MODELE ALE MICROGRUPURILOR- MODELUL STRUCTURAL-FUNCTIONAL SI MODELUL CRESTERII CIBERNETICE

MODELE ALE MICROGRUPURILOR- MODELUL STRUCTURAL-FUNCTIONAL SI MODELUL CRESTERII CIBERNETICE

g)Modelul structural functional concepe microgrupul ca un sistem cu granite bine definite, care urmareste in permanenta atingerea unui scop, si a carei supravietuire are un caracter problematic. De aceea, in fiecare moment grupul trebuie sa-si mobilizeze resursele si sa actioneze prompt in raport cu cerintele de schimbare. Membrii indeplinesc functii diferentiate, legate de asigurarea supravietuirii grupului si realizarea sarcinii, fapt care explica fenomenul distribuirii statutelor si rolurilor in cadrul sistemului. Diferitele tipuri de functii ale membrilor si subsistemelor se conditioneaza reciproc, dand nastere unui echilibru necesar mentinerii grupului ca sistem si realizarii obiectivelor sale constitutive; cand echilibrul nu se realizeaza, grupurile au dificultati in desfasurarea activitatilor sale si - uneori - nici nu supravietuiesc. Modelul structural-functional aduce o contributie importanta la elaborarea psihosociologiei microgrupurilor, subliniind rolul invatarii in structurarea si evolutia sistemului, si evidentiind legatura care exista intre motivatia individuala si mentinerea grupului ca sistem; in acest context, dezintegrarea grupului apare ca un fenomen obiectiv, consecinta fireasca a neindeplinirii cerintelor de echilibru intern. Insa, accentuand foarte mult aspectele legate de supravietuire si omitand conditiile dezvoltarii, modelul prezinta o anumita tenta conservatoare in interpretarile teoretice pe care le propune.

h)Modelul cresterii cibernetice concepe grupurile ca sisteme de prelucrare a informatiei, cu posibilitati potentiale de autoreglare si autodezvoltare. Ca si in cazul modelului structural-functional cu care are multe elemente comune, modelul cibernetic presupune existenta unor agenti care, observand si evaluand situatia, actioneaza consecvent asupra realitatii fizice si sociale in care grupul se manifesta, realizand stari dinamice de echilibru in plan intern si extern. Urmarind nu numai supravietuirea, sistemul vizeaza si strategii implicite de dezvoltare, pe baza a trei categorii de feed-back-uri:

a) feed-back-ul urmaririi si realizarii scopurilor, care presupune reorientarea si restructurarea activitatii membrilor in raport cu gradul de congruenta dintre scopurile propuse si rezultatele obtinute la un moment dat;

b) feed-back-ul organizarii si restructurarii interne in raport cu gradul de compatibilitate dintre normele si valorile de grup si cele ale spatiului sociocultural in care grupul fiinteaza;

c) feed-back-ul constituit din constiinta de sine a grupului ca sistem, la acest nivel membrii actionand ca agenti ai constiintei de grup. In urma actiunii convergente a acestor conexiuni inverse, membrii grupului isi formeaza un sistem de reprezentari si simboluri prin care se raporteaza la relatiile interpersonale din cadrul sistemului, procesele psihosociale dezvoltate in acest context interactional generand reglari. si restructurari continue in planul vietii de grup, astfel incat sa se realizeze mentinerea grupului ca intreg, realizarea sarcinilor constitutive si asigurarea echilibrului dinamic cu mediul extern. Desi modelul cresterii cibernetice este deosebit de complex, la o analiza mai atenta se poate evidentia una dintre carentele sale: accentuand functiile legate de autoreglare, invatare si dezvoltare, se ignora partial dimensiunea psihologica a constituirii raporturilor intra si intergrupale, in favoarea aspectelor formale, de natura organizationala si institutionala.