Abordarea sociologica a familiei

Abordarea sociologica a familiei

Preocuparile explicite, teoretice si aplicative, privitoare la familie ca reprezentand unul din cele mai specifice fenomene sociale, au contribuit progresiv la constituirea uneia dintre cele mai extinse si mai utile specializari a

teoriei sociologice, si anume sociologia familiei.

In lucrarea  Cercetarea monografica a familiei  Xenia Costa-Foru defineste, respectand intru-totul schema gustiana a cadrelor si manifestarilor vietii sociale, importanta sociala a familiei:  .unitatea familiei va fi pentru noi, ca orice unitate din societate, un ansamblu autonom de manifestari spirituale, economice, juridice si politice, conditionate cosmic, biologic, psihologic si istoric si integrate unei serii de relatii si procese sociale  (1945, nr.10). Geneza familiei ca institutie sociala a suscitat interesul multor analisti apartinand diverselor discipline sociale : filosofie, istorie, economie, antropologie si nu in ultimul rand, drept, sociologie si demografie.

In sens sociologic familia ne apare ca realitate sociala distincta, ca grup primar al societatii in care se manifesta relatii multiple (fundamentale fiind cele de casatorie si rudenie) :  familia desemneaza grupul de persoane unite prin casatorie, filiatie sau rudenie ce se caracterizeaza prin comunitate de viata, de sentimente, interese, aspiratii  (M.Voinea, 1983)

In capitolul "Istorie si Etnologie" al cartii sale de " Antropologie structurala", C.Lvi-Strauss prezinta sintetic particularitatile vietii de familie (1958, 303-333) :

a)     familia isi are originea in casatorie ;

b)    familia consta din sot, sotie si copiii nascuti din uniunea lor ;

c)     grupul este unit prin drepturi si obligatii morale, juridice, economice, sociale, incluzand si drepturile sau interdictiile sexuale.

Mai radical in exprimare, G.Murdock (1967) face distinctia intre familie si mariaj. Astfel, familia este inteleasa ca  grup social caracterizat prin rezidenta comuna, cooperare economica si reproductie , in timp ce mariajul reprezinta un complex de obiceiuri ce se centreaza pe relatiile unei perechi de adulti asociati sexual in cadrul unei familii .

Inainte de a ne referi la tipurile de familie existente in societate, si deci, la clasificarea criteriala a acestora, sa definim doua concepte de baza, si anume rudenia si sistemul familial. Ca definitie fireasca, rudenia reprezinta legatura de sange. Juristii preiau si extind aceasta definitie la  legatura juridica dintre doua sau mai multe persoane care coboara unele din altele, care sunt, de exemplu, tatal, fiul, nepotul de fiu sau care, fara a descinde unele din altele, au un autor comun, cum sunt, de exemplu, fratii intre ei, verii primari intre ei . (I.Filipescu, 1984)

Rudenia se prezinta sub doua forme : dreapta (sunt rude directe tatal, fiul, nepotul de fiu) si colaterala (fratii intre ei, verii primari intre ei). De asemenea, rudenia este studiata de catre sociologi si juristi pe de o parte, din punct de vedere al ascendentei respectiv descendentei, iar pe de alta parte, din punct de vedere al intensitatii legaturii de rudenie (mai apropiata sau mai indepartata). In acest sens, distanta dintre rude se masoara cu ajutorul gradului de rudenie care, conform Codului Familiei se face diferit, dupa felul liniei de rudenie.

In cazul rudeniei directe, gradul de rudenie se socoteste dupa numarul nasterilor prin care se stabileste legatura de sange dintre doua persoane : tata-fiu, rude de gradul I ; bunic-nepot, rude de gradul al II-lea. In cazul rudeniei colaterale, gradul de rudenie se socoteste dupa numarul nasterilor, pornind de la una din rude in linie ascendenta, pana la autorul comun si apoi, de la acesta, in linie descendenta pana la cealalta ruda : fratii sunt rude de gradul al doilea, unchiul si nepotul de frate sunt rude de gradul al treilea, verii primari sunt rude de gradul al patrulea.

Din punct de vedere sociologic, legatura rudeniei a suscitat interesul analistilor inca din secolul al XIX-lea. Este recunoscut geniul lui Lewis Morgan, a carui lucrare  Systems of Consanguinity and Affinity of The Human Family  (1871) a intemeiat studiile despre rudenie. (apud C.Lvi-Strauss, 1958, 303-333)

Lvi-Strauss considera ca, in ciuda dezvoltarii studiilor despre rudenie,  documentatia este foarte slaba. Daca lasam la o parte istoria pentru a nu considera decat exclusiv prezentul, universul uman numara. 3.000 pana la 4.000 de societati distincte ; .noi nu putem rationa decat asupra a 250, cifra inca prea optimista, dupa parerea mea . (1971, 217) Am redat acest paragraf din cartea de "Antropologie Structurala" a lui Lvi-Strauss pentru a sublinia importanta cercetarilor de sociologie in domeniul familiei si, implicit, rudeniei (cercetari care, dupa cum se intelege si din citatul redat, acopera cel mult o zecime din aria globala a relatiilor de rudenie).

In ceea ce priveste conceptul de sistem social, acesta este definit de I.Mihailescu drept un sistem de reglementare a relatiilor dintre barbatii si femeile de varsta matura si dintre acestia si copii. ("Dictionar de sociologie", 1993, 238) Sistemele familiale exista in orice societate, dar se diferentiaza intre ele dupa gradul de cuprindere a grupului familial, forma de transmitere a mostenirii, modul de stabilire a rezidentei noilor cupluri si modul de exercitare a autoritatii in cadrul familiei.

Clasificari laborioase ale conceptului de familie care sa acopere diversitatea cazurilor reale sunt realizate in literatura de specialitate romaneasca de catre I.Mihailescu (1983, 1987, 2000) si Maria Voinea (1978, 1983, 1993). Plecand de la distinctia familie nucleara - familie extinsa (iar in cadrul acestora existand distinctia familie de origine - familie de procreare), Voinea clasifica familiile in functie de criteriul locuinta (in familie de rezidenta si familie de interactiune) si in functie de criteriul  normalitatii vietii de familie  (in familie normala si familie nenormala sau dezorganizata). In literatura sociologica intalnim notiuni echivalente ca sens cu familia nucleara, si anume familia simpla, restransa, conjugala, biologica, elementara, toate desemnand situatia rezultata din casatoria a doua pesoane de sex opus si urmasii acestora.

Familia de origine denumita si familia de orientare sau familia consanguina, reprezinta familia in care te nasti si cresti.

La celalalt pol se situeaza familia de procreare (familie proprie sau familie conjugala) stabiliaa prin propria casatorie, incluzand sotul, sotia, fiii si fiicele. Studiile de specialitate recunosc familia de procreare ca baza a sistemului de inrudire in orice societate.

Familia elementara (nucleara) presupune existenta a trei tipuri particulare de relatii sociale : dintre parinti si copii, dintre copiii acelorasi parinti si dintre sot si sotie ca parinti ai acelorasi copii. Fiecare individ face parte din doua familii nucleare : familia parintilor sai sau familia de origine, in care el detine rolul de copil si familia pe care si-o constituie prin propria casatorie sau familia de procreatie, in care el are rolul de sot sau sotie. Familia extinsa sau familia largita vizeaza unirea mai multor familii nucleare in linie verticala cu generatii succesive adiacente (incluzand deci, rudele directe si colaterale pana la a III-a, a IV-a, a V-a generatie).

Luand drept criteriu de clasficare locuinta, M.Voinea distinge intre familia de rezidenta si cea de interactiune. In acest sens, familia de rezidenta vizeaza persoanele ce locuiesc in aceeasi casa si desfasoara activitati economico-gospodaresti comune. In familia de rezidenta pot fi incluse rudele si in unele cazuri, alte categorii de persoane ce pot locui temporar in familie. Din aceasta ultima perspectiva, conceptul de familie de rezidenta este echivalent cu cel de menaj (inteles ca grup de persoane ce locuiesc sub acelasi acoperis si care desfasoara o activitate domestica comuna). Familia de interactiune defineste grupurile de persoane intre care exista relatii de rudenie sau relatii de intrajutorare, schimburi reciproce de produse, vizite, etc.

In ceea ce priveste caracteristica  normalitatii vietii de familie  clasificam familiile in normale si nenormale. In primul caz, normalitatea se refera la indeplinirea tuturor functiilor pe care familia si le-a asumat, cu alte cuvinte, dincolo de incarcatura axiologica, termenul  normal  semnifica ceea ce este permisibil social. Familiile nenormale sunt cele in care una sau mai multe functii asumate sunt carentate. Dupa H.Stahl (1962) sensurile termenului de normal variaza de la :

a) acceptiunea curenta, dupa care frecvensa unui fenomen determina normalitatea sa ; potrivit acestui sens, familia normala este cea compusa din sot, sotie si copii, si evident, anormale ar fi situatiile contrare ;

b)    sensul conferit de lege normalitatii ; din aceasta perspectiva normale sunt familiile intemeiate prin actul juridic al casatoriei si, nenormale - familiile care eludeaza legislatia familiei, traind in concubinaj ;

c)  sensul etic al normalitatii ia in considerare intemeierea familiei pe baza sentimentelor de dragoste, respect reciproc, stima, cu precizarea ca dimensiunea etica a familiei este dificil sau chiar imposibil de cuantificat.

Un alt criteriu de clasificare il reprezinta fazele ciclului de viata familiala, fiecarei faze corespunzandu-i probleme familiale specifice :

a)- faza protogeneziaa : se desfasoara intre momentul contractarii casatoriei si nasterea primului copil al cuplului ;

b)    - fazele intergenezice ;

c)     - faza casatoriei descendentilor, se desfasoara pana la disparitia cuplului initial.

I.Mihailescu clasifica sistemele familiale in functie de transmiterea mostenirii unei familii (proprietate, nume, status). Aceasta mostenire, considera sociologul roman, se poate face in trei forme, patrilinear (pe linia tatalui), matrilinear (pe linia mamei) sau bilinear (liniile paterna si materna au acelasi rol). In general, in societatile europene sau de cultura europeana, transmiterea mostenirii se face in sistemul bilinear, desi, numele de familie se transmite, in majoritatea cazurilor, pe linie paterna. (apud C.Zamfir, L.Vlasceanu, coord., 1993, 239) A doua clasificare facuta de I.Mihailescu se refera la stabilirea rezidentei unui cuplu familial. Atragand atentia asupra faptului ca acest lucru se face diferentiat de la o societate la alta, Mihailescu face distinctia intre sistemul patrilocal (in care noul cuplu isi stabileste resedinta in familia sau in comunitatea de unde a provenit sotul), sistemul matrilocal (noul cuplu se stabileste in comunitatea sau in resedinta familiei de provenienta a sotiei) si sistemul neolocal in care fixarea locuintei se face in afara familiilor sau comunitatilor din care provin sotii. In concluzie, diversitatea conotatiilor conceptului de familie subliniaza importanta acesteia ca tip special de grup social in care coeziunea emotionala are o semnificatie deosebita pentru asigurarea functionalitatii normale a lui.

Ce este familia din punct de vedere sociologic ?

Sociologul francez H.Mendras (1987) raspunde simplu :  familia este exemplul tipic de grup primar  caracterizat prin asocierea si colaborarea intima a tuturor membrilor ei. Se naste astfel familia ca o retea de relatii interindividuale determinate atat de personalitatile membrilor, cat si de unele fenomene exterioare grupului. In cadrul familiei, membrii au statusuri si roluri bine precizate pe baza carora  se stabilesc relatii bio-psiho-sociale ce confera particularitate vietii de familie . (M.Voinea, 1994)

J.Szczepanski apreciaza ca in majoritatea societatilor, familia se manifesta ca un grup specific caracterizat printr-o puternica sudura interna care, spune sociologul polonez, apare printr-o puternica coeziune sentimentala, pe baza atasamentului emotional si a dorintei sexuale.  La aceasta coeziune sentimentala se va adauga o impletire de dependente rezultate din functiile economice, sociale si culturale, din indatoririle fata de copii, fata de parinti, etc. . (Szczepanski, 1972)