc bolnavi care reusesc la unul sau mai multe din aceste teste la care esecul a fost inregistrat ca o caracteristica a schizofreniei. Cunoasterea aprofundata a cazului particular permite in general a se da o explicatie acestor constatari contradictorii, dar ocazia unor astfel de exceptii arata ca diagnosticul schizofrenului dupa semne sau pattern-uri psihometrice nu este o treaba prea simpla. Cazurile pe care le prezentam ca ilustrari sunt tipice in sensul ca ele privesc indivizii care prezinta majoritatea sau un mare numar de semne caracteristice ale grupului schizofreniei, in ansamblul sau.

3)     Psihopatie sau dizarmonie comportamentala

Trasatura izolata cea mai prepon-derenta in pattern-ul unui adolescent viitor psihopat este nota sa in mod sistematic ridicata la testele de Performanta in comparatie cu cele obtinute la testele Verbale. Se intalnesc in mod ocazional exceptii, dar acestea sunt in general reflectarea unei oarecare capacitati sau incapacitati speciale. De asemenea, demn de a fi notat este nota obtinuta in mod frecvent de psihopat la testul de Completare imagini. Aceasta constatare este surprinzatoare deoarece se presupune ca acest test constituie o buna masura a inteligentei sociale. Daca aceasta interpretare este corecta trebuie sa se faca o distinctie intre Comprehensiunea (unei situatii sociale, de exemplu) si comportamentul rezultat. Psihopatii au in general comprehensiunea situatiilor, dar ei au tendinta de a le aduce, trata in propriul lor avantaj, intr-o maniera antisociala. Acesta idee nu trebuie impinsa prea departe, deoarece regula are numeroase exceptii, cum ar fi cazul extrem al unor psihopati care sunt nu numai perversi in comportamentul lor, dar deformati si in comprehensiunea lor sociala. Atitudinea la testul de performanta al psihopatului este caracterizata in ansamblul sau, prin jovialitate si o indrazneala (aplomb), contrastand intr-un mod pregnant cu cele ale unui nevrotic. El nu se impiedica de contradictii si cand el nu este impiedicat face orice lucru fara cel mai mic efort, iar gandirea sa abstracta este adesea sub medie, ceea ce se reflecta adesea printr-o nota scazuta la testul de Similitudini. El are, de asemenea, tendinta de a reusi destul de prost la Rationamentul aritmetic, dar trebuie remarcat ca nota medie a subtestului de calcul Aritmetic este pentru adolescentul normal (varsta 12-16 ani) in mod sistematic mai scazuta decat nota sa medie la celelalte teste ale Scalei.

Pattern-ul testelor pe care le descriem este scazut in special la performantele adolescentilor de sex masculin psihopati. Experienta ulterioara a aratat ca aceasta se aplica de asemenea si adultului barbat psihopat. Unele studii arata ca s-ar putea ca acest pattern sa nu aiba aceeasi valoare diagnostica in cazul femeilor psihopate. S-ar parea ca exista o diferenta importanta conform sexului. Totusi, nota relativ scazuta la testul de Informatie ar fi o trasatura comuna adolescentilor psihopati, baieti si fete. Ea poate fi datorata in parte unei intarzieri in educatie (chiul la scoala), asociata deseori adolescentului delincvent. Totusi o nota slaba la Informatii este considerata intotdeauna un semn fidel pe care se poate sprijini psihologul in selectarea cazurilor psihodiagnostice.

4)     Nevroticii

In general nevroticul ,,reuseste" prost la testele care cer un efort imediat. El este inclinat sa considere fiecare proba ca o sfidare si se nelinisteste pentru impresia pe care el ar putea s-o faca asupra examinatorului. Rezultatul este ca adesea incremenit exagereaza critica si neregularitatile. Aceste caracteristici se pot manifesta la oricare test, dar la Performantele nevroticului - testul de Asamblare obiecte si Memorie cifre - ele sunt cel mai bine puse in evidenta. Cu toate ca se intampla rar ca nevroticul sa asambleze intr-un mod absurd piesele, la testul de Asamblare obiecte, efortul sau la acest test se caracterizeaza prin numeroasele sale incercari si erori. Adeseori absenta unor combinatii absurde este aspectul care distinge (diferentiaza) nevroticii de cazurile organice, care, si ele de asemenea, obtin note slabe la acest test. Succesele sau esecurile nevroticului la testul de Memorie cifre sunt imprevizibile. Adesea el esueaza la o serie usoara de cifre si reuseste la una mai dificila. In mod frecvent el poate repeta serii de cifre la fel de lungi (numeroase) sau uneori chiar mai lungi, in ordine inversata decat in ordine directa.

Cu toate ca nota la Performanta a nevroticului este in general mai scazuta decat nota sa Verbala, exceptiile sunt destul de curente, in special la isterici si in nevrozele obsesionale. Un numar mare din acestia din urma sunt obsedati de numere si reusesc adesea intr-o maniera surprinzatoare la cele doua teste: Memorie si Aritmetica. Nevroticii care lucreaza intr-un birou pot de asemenea obtine note ridicate la testul Cod. Nota scazuta a nevroticului la testul Aranjare de imagini este in mod frecvent asociata deficientei de adaptare sociala si reflecta obisnuita lor inaptitudine de a se conduce in situatiile sociale.

Anxietatea nevrotica se manifesta adesea in ezitarea subiectului, in esecurile sale neasteptate si in maniera sa de a se inversuna contra diverselor intrebari ale testului. Bolnavii suferind de nevroze de angoasa si de depresie nevrotica pot sa fie in mod constant incurajati. Dar in general, nevroticii supra estimeaza propria lor capacitate intelectuala. Variabilitatea testului este mai mare la nevrotici decat la subiectii normali, dar mai mica decat la psihotici.

5)     Debilitate mentala

Debilii mental nu prezinta de obicei nici o problema speciala de diagnostic, in afara de cazul unui prognostic social fata de cel intelectual si intr-un numar mic de cazuri cand trebuiesc diferentiati de schizofreniile simple. {n diferentierea dintre schizofrenia simpla si debilitatea mintala, testele care indeplinesc cel mai bine rolul de criterii ar putea fi: Calcul Aritmetic, Similitudini si Cuburi. Se poate ca schizofrenul sa reuseasca sa obtina o nota ridicata la unul din aceste subteste, sau chiar la toate, dar debilul mental aproape niciodata. Aceste trei subteste permit de asemenea diferentierea cazurilor limita (bordeline) de debilitatea mintala definitiva (apud D. Wechsler, H. Israel & B. Babinski ,,A study of the Sub-test of the Bellevue Inteligence Scale" in ,,Border-line and Mental Defective Cases", in American Journal of Mental Deficiency, N: 115, pp. 555-558).

6)     Variabilitatea inter-teste

Notatia mare variabilitate ,,inter-teste" indeosebi cand ea se aplica la schizofreni necesita un comentariu special. {ntr-un studiu mai recent s-a consemnat ca, in acest grup de bolnavi, variabilitatea inter-teste la A-B nu este in mod special mare, si in orice caz, nu in mod semnificativ mai mare decat cea intalnita la debilii mental. Aceste constatari sunt nu numai diferite de observatiile autorului testului, dar de asemenea, contrarii experientei clinice a celorlalti investigatori atat la Scala Wechsler-Bellevue cat si la celelalte Scale.

Datele privind Scala WB pot fi de un real folos din punct de vedere al diagnosticului diferential daca examinatorul este la curent cu problemele statistice si nosologice care prezinta toate tablouri asemanatoare.

Astfel un studiu atent va arata ca la aceleasi teste sunt esecuri repetate ale diverselor grupuri clinice. De exemplu: toate grupurile clinice, in afara psihopatilor si debililor mental reusesc mai bine la testele de Performanta decat la testele Verbale. Sau de asemenea, testul de Cod, ca test -  ,,esec" este comun nevrozelor, maladiilor organice si in numeroase psihoze; in timp ce aproape toti indivizii cu tulburari mintale reusesc relativ bine la testele de Vocabular si Informatie. In consecinta, nu incidenta unui ,,semn", dar caracterul celorlalte  ,,semne" care-i sunt asociate in combinatie determina semnificatia sa diagnostica. In general, problema diagnosticului prin diferenta specifica a notelor testului poate fi comparata cu diagnosticul medical efectuat conform semnelor fizice.

Cu cat sunt mai numeroase ,,semnele" asociate unei tulburari mentale definite, relevate printr-un examen psihometric, cu atat este mai mare probabilitatea de a stabili un diagnostic corect pe baza acestui examen. Totusi, daca acestea sunt foarte accentuate, prezenta unuia sau a doua ,,semne" nu mai pot fi definitiv patognomonice. De exemplu: o nota foarte scazuta la testul ,,Cuburi" combinata cu o nota foarte joasa la testul de ,,Asamblare obiecte" este in mod categoric indicativul unei afectiuni organice, desi unii autori cred ca aceste semne pot absenta. Uneori ,,semnele" sunt mai numeroase dar la fel de categorice si in aceste cazuri trebuie sa fie luate in considerare indicatiile auxiliare. De exemplu: debilii mental prezinta in mod ocazional distributiile notelor foarte apropiate de cele intalnite la psihopati.

Noi concluzionam la aceasta discutie asupra materialului psiho-diagnostic care ar putea fi extras din scala Wechsler-Bellevue adaugand unele note care pot fi numite ,,indexuri calitative". Aceste indexuri sunt itemii semnificativi care se releva fie in forma, fie in continutul raspunsurilor subiectului.

Calitatile de perseveratie si de redundanta ale definitiilor schizofrenului la testul ,,Vocabular" sunt un exemplu. Altul ar fi negativismul care se reflecta in tendinta subiectului de a zice sau a face contrariu decat ceea ce i se cere. Aceasta dispozitie se manifesta frecvent la raspunsurile subiectului la testul ,,Similitudini" unde in loc de a da asemanarile cerute el citeaza diferentele total gratuite. Tendinta de a expune diferentele cand i se cer asemanarile se intalneste de asemenea la subiectii avand capacitate intelectuala limitata, tineri, copii si debili mintal. Dar cand ele sunt date in mai multe reprize de un individ cu o inteligenta peste normal, mediocru sau chiar buna, aceasta este aproape intotdeauna un semn patognomonie in schizofrenie. Iata de exemplu raspunsurile date de un schizofren la testul ,,Similitudini" care s-a incapatanat de a cita diferentele chiar dupa rugaminti repetate si terminand prin a obtine o nota de zero la acest test:

   pentru portocala - banana: portocala este rotunda - banana este lunga;

   pentru palton - rochie: un palton se pune pe o rochie;

   pentru caine - leu: un leu este mai mare;

   pentru automobil - bicicleta: un automobil are 4 roti, bicicleta 2;

   pentru ziar - radio: se asculta noutatile la radio si se citesc istorisirile in ziar;

   pentru arbore - alcool: arborele este de toate culorile, alcoolul este alb.

Uneori bolnavul persista pur si simplu in a da un raspuns de tip cliseu: ,,ele nu sunt asemanatoare, ele nu sunt la fel". In cazuri similare lui ii este imposibil sa-si schimbe formula (chiar gresita) si daca din intamplare reuseste rezultatul obisnuit este obtinerea ca raspuns a unei diferente in loc de asemanare. De exemplu: dupa ce a raspuns in mod sistematic ,,nu sunt la fel" la primele 4 intrebari ale testului ,,Similitudini", bolnavul dupa mai multe indemnuri, isi modifica raspunsul de la a 5-a intrebare ,,ziar-radio" spunand: unul este facut pentru noutati, altul pentru distractie".

O caracteristica relativ comuna schizofrenilor si ocazional anumitor tipuri de psihopati este raspunsul ,,stricat" sau ,,contaminat". Subiectul da la inceput un raspuns bun sau acceptabil si apoi el il strica adaugand ceva fara legatura sau excentric. Asemenea raspunsuri sunt cel mai frecvent provocate de intrebarile testului ,,Comprehensiune" si la fel uneori de intrebarile testului ,,Similitudini". Astfel: ,,de ce se fac pantofii din piele?". Raspunsul a fost ,,se merge mai usor, este un vechi obicei" (schizofren). Exemplu: ,,De ce terenul costa mai mult la oras decat la sat?". Raspunsul poate fi: ,,In oras terenul are mai mare valoare fiindca oamenii au nevoie de mai mult spatiu, in timp ce la sat sunt mai putin cerute. La intrebarea: ,,Ce trebuie sa faci cand gasesti pe strada o scrisoare?" Raspunsul a fost: ,,S-ar putea pune la posta, dar intai eu as deschid-o pentru a vedea daca nu cuprinde bani". La intrebarea: ,,Presupunand ca ar contine bani?" Raspuns a fost: ,,O rup" - poate fi caracteristic pentru structuri dizarmonice de personalitate.

Uneori o intrebare pusa de subiect poate releva tendinte anormale. Astfel, inainte de a raspunde la o problema de aritmetica in final, in test se utilizeaza monede de tip franc. Daca un om cumpara de 6 franci timbre si ii da functionarului o piesa de 10 franci, cat trebuie sa primeasca rest?. Un schizofren vrea sa stie singur daca este vorba de timbre de ,,2 sau de 3 franci". Alteori, o intrebare pusa la intamplare de examinator poate avea ca efect un raspuns revelator. Iata un exemplu, mai curand amuzant. ,,Ce distanta este intre New York si Paris?" Bolnavul raspunde: ,,nu stiu". Examinatorul sugereaza - incearca sa afli. Bolnavul: ,,Ei, bine, trebuie sa treaca aproape o saptamana pentru a ajunge de la Paris la New York. Sunt 7 zile intr-o saptamana si 24 de ore intr-o zi: deci inmultind 24 cu 7 se obtine 161, ceea ce da numarul de ore din 7 zile sau o saptamana. Ori, exista 20 de grupuri de case intr-o mila, multiplicand 161 cu 20, aceasta face 3220. Distanta de la Paris la New York este de 3220 mile". Calculul nu este in intregime just, dar mai importanta decat usoara eroare de inmultire este maniera in care subiectul da un raspuns aproape corect.

Acest raspuns a fost dat de un subiect schizofren care evidentia in structura psihismului si elemente maniacale. Utilizarea unor expresii si concepte cu iz arhaic ne arata ca in istoricul Bateriei Wechsler-Bellevue acestea au fost folosite in primele variante alcatuite si administrate aproximativ in perioada 1939-1955.