TULBURARI DE COMUNICARE SI DE ATENTIE

TULBURARI DE COMUNICARE SI DE ATENTIE

I. Tulburari de comunicare

I. Tulburari ale functiei de comunicare

1. Tulburari ale caracterului adresativ (orientarea comunicarii): puternic perturbat in schizofrenie unde bolnavul nu are nevoie de partener.

2. Tulburari ale caracterului situativ (functia de loc si context): perturbat la paranoic care adopta un ton impropriu situatiei (declamativ, suspicios) si la schizofrenici unde bolnavul ignora situatia dand frau liber pulsiunilor sale fara cenzura.

3. Tulburari in sustinerea comunicarii - argumentare, consecventa: perturbat in dublu sens: fie prin inflexibilitatea si rigiditatea ideilor (delir, paranoia), fie prin inconsecventa ideilor (oligofrenie, schizofrenie).

II. Tulburari propriu-zise ale limbajului :

A. Dislogii - cauze psihice

B. Disfagii - cauze organice

C. Dislalii - tulburari de pronuntie si articulare. (obiectul logopediei).

A. Dislogii

1. Tulburari de forma

1.1. tulburari de intensitate si timbru: fie voce de tonalitate scazuta (depresii, schizofrenie, stari reactive, stari de insuficienta dezvoltare cognitiva, involutie senila, afectiuni somatice respiratorii, stari terminale precomatoase, tratamente cu neuroleptice), fie voce de intensitate crescuta (psihopatia histrionica si impulsiva, cea paranoida, paranoia si stari de excitatie maniacala).

1.2. tulburari de ritm si debit :

1.2.1. Hiperactivitate verbala :

a. Bavardaj: intensificare a debitului ideatic in: isterie, excitatie maniacala

b. Tahifenia - intensificarea ritmului (rapid dar fara continut bogat) in: manie, stari de excitatie.

c. Logoree: intensificare de ritm + debit + flux ideativ = curgere verbala. Intalnit in:

excitatie maniacala, intoxicatii usoare.

d. Verbigeratie:     intensificare de ritm + debit, cu afectarea coerentei si alterarea mesajului; consta in repetarea stereotipa a unor cuvinte si fraze neinteligibile.

1.2.2. Hipoactivitate verbala :

a. Hipoactivitate simpla: caracteristic starilor nevrotice.

b. Bradifenie: incetinirea ritmului. Apare in: stari depresive (datorita accentului pus pe bolnav pe o anumita idee), schizofrenie, insuficienta cognitiva, poate evolua progresiv pana la mutism.

c. Mutism: scadere pana la disparitie a debitului verbal.

1.3. Tulburari ale coerentei verbale :

a. Blocaj verbal - intreruperea brusca a comunicarii. Apare in: psihopatii (tensiuni negative), schizofrenie.

b. Salata de cuvinte - asociere de cuvinte izolate (stadiu avansat a schizofreniei)

c. Stereotipii verbale - repetarea aceluiasi cuvant, in schizofrenie (hebefrenica si catatonica), stari de involutie senila.

d. Onomatomania - repetarea unui cuvant cu tendinta spre rima si rezonanta onomatopeica.

e. Palilalia - folosirea stereotipa a ultimului cuvant din propozitie (in stari de dementa si schizofrenie).

2. Tulburari de continut: alterarea sensului cuvintelor care pot fi modificate, fuzionate sau bolnavul le acorda o semnificatie diferita de cea comuna. Se inregistreaza 2 forme :

2.1. la nivelul cuvintelor: paralogisme (folosirea unui anumit cuvant intr-o acceptiune particulara in schizofrenie, stari depresive), neologisme (in schizofrenie), glosolalia ( neologismele abunda, deviind limbajul de la functia sa si dandu-i un aspect bizar,     automat, incomprehensibil), jargonofazia (neologismele creaza un nou limbaj = ermetismul comunicarii la schizofrenici).

2.2. la nivelul frazelor (afecteaza stilul): stil telegrafic, agramatismul, paragramatismul, embolofagia, schizofazia.

B. Disfazii: tulburari ale limbajului datorate unor leziuni cerebrale, de natura tumorala, vasculara, traumatica. Deoarece apar ca urmre a fragilizarii peretelui vascular sunt mai frecvente la persoane in varsta, asociindu-se adesea cu tulburari adiacente (hemiplagii, pareze etc).

a. Afazia: absenta totala a comunicarii.

b. Surditate verbala = dificultate de a intelege limbajul, in ciuda faptului ca bolnavul aude.

c. Intoxicatii prin cuvant = repetarea unui cuvant folosit de interlocutor sau repetarea unui raspuns pentru intrebarile care urmeaza. Se asociaza adesea cu intoxicarea prin gest si repetarea ordinului dat; etiologia este traumatica.

d. Amnezia verbala = dificultatea reamintirii unor cuvinte.

e. Parafazia = folosirea unor cuvinte deformate (semantic) in locul celor oportune, dar nu ca urmare a deformarii cuvantului ci a amneziei semnificatiei lui

Disfazicul prezinta si tulburari ale limbajului scris: dislaxia.

II. Tulburari de atentie

Tulburari ale atentiei (disprosexii) sunt predominant cantitative :

1. Hiperprosexia - exagerarea orientarii selective, apare in: manii (unde angajeaza intreg comportamentul), toxicomanii sau stari de usoare intoxicatii (alcool, cafea) fenomene de mai mica amplitudine. Particularitati: poate sa se manifesta predilect pe un anumit domeniu al vietii psihice, imtreuna cu anumit continut ideativ.

Exemple: in depresii, unde orienteaza atentia preponderent asupra ideii de culpabilitate, la hipocondrici, la paranoici unde atentia orientata spre orice eveniment sau situatie legata de tema deliranta.

2. Hipoprosexia: scaderea atentiei in intensitati diferite pana la aprosexie. Se manifesta in stari de surmenaj, irascibilitate, anxietate, de insuficienta dezvoltare cognitiva si in toate starile confuzionale direct proportional cu gravitatea tulburarii de constiinta.

3. Aprosexia: scaderea totala a atentiei.

Intrebari de evaluare:

1. Aprosexia poate fi intalnita in:

a.       Stari comatoase

b.      Stari maniacale

c.       Stari depresive