CONVERGENTA INTRE SOCIOLOGIE SI DEMOGRAFIE

CONVERGENTA INTRE SOCIOLOGIE SI DEMOGRAFIE .

In cursul ultimilor 40 de ani sociologia si demografia s-au eliberat putin cate putin de influenta transversala care predomina inaintea ultimului razboi mondial.

In cursul ultimilor zece ani, acelasi obiect de studiu : analiza istoriilor de viata, a impus o convergenta intre sociologie si demografie, o complementaritate a celor doua demersuri de cercetare, care aduce imbogatirea si avansarea analizei: analiza demografica cauta sa masoare interactiunile intre diversele fenomene ale vietii unui individ si cercetarea sociologica cauta sa sesizeze dinamica biografica produsa de aceste evenimente. Chiar daca se inregistreaza cu o mare precizie datele evenimentelor, in ceea ce priveste derularile lor de-a lungul timpului, ele nu sunt decat expresia unor forte aflate dedesubt, a unor interactiuni complexe care actioneaza in permanenta intre diversele sisteme de relatii. Cercetarea sociologica, in profunzime, a catorva unitati semnificative este singura care poate permite inregistrarea tuturor elementelor, variabile masurabile si adesea non masurabile, care influenteaza asupra derularii istoriilor de viata, pentru a elabora modele demografice mai realiste, care se vor sprijini pe observatii sociologice (timp vag, eterogeneitate neobsevata) si nu se vor mai baza pe ipoteze adesea putin fondate. Demersul sociologic permite astfel sa se puna la punct modele bine adaptate proceselor care se produc in mod real, ameliorand validitatea lor. Numai in asemenea conditii, analiza demografica-statistica a biografiilor va permite concluzii solide asupra interactiunilor dintre fenomene, fondate pe diverse tipuri de modele si pe teste statistice precise.

In cadrul lucrarilor pluridisciplinare conduse pe tema 'Cercetarilor Longitudinale', grupul format din nouasprezece cercetatori din discipline diferite au incercat sa structureze intr-un cadru comun campul lucrarilor longitudinale. Daca obiectul de studiu 'istoriile de viata' este acelasi, fiecare disciplina il abordeaza, colecteaza si trateaza in mod diferit. Definitia comuna adoptata tine cont de aceasta diversitate : 'cercetarile longitudinale au drept caracteristica studiul evenimentelor sau starilor, obiective sau subiective, in succesiunea lor si in interactiunile lor in raport cu un timp istoriceste definit, survenite aceleiasi entitati (individ, familie, organizatie,etc.) in sanul unui grup bine definit (generatie, promotie, etc.). Cercetarile longitudinale vor sa raspunda unor obiective precise, prin diverse moduri de strangere de date si prin metode de analiza si modele particulare'(D. Courgeau et E. Lelièvre : 1990).

In demografie, analiza demografica care s-a dezvoltat plecand de la date detaliate de ancheta, permite sa se abordeze intr-o maniera precisa doua probleme care se puneau deja de mult timp in demografie : problema interactiunii intre fenomene demografice permitind sa se studieze situatii intotdeauna mai complexe si sa se deceleze diverse tipuri de dependenta intre evenimente (reciproca, unilaterala) sau independenta dintre ele si problema eterogeneitatii populatiilor, deoarece caracteristicile unui individ se pot schimba in permanenta in tot cursul vietii sale. In fapt, metodele puse la punct de D. Courgeau si E. Lelièvre (1989) analizeaza interactiunile intre fenomene demografice, sociale si economice facand sa intervina in mod simultan eterogeneitatea populatiilor considerate. (Termenii 'interactiune' si 'eterogeneitate' trebuiesc luati in sensul lor statistic).

Existenta de situatii mai complexe decat cele de interactiuni intre fenomene impune depasirea simplei interactiuni si luarea in considerare de interrelatii mai complexe intre fenomene.

Realizarea unei analize de interactiune necesita identificarea de fenomene distincte pentru care se testeaza concurenta la momente cheie ale ciclului de viata. Acest demers are avantajul de a oferi o structura a unei interactiuni particulare pe care altfel nu am sti sa o calificam. In acelasi timp, daca alegerea de fenomene distincte se impune usor in anumite cazuri, alte interactiuni par mai dificil de caracterizat in termenii actiunii a doua (sau mai multe) procese distincte. In cazul in care aparitia unui fenomen determina o modificare radicala a conditiilor de evolutie ale unui al doilea proces, care el insusi afecteaza prin retur primul proces, deciziile rezultante in unul sau altul din cele doua domenii pot aparea mai complexe si mecanismul lor dificil de evaluat. In general, o analiza de interactiune nu reuseste decat sa identifice o puternica influenta reciproca a unui eveniment asupra altuia, fara sa poata determina o axa de dependenta dominanta. Ne gasim astfel in fata unei dependente circulare care nu a putut fi depasita prin analiza. Trebuie insa retinut ca inainte de elaborarea conceptului de interactiune, acest gen de problema nu putea sa fie nici macar identificat in masura in care fiecare fenomen constituia un obiect de studiu separat si in care influenta altor procese era masurata in absenta evolutiei propriei sale influente asupra acestor alte procese. Exemplul unei asemenea circularitati, in care numeroasele studii nu au reusit sa determine axa dominanta este interactiunea intre fertilitate si activitatea feminina. Astfel, o reflexie critica asupra naturii implicatiilor acestor limite (M. Kempeneers et E. Lelièvre : 1990) a relevat ca impasul este mai degraba de natura conceptuala si ca problema necesita sa fie pusa in termeni care depasesc simpla interactiune intre fenomene. Aparea astfel necesara depasirea interactiunii dintre activitate si fertilitate. Existenta unei situatii mai complexe a impus insasi redefinirea conceptelor de baza si preconizarea inregistrarii interactiunii la sursa sa, respectiv in amont de analiza propriu-zisa. Astfel avansarea propusa in acest caz nu tine de o modelizare mai savanta a fenomenelor in joc ci mai degraba de o ameliorare suplimentara a datelor. Colectarea de date privind 'munca feminina' presupune culegeri simultane din domeniul interactiunii dintre sfera domestica (de care depinde fertilitatea, dar de asemenea si prezenta sau absenta sotului) si sfera remunerata, caracterizata nu numai prin modalitatile de activitate (salariu, orar, etc.) dar si prin constrangerile pietei muncii. De aici rezulta ca conceptul de 'munca feminina' depaseste conceptele de activitate si fertilitate. O analiza biografica aplicata apoi datelor complexe asupra muncii feminine va permite surprinderea arbitrajelor in integralitatea lor. Observam astfel ca se deschid perspective noi analizei biografice confruntate cu date complexe.