TESTUL BONNARDEL 53

TESTUL BONNARDEL 53 (B. 53)

I. Prezentarea testului

Testul B. 53 este o proba neverbala colectiva pentru masurarea inteligentei generale, fiind puternic saturat in factor 'g'. In constuctia sa s-a pus accentul pe capacitatea de surprindere a aspectului dinamic al inteligentei. Aceasta, datorita faptului ca multe profesii sunt conditionate in practicarea lor de exercitarea unui dinamism intelectual prezent in rezolvarea problemelor cotidiene. Testul se preteaza la a fi aplicat in licee de specialitate, de cultura generala, in universitati, la personalul industrial cu pregatire medie si superioara cu scopul diagnosticarii potentialului intelectual.

Pentru a fi sensibil la diferite nivele de pregatire scolara si profesionala, itemii testului au fost gradati dupa nivelul lor de dificultate fiind dispusi gradat, de la itemi usori spre cei dificili. Deoarece testul B. 53 poate primi o larga aplicabilitate in mediul industrial s-a avut in vedere timpul de examinare in sensul reducerii aplicarii la 15 minute (testul poate fi administrat si fara limita de timp). In felul acesta, B. 53 este un test operativ, nu oboseste subiectii. Pentru examinator sarcina este usurata, corectarea efectuandu-se cu ajutorul unei grile in maximum 3 minute.

II. Descrierea testului

Testul B. 53 are formatul unui caiet care contine 65 probleme sub forma de serii de figuri. Primii 5 itemi sunt utilizati ca exemplificare, prin intermediul lor, subiectii sunt instruiti privitor la modul de rezolvare si principiile care stau la baza solutionarii problemelor cuprinse in test.

Fiecare proba elementara din test este alcatuita din doua grupe de figuri asezate pe aceeasi linie (fig. 1). Primele 3 figuri din partea stanga reprezinta 'seria-problema'; urmatoarele 6 figuri, din partea dreapta, constituie 'seria-raspuns'. Subiectul trebuie sa studieze seria-problema, sa gaseasca regula care sta la baza constructiei ei si sa aleaga din cele 6 figuri ale seriei-raspuns figura cu care in mod logic ar trebui sa continue seria-problema.

Pe foaia de raspuns, in dreptul numarului problemei de care se ocupa, subiectul noteaza cifra care corespunde figurii alese din seria de 6 figuri. Fiecarei figuri din serie ii corespunde o cifra asezata sub figura.

1 2 3

Fig. 1 - Item din testul B. 53

III. Instuctiuni pentru administrare si cotare

Pentru notarea raspunsurilor exista foi de raspuns speciale sau pot fi utilizate cartelele preperforate de tipul EAX-X-o7-C.

Utilizarea foilor de raspuns

Examinatorul distribuie brosura cu probele in interiorul careia se gaseste si foaia de raspuns.

Instructia

'Scoateti din caiet foaia de raspuns si inchideti apoi caietul. Scrieti numele si prenumele pe foaia de raspuns la locul indicat'.

(Se lasa TIMP NECESAR pentru NOTAREA DATELOR CERUTE)

'Deschideti brosura la pagina 1. Pe aceasta pagina vedeti doua coloane. Coloana din stanga este intitulata SERIA, fiecare problema se compune din trei figuri: coloana din dreapta se intituleaza RASPUNSUL DE ALES, fiecare problema fiind compusa din 6 figuri numerotate in partea de jos.

Pentru fiecare rand, care reprezinta o problema, veti cauta in coloana RASPUNSUL DE ALES figura care continua in mod logic seria inceputa in coloana din stanga. De exemplu, la prima serie (problema) care incepe cu A,B,C, raspunsul care trebuie gasit este D fiind ca D este litera care urmeaza in alfabet dupa A,B,C..

Gasindu-se in figura 2, din coloana RASPUNSUL DE ALES, se va scrie pe foaia de raspuns in spatiul alb din dreptul cifrei 1, cifra 2'.

(Se indica pe foaia de raspuns locul primului raspuns).

'In seria 2, observati in prima figura un cerc, apoi 2 si apoi 3. In mod logic, figura urmatoare va trebui sa contina 4 cercuri. Dintre raspunsurile propuse figura 6 are 4 cercuri. Scrieti 6 in casuta din dreptul cifrei 2'.

(Se verifica daca subiectii lucreaza corect).

In seria 3 gasim in prima figura 5 cruciulite, apoi 4, si 3. Deci, in fiecare figura numarul cruciulitelor scade cu una. Figura urmatoare ar trebui sa posede 2 cruciulite in coltul din stanga sus. Raspunsul corect este 2, deci scrieti 2 in dreptul problemei 3'.

(Se verifica apoi daca toti subiectii lucreaza corect).

'In seria 4 acul ceasornicului indica ora 1 pe prima figura, ora 2 pe a 2-a si ora 3 pe a 3-a. Pe urmatoarea figura, logic, aratatorul trebuie sa indice ora 4. Figura 3 indica raspunsul corect, deci scrieti 3 in dreptul problemei 4'.

(Se verifica daca subiectii au inteles).

'In sfarsit, seria sau problema 5. In prima figura, din centru pleaca 3 linii, in a doua apare in plus o linie in partea drepta, in a treia se mai adauga o linie fiind 5. Deci, trebuie cautata figura in care vor fi 6 linii. Este figura 5. Scrieti deci 5 pe foaia de raspuns in casuta corespunzatoare problemei 5.

- Ati inteles ce trebuie sa faceti ?'

(Se vor da lamuriri suplimentare daca sunt necesare).

-'Fiti atenti cand scrieti raspunsul, acesta sa fie in dreptul numarului seriei de care va ocupati'.

- 'Daca nu puteti rezolva o problema, treceti la urmatoarea. O veti putea relua ulterior'.

- 'Lucrati cat mai repede posibil'.

- 'La terminarea problemelor de pe o pagina, nu va opriti si treceti la urmatoarea'.

- 'Aveti la dispozitie 15 minute'.

- 'Acum intoarceti foaia de raspuns si deschideti brosura la pagina urmatoare.

Incepeti !'

(Se pune in functiune cronometrul).

Dupa 15 minute:

' Opriti. Puneti foaia de raspuns in brosura si inchideti-o'.

Se strang brosurile controland daca foaia de raspuns este in ele.

Cotarea

Se numara raspunsurile corecte cu ajutorul grilei de corectie.

Se acorda un punct pentru fiecare raspuns corect (maximum 60 de puncte).

Cheia raspunsurilor corecte este data in tabelul 1.

Tabel 1

Utilizarea cartelelor EAP-X-o7-C

Examinatorul dstribuie brosurile in care se gaseste o cartela perforata. Se mai distribuie un dispozitiv pe care se fixeaza cartela si un creion cu varf metalic.

Se cere subiectilor sa completeze datele de pe cartela cu creionul sau stiloul si sa fixeze cartela pe dispozitivul de perforare.

Se asteapta ca toti subiectii sa termine operatia de pregatire.

Instructiunile de rezolvare a problemelor testului sunt identice cu cele expuse mai sus. Se va explica in plus modul de marcare a raspunsului corect.

De exmplu, pentru problema 1 se va indica: 'Cu ajutorul creionului pe care-l aveti trebuie sa faceti o perforatie pe cartela la casuta 2 din prima coloana. Fiecare coloana are notata in partea de sus numarul problemei (seriei)'.

(Este necesar sa se arate concret procedura de perforare).

- 'Fiti foarte atenti ca raspunsul pe care-l dati sa corespunda numarului problemei (seriei) de care va ocupati'.

- 'Verificati intotdeauna inaintea perforarii corespondenta intre numarul coloanei si al problemei de care va ocupati'.

- 'Daca totusi faceti o greseala, incercuiti casuta perforata gresit cu ajutorul unui creion si perforati raspunsul pe care il considerati corect'.

(In continuare instructia este identica cu aceea de la utilizarea foilor de raspuns).

Cotarea

Pentru cotare se utilizeaza calculatorul NOTAMATIC 250. Se introduce in calculator intai cartele de corectare EAP-X pe care sunt perforate raspunsurile corecte. Apoi, una dupa alta, se introduc cartelele EAP-X-o7-C si se citeste de pe contorul aparatului numarul raspunsurilor corecte realizate de catre fiecare subiect. Daca dorim sa obtinem perormanta medie realizata de grupul de subiecti testati, se va lasa contorul sa functioneze continuu (fara a-l aduce la zero dupa citirea unei cartele), in final obtinandu-se suma punctajului realizat. Prin impartirea punctajului total la numarul subiectilor vom obtine media performantei grupului.

IV. Rezultate psihometrice. Etaloane*

Autorul testului B. 53 mentioneaza ca performantele la acest test administrat inginerilor coreleaza semnificativ cu performantele la testele Bonnardel 101 si 20-b, obtinandu-se coeficienti de 0,60 si respectiv 0,70.

Utilizarea in tara noastra a testului B. 53 pentru predictia succesului scolar in cadrul liceului energetic din Cluj-Napoca a condus la urmatoarele corelatii ale acestuia cu testele Domino 48, Domino 70, Bonnardel 22, Bonnardel 20, Bonnardel 101 si Matricile Progresive (N=106):

D. 48 0,5477

D. 70 0,5450

B. 22 0,2704

B. 20 0,4088

B .101. 0,4955

M.P. 0,4967

Se observa ca testul B. 53 coreleza cel mai bine cu testele Domino care se stie ca sunt puternic saturate in factor g. De asemenea corelatii semnificative se obtin si cu testele B. 20 si B. 101, probe diagnostice a inteligentei concrete. Semnificativa, dar redusa ca valoare, este corelatia cu B. 22, test de reprezentare spatiala; o dovada in plus ca testul B.53 contine intr-o mai mica masura elemente legate de operarea cu reprezentari spatiale. Performanta medie la test este de 35,00 cu o abatere standard de 9,91.

Date suplimentare au fost reliefate in urma analizei factoriale. Examinand numai saturatiile din primul factor, se observa ca testul B.53 se situeaza printre probele cu saturatia cea mai pronuntata:

Factorul I

D. 48 0,7918

B .101 0,7840

B. 53 0,7697

D. 70 0,7573

B. 20 0,7219

M.P. 0,6581

B. 22 -0,4601

Factorul I explica 51,00 % din varianta bateriei.

In ceea ce priveste validitatea pentru reusita scolara, B. 53 coreleaza semnificativ cu media anuala la fizica (0, 3088) si chimie (0,2155).

Testul B. 53 a fost cuprins in bateria de teste pentru selectia elevilor liceului pentru informatica din Cluj-Napoca (N=109). In componenta acestei baterii au intrat sapte teste: Substitutie de litere cu cifre, Domino 70 , B. 53, Intuitie tehnica, Relatiii spatiale, Rationament abstract si Aptitudini de calcul. Redam mai jos matricea intercorelatiilor testelor cuprinse in baterie:

Valorile coeficientilor de corelatie sunt cuprinse intre 0,075 si 0,578. Cel mai ridicat coeficient de intercorelatie este intre testele Domino si B. 53 (0,578), teste care in baterie figureaza ca probe de inteligenta neverbala. Corelatiile ridicate cu testele Relatii spatiale si Rationament abstract ne conduc spre aprecierea ca testul B. 53 contine elemente de rationament spatial.

Performanta medie a elevilor liceului pentru informatica la testul B. 53 este de 36,13 cu o abatere standard de 5,71. Referitor la capacitatea predictiva a testului, corelatia performantelor la testul B. 53 cu rezultatele scolare, validitatea probei, este de 0,444 (criteriul l-a constituit media generala obtinuta la materiile de specialitate).

Testul B. 53 a fost utilizat de noi si in selectia operatorilor la cursurile de formare profesionala pentru operarea la masini de facturat si contabilizat FELIX FC 15 si FC 30, curs organizat de Centrul Teritorial de Calcul Electronic din Cluj-Napoca. In acest context, B. 53 a intrat in structura bateriei de teste alaturi de testele D. 70, B. 101, Atentie distributiva - Praga, Atentie sustinuta ritmul impus lent + rapid si Pursuitmetrul Kelvin. Corelatiile cotelor obtinute la testul B. 53 cu cele ale probelor amintite sunt urmatoarele:

D. 70..0,635

B.101.0,394

Atentie distributiva - Praga0,384

Atentie sustinuta ritm L + R..0,330

Pursuitmetrul Kelvin.0,119

Si in acest caz, B. 53 coreleaza puternic semnificativ cu testul D. 70 (0,635). Este un indiciu evident al faptului ca proba vizeaza posibilitatea de diagnosticare a inteligentei. Performanta medie a lotului de subiecti este de 21,56, cu o abatere standard de 7,16. Varsta subiectilor este de 27,53, abaterea standard fiind de 6,58 (N=97). Cand se utilizeaza drept criteriu media finala curs, validitatea testului este de 0,227. Cand criteriul l-a constituit numai performanta la examenul practic, coeficientul de validitate a crescut la 0,302, validitate puternic semnificativa (P=0,01).

Se cuvine sa facem unele aprecieri referitor la utilitatea practica a testului B. 53, totodata sa sugeram cateva aspecte care ar putea fi supuse unei activitati de cercetare.

Rezulta din cercetarile anterior relatate ca testul B. 53 este un instrument util, atat psihologului industrial, cat si celui scolar, fiind o proba functionala si operativa in examinare. Astfel, in munca de orientare scolara si profesionala, prin B. 53 se poate pune in evidenta intr-un timp relativ scurt nivelul dezvoltarii intelectuale, al inteligentei neverbale a subiectilor. Fireste in acest context se impune efectuarea unei munci de etalonare pe varste, lucru inca nerealizat la noi in tara. Ca instrument de selectie scolara si profesionala, testul B. 53 s-a dovedit a fi clasat si valid in situatii variate, unele fiind amintite in prezentarea de fata. Si aici insa este necesara extinderea studiilor de validare la un numar mai mare de profesii.

Nu putem trece cu vederea unele limite ale testului B. 53, limite care pot fi surmontate prin intensificarea actiunii de studiere a acestui test. O carenta in acest sens este absenta unei informatii suficiente legate de constructia lui si pe care autorul a omis sa o furnizeze in manualul testului. Astfel, nu sunt relatate studiile privitor la fidelitatea probei, la tipurile de itemi cuprinsi in test (modul in care sunt grupati in functie de tipul de rationament pe care il solicita). Analiza de item ar fi necesar sa fie prezentata pentru a vedea totusi in ce masura intradevar se respecta principiul dificultatii crescande de care autorul aminteste in manualul testului. In acest sens, consideram ca o cotare ponderata a probei ar oferi un indice de diferentiere a subiectilor mult mai mare. (O incercare de ponderare este descrisa in Buletinul de informatii E. A. P. 1976).

Testul B. 53, asa cum se prezinta in momentul de fata, este o proba de inteligenta generala, axata pe elemente neverbale, eficace intr-un examen psihologic rapid in care dorim sa cunoastem intr-o forma generala ceva despre potentialul individual al unui individ. Testul va castiga mult in valoare diagnostica prin accentuarea analizei clinice care sa ofere posibilitatea urmaririi subiectului pe parcursul rezolvarii probei, a strategiilor de gandire implicate in rezolvarea diversilor itemi. Desigur aceasta este o problema de viitor care trebuie solutionata.

Etalonarea testului B. 53 s-a facut pe o populatie scolara (elevi din scoli profesionale) si de asemenea profesionisti de diferite categorii. Orientativ, redam in tabelul 2 etalonul testului stabilit in anul 1968 pentru elevii din anul I si II de scoala profesionala. De asemenea reproducem si etalonul pentru analisti-programatori. (Etaloanele sunt efectuate pe populatie de origine franceza).

Tabelul 2

Etaloane (Franta)

Studiile intreprinse pe populatie romaneasca au permis elaboarea unor etaloane utilizabile de catre psihologii scolari si cei care activeaza in industrie ocupandu-se de selectia pentru cursurile de formare profesionala (tabel 3). Mentionam ca etaloanele pe care le oferim sunt specifice domeniilor de activitate indicate. Utilizarea lor ca baza de referinta in aprecierea performantelor la testul B. 53 pentru alt camp de activitate este posibil numai cu valoare orientativa.

Tabel 4

Etaloane ale testului B. 53 pe populatie de origine romana.

B I B L I O G R A F I E

1. Bonnardel, R., Le test B. 53. Manuel d' instructions, E. A. P. , 1971.

2. Bulletin d' informations 1971, E. A. P.

3. Bulletin d' informations 1976, E. A. P.