TESTUL DE REPREZENTARI SPATIALE BONNARDEL 22

Testul de reprezentari spatiale Bonnardel 22

I. Introducere

Cercetarile de psihologie efectuate in industrie, au aratat ca in vederea unei primei decizii de clasificare a angajatilor, probele manipulative care se refera la diagnosticarea factorului spatial s-au dovedit a fi utile cu conditia ca ele sa fie incluse in componenta unei baterii capabile sa puna in evidenta nivelul de dezvoltare al inteligentei concrete. In acest scop a fost creat testul B.22 care se utilizeaza in mod curent impreuna cu testele B.20 si B.101 ca proba introductiva prin care subiectul este familiarizat cu examinarea psihologica. Proba in sine este extrem de simpla bazandu-se pe examinarea unei figuri si reproducerea ei cu ajutorul unor elemente pe care subiectul le are la dispozitie. Cu alte cuvinte, subiectul efectueaza o activitate de comparare a elementelor cu un model, adica, face apel la capacitatea de reprezentare spatiala. Testul B.22 este similar cu testul de relatii spatiale Minnesota in care 58 de elemente de forme diferite trebuie incastrate in orificiile unei planse, dau testul Form-Board, I.C.G. al lui Goguellin.

Testul B.22 a fost studiat de autor pe o populatie franceza de peste 20.000 persoane. El s-a dovedit a fi clasant, operativ si relativ simplu in manuire si cotare.

II. Descrierea sI administrarea testului

Proba este compusa dintr-o plansa pe care sunt desenate 10 figuri geometrice si 25 elemente din lemn sau plastic de forme diferite. Fiecare figura de pe plansa se poate reproduce cu ajutorul a doua sau trei elemente. Mentionam ca elementele sunt colorate pe o fata rosu, restul fiind de culoare neagra.

In cadrul examenului, subiectul sta la o masa avand in fata cele 25 elemente amestecate, cu fata rosie in sus. De asemenea, in fata subiectului va fi pusa si plansa cu cele 10 figuri desenate pe ea.

Instructia

"Sarcina dumneavoastra este ca desenele de pe aceasta plansa ( se arata plansa cu figurile desenate pe ea) sa le reproducetI cu ajutorul acestor piese din lemn (se arata). De fiecare data, dupa ce ati reprodus o figura, veti pune piesele pe care le-ati folosit la o parte, deoarece ele nu se pot utiliza decat o singura data. Puteti incepe reproducerea cu oricare din figuri. Trebuie sa lucrati cat puteti mai repede. Ati inteles? (Cronometrul se porneste in momentul in care subiectul a atins prima piesa.)

Interventii

- In cazul ca subiectul plaseaza piesele cu fata rosie in jos, experimentatorul spune: "Nu e bine, fata rosie trebuie sa stea intotdeauna in sus."

- Daca subiectul vrea sa utilizeze din nou o piesa deja folosita experimentatorul spune: "Nu, fiecare piesa se foloseste doar o singura data, acest model (se arata) a fost terminat."

- Daca subiectul vrea sa schimbe pozitia unei piese plasate corect, experimentatorul spune: "Nu, piesa aceasta este bine plasata."

- Daca subiectul intentioneaza sa reproduca un model cu piese apartinand altui model, experimentatorul spune: "Nu, nu se poate, grupajul nu este identic cu modelul".

Timpul acordat pentru reproducerea ansamblului de 10 figuri este de 10 minute. La epuizarea celor 10 minute proba este intrerupta.

Cota bruta (t) corespunde timpului de executie a probei. In cazul in care subiectul nu a terminat proba in 10 minute, cota se obtine cu ajutorul formulei:

25 X 10

t = -----------

n

unde n reprezinta numarul elementelor plasate corect in 10 minute (daca o figura nu a fost reprodusa complet, se tine seama de numarul elementelor plaste corect. Natural, aceasta observatie este valabila numai pentru figurile care se compun din 3 elemente.)

Deoarece in examinarile psihologice se utilizeaza cronometre care masoara timpul in secunde si zecimi de secunda, minutul fiind mai putin utilizat (ingreuneaza si prelucrarea statistica aq datelor), recomandam ca notarea timpului de executie sa se faca in secunde si eventual zecimi de secunda. In acest context, formula de calcul a cotei devine:

25 X 600

t = -------------

n

Exemplu: la epuizarea celor 10 minute (600 secunde), un subiect a reusit sa plaseze corect din 22 de elemente numai 19. In aceasta situatie examinatorul stabileste cota astfel:

25 X 600    25 X 10

t = ------------- t = 789,47 sau t = ----------- t = 13,16

19 19

Deci cota subiectului este 789,47 sau 13,16.

Aceasta formula a fost aplicata in cercetarile intreprinse de noi referitor la testul B.22, cercetari care se vor specifica in continuare.

III. Rezultate experimentale

Date in legatura cu fidelitatea si validitatea testului B.22 nu sunt relatate de catre autorul testului, desi el a fost administrat unui lot mare de subiecti.

Vom reproduce din manualul testului cateva din rezultatele experimentale obtinute cu B.22.

Testul B.22 a fost administrat unei populatii de candidati pentru scolile profesionale, elevi ai scolilor profesionale, muncitori necalificati intre 20-25 ani, muncitoare necalificate intre 20-30 ani, muncitori calificati si ingineri stagiari. Pentru toate aceste categorii au fost elaborate etaloane in decile a caror examinare ne permite sa facem o comparatie empirica intre performantele realizate (Tabel 1).

Tabelul 1

Repartizarea pe decile a diverselor grupe de subiecti

(Franta)

Paralel au fost elaborate etaloane in 11 clase normalizate pentru baieti elevi (tabelul 2).

Cercetarile lui Bonnardel s-au axat si pe studiul performantelor la testul B.22 in functie de varsta, de la 14 la 60 ani. Ca subiecti s-au utilizat muncitori necalificati.

In tabelul 3 sunt redate medianele (Me), quartilele (Q1 si Q3) si decilele extreme (D1 si D9) corespunzatoare diferitelor grupe de varsta.

Tabelul 2

Etaloane (11 clase) (Franta)

Tabelul 3

Evolutia rezultatelor in raport cu varsta pentru grupele de muncitori necalificati (Franta)

Din examinarea tabelului rezulta ca performantele cele mai bune sunt obtinute intre 18-19 ani.

Paralel s-au studiat performantele pe o populatie de sex feminin. Astfel, in tabelul 4 sunt date rezultatele la testul B. 22 in functie de varsta la o populatie feminina fara calificare profesionala.

Tabelul 4

Evolutia performantelor in raport cu varsta pentru

grupul de muncitoare necalificate (Franta)

Si in acest caz, performantele cele mai bune sunt obtinute de catre pesoanele in varsta de 18 - 19 ani.

O alta observatie rezultata din compararea muncitorilor calificati cu a muncitoarelor necalificate, este aceea ca, in general, rezultatele femeilor sunt inferioare fata de cele ale barbatilor. De fapt, cercetarile au evidentiat ca acolo unde intervin reprezentari spatiale performantele femeilor sunt mai slabe decat ale barbatilor. In ceea ce priveste testul B.22, curba performantelor mediane a femeilor se invecineaza cu aceea a primelor quartile ale barbatilor, iar curba quartilului 3 la femei se apropie de aceea a valorii mediane a barbatilor. Performantele din zona quartilelor 1 la femei corespunde primelor decile la barbati.

O alta problema care a fost remarcata este punctul de la care performanta este in scadere. La barbatI, performantele scad net incepand cu varsta de 20 ani, in timp ce la femei intre 20 - 30 ani, scaderea este moderata si numai dupa 30 ani apare o cadere progresiva.

Administrarea testului B.22 unei populatii mari a dat posibilitatea efectuarii unei comparatii a performantelor la test in functie de dierite nivele de calificare (Tabelul 5).

Tabelul 5

Compararea grupelor cu diferite calificari profesionale (Franta)

In manualul testului nu figureaza studii de fidelitate si validare cu un criteriu extern. Figureaza insa cativa coeficienti de corelatie eneachorici a lui Coumetou, obtinuti intre testele B.22 si B.101 (Tabelul 6).

Tabelul 6

Corelatiile intre B.22 si B.101 (Franta)

Unele studii pe care le-am intreprins cu ajutorul testului B.22 au condus la concluzia generala ca este o proba utila pentru selectia in scoli cu caracter industrial si la angajare in intreprinderi pentru posturi care nu sunt prea pretentioase dar in care reprezentarile spatiale au un rol mare.

Astfel, testul B.22 a fost utilizat intr-o cercetare care urmarea studiul relatiei existente intre varsta, aptitudini, experienta si performanta profesionala la mecanicii de locomotiva. Lotul experimental a cuprins trei grupe de varsta: 20 - 29 ani, 30 - 39 ani si 40 - 49 ani. Fiecare grup a fost compus din 40 mecanici de locomotiva. Media performantelor a fost urmatoarea:

Diferenta dintre performante este semnificativa la pragul de P £ 0,01, element care certifica sensibilitatea probei la varste diferite, testul B.22 indicand corect degradarea reprezentarilor spatialepe masura ce varsta creste.

Examinarea a doua loturi de subiecti cu proba B.22, de candidati la postul de operator la calculatorul FELIX C-256 (31subiecti, varsta medie 24,13 ani, abaterea standard 1,78) si operatori la calculator cu experienta (21 subiecti, 25,61 ani, abaterea standard 10,20), a condus la obtinerea urmatoarelor rezultate:

Se observa ca operatorii cu experienta nu au reusit sa obtina rezultate mai bune decat candidatii, explicatia ar consta in aceea ca cele doua loturi nu erau omogene ca varsta (variabila la care testul este sensibil). De fapt, B.22 nu este un test predictiv al reusitei profesionale pentru functia de operator. El a fost utilizat numai ca proba de familiarizare cu situatia de examen psihologic.

Testul B.22 a fost inclus intr-un studiu relativ la determinarea potentialului intelectual al elevilor liceului energetic Cluj-Npoca si predictia reusitei scolare cu ajutorul unor teste de inteligenta practica. Lotul de subiecti a fost de 106, performanta medie obtinuta este de 305,62 cu o abatere standard de 150,82. Corelatiile testului B.22 cu celelalte probe ale baterie de teste experimentale si materiile scolare sunt urmatoarele:

IV. Etalonare

In functie de situatia concreta se pot alcatui etaloane in 5, 7, 9 sau 11 clase normalizate. Ne rezumam la a oferi un etalon orientativ in 9 clase normalizate (stanine), construit pe un lot de 106 elevi de la liceul energetic din Cluj-Napoca.

Categoria: elevi

Locul de munca: Liceul energetic Cluj-Napoca

Anul de studii: II

Varsta: 16 - 17 ani.

Este recomandabil ca fiecare utilizator al testului B.22 sa-si elaboreze etalonul propriu pe grupe de varsta si nivel de pregatire.