TOXICOMANIILE SI ALCOOLISMUL

TOXICOMANIILE SI ALCOOLISMUL

I. Concepte

1. Intoxicatia - modificari psihice si somatice produse de o substanta psihoactiva (alcool, drog) care dispar cand substanta este eliminata din corp

2. Consum de risc - consum ce comporta un mare risc de lezare in viitor a sanatatii fizice si psihice dar care nu a produs inca modificari patologice.

3. Consum nociv - cel care produce modificari patologice.

2 + 3 - abuzul de alcool.

4. Sindrom de dependenta - fenomen de ordin fiziologic si psihologic induse de administrarea repetata a unui drog. La acest nivel se poate manifesta starea de intrerupere (sevraj)

5. Starea reziduala :

- modificari fiziologice si psihologice care se manifesta la administrarea drogului si la intreruperea lui si un timp dupa ce a fost eliminat din corp.

6. Toleranta - stare in care administrarea repetata a unui drog produce un efect nociv scazut sau pentru producerea unui anumit efect sunt necesare doze crescute de drog.

II. Sindromul dependentei de alcool descrie un grup de simptome ce apar la unele persoane atunci cand inceteaza sa mai bea.

Tablou clinic : tremuraturi, mai ales ale membrelor, halucinatii tranzitorii, accese epileptice, delirium tremens.

Elementele caracteristice (dupa Edwards) :

a. - sentimentul de a fi constrans la bautura; simte nevoia de a bea desi stie ca nu va putea controla consumul.

b. - mod stereotip de a bea - bea zilnic cantitati egale, evita intreruperea pentru a evita simptomele caracteristice servajului

c. - prioritatea bauturii fata de orice alte activitati sau motivatii inclusiv familie, copii, profesie, sanatate.

d. - modificarea tolerantei la alcool - bautorul este relativ neafectat de nivele de alcool care pentru alte persoane sunt extrem de mari. In stadiile tardive ale alcoolismului toleranta se prabuseste iar alcoolicul este incapacitat dupa doar cateva pahare

e. - simptomatologia de sevraj - apare la persoane cu antecedente prelungite in consumul de alcool, momentul caracteristic se produce dimineata la trezire dupa o scadere a concentratiei de alcool in sange in timpul somnului.

Aspecte clinice carcteristice :

- tremur accentuat ce afecteaza intreg corpul, cu precadere membrele

- neliniste, agitatie, anxietate

- sunt afectate miscarile comune (ex : imbracatul)

- dezvolta o sociofobie (teama de oameni, de intalnirea cu cineva sau sa treaca strada etc.)

- greata, varsaturi, dureri de cap, transpiratii puternice, tahicardie, hipertensiune.

Daca se administreaza alcool simptomele scad in intensitate, isi revine repede sau mai poate persista cateva zile. Daca intreruperea continua pot apare iluzii si halucinatii tranzitorii iar in final se dezvolta delirium tremens.

f. Limitarea prin bautura (dregerea) - pentru prevenirea simptomelor de intrerupere multi bautori beau ceva dimineata la trezire. Indiciu pentru diagnosticarea dependentei.

g. Revenire dupa abstinenta - persoana care reincepe sa bea dupa abstinenta are sansa foarte mare de recadere rapida si totala in alcoolism.

III. Tulburari psihice induse de alcool

1. Intoxicatii :

a. Intoxicatia alcoolica acuta (betia propriu-zisa)

O cantitate mica de alcool exitant asupra sistemului nervos. Odaa cu cresterea dozei se produce vasodilatatia, efectele fiind : depresoare, narcotice si anestezice.

Tablou clinic (betia acuta evolueaza de obicei in 3 faze) :

1.1. Faza de excitatie psihomotorie, in care pacientul devine euforic, se inregistreaza o crestere a ritmului si fluxului ideativ, a fortei imaginative, hipermnezie, logoree si hiperprosexie. In plan motor gesturile sunt ample, pacientul este in continua miscare, pe acest fond creste gradul de iritabilitate, subiectul se manifesta uneori agresiv, alteori devine depresiv. In aceasta faza perturbarea motorie este mai accentuata decat cea psihica.

1.2. Faza ebrioasa, caracteriata prin necoordonarea motorie, hiperestezie, exaltare, dezinhibitie si incoerenta verbala

1.3. Faza de somn: Hiperestezia se accentueaza pana la anestezie. Respiratia este stertoroasa (cu miros de acetona); se produce diminuarea reflexului sfincterian si se instaleaza un somn comatos de cateva ore. Somnul reduce cantitatea (concentratia) de alcool, iar reziduurile creaza dimineata mahmureala.

b. Betia idiosincratica (betia patologica - DSM IV R).

Forma grava si rara care se caracterizeaza printr-o tulburare de constiinta de tip crepuscular care survine la ingerarea unei cantitati mici de alcool la persoane pedispuse (cu fond epileptic sau encefalopat). Acest tip reprezinta urgenta psihiatrica pentru ca imprima un caracter de iresponsabilitate actelor produse in acest episod.

Tablou clinic :

Bolnavul apare coordonat parand ca nu este beat, pe acest fond se instaleaza o tulburare de constiinta profunda de tip crepuscular si in mod neasteptat incepe sa se comporte ca un automat periculos, devine agitat, dominat de anxietate si o stare afectiva negativa.

Procesele de cunoastere sunt profund alterate; este dezorientat in mediu, are iluzii si halucinati mai ales vizuale, intra nemotivat in conflict cu cei din jur, se crede amenintat si evine agresiv si violent; uneori dupa ingerarea alcoolului pacientul doarme dar se trezeste brusc din somnul scurt si dezvolta stare crepusculara.

Starea dureaza de la cateva minute pana la caeva ore timp in care bolnavul poate produce acte antisociale, hetero- sau autodistructive. Urmeaza un somn profund de cateva ore din care se trezeste cu amnezie completa asupra episodului consumat.

Daca in betia simpla sau profunda este vorba de reactia unui creier normal la o cantitate progresiva de alcool, in betia patologica este vorba de reactia unui creier anormal la o cantitate mica de alcool.

2. Delirum tremens (delirul de sevraj alcoolic) :

Manifestare clinica extrem de dramatica ce se produce in prima saptamana dupa intreruperea consumului de alcool la persoanele a caror istoric de consum de alcool se intinde pe mai multi ani. Confera urgenta psihiatrica tulburari, datorita unor foarte puternice manifestari psihosomatice.

Tabloul clinic (2 perioade) :

2.1. Perioada prodromala (personaliate premorbida) - inapatenta pana la anorexie, iritabilitate, anxietate, pot apare iluzii, eventual halucinatii.

2.2. Simptom acut - agitatie intensa si dezordonata, tremur generalizat si amplu; dezorientare in timp si spatiu, confuzie deliranta (persoane) sau delirant onirica (fragmente de vis) intrerupte de scurte perioade de luciditate.

Tulburari senzoriale includ halucinatii mai ales vizuale, dinamice, zoopsihice (animale pe care le percepe ca agresive - duc la angajare profunda). Bolnavul este agitat si speriat, stare generala profund alterata dublata cu tulburari vegetative (transpiratii, febra, tahicardie, cresterea tensiunii arteriale).

Manifestari imprevizibile, actele sunt autodistructive.

3. Tulburari toxice sau nutritionale

3.1.. Halucinoza alcoolica :

Forma deliranta a alcoolismului cronic, se prezinta ca o stare deliranta abundenta caracterizat prin predominanta actiunilor halucinatori pe un fond de claritate a constiintei.

Tablou clinic (divers) : anxietate, halucinatii auditive (frecvent nocturne cu un continut injurios), delir (in general slab structurat, cu idei de persecutie, de urmarire, si continut ostil care genereaza reactii de aparare, fuga, agresiune si deseori suicid.)

Deoarece fenomenologic evolueaza pe un fond de claritate a constiintei, bolnavul isi poate reaminti manifestarile halucinatorii din timpul episodului psihotic.

3.2.. Sindromul amnestic alcoolic (Sindrom Korsakov) :

Esta caracterizata de triada : amnezie (in special pentru datele recent fixate), confabulatie (interferenta elemenetelor onirice si a amintirilor vechi), dezorientare mnezica, asociata cu o polinevrita degenertiva.

Debutul este relativ lent si se manifesta prin :

- apatie, depresie, dismnezie; ansamblu de tulburari pseudoneurotice (dureri de cap, tulburari digestive, cardiace, instabilitate, insomnie, sensibilitate la zgomot).

3.3. Sindromul Wernike (Encefalopatia Wernike) :

Consta in acutizarea si permanentizarea deficientelor mnezice din sindromul Korsakov. Debutul ste relativ brusc pe un fond de impegnatie alcoolica cronica si favorizat de o interventie chirurgicala, de traumatism sau boala somatica.    

Tabloul clinic :

- simptome somatice initiale : anorexie, greturi, voma, scadere ponderala, cefalee, semne polinevritice, tulburari de somn, iritabilitate, anxietate

- tulburari psihice - diminuarea fluxului si ritmului ideativ, hipomnezie si hipoprosexie; hipotonie si apatie complicate in starile grave cu somnolenta, stari confuzionale, coma.

- tulburari neurologice - fotofobii, diminuarea reflexului pupilar de acomodare la distanta si la lumina, hipertonie si reflex de prehensiune.

- tulburari neuro-vegeative (in formele avansate): tahicardie, tahipnee, hipertermie, scadere ponderala.

Prognoza si evolutia sunt negative, depind de promtitudinea tratamentului. In mod normal evolutia este spre moarte sau lasa sechele psihice (dementa), neurologice (polinevrita si paralizii oculare).

Intrebari de evaluare:

1. Confabulatia se intalneste in:

a.       Sindromul Korsakov

b.      Sevrajul alcoolic

c.       Sindromul depresiv