Capitalul social si participarea la vot in Romania post-comunista

Capitalul social si participarea la vot in Romania post-comunista

Tema cercetarii

Evidentierea si analizarea legaturii cauzale dintre capitalul social (prin fiecare componenta a sa) si participarea la vot in spatiul social al Romaniei post-comuniste.

Perspective teoretice:

Capitalul social- Bourdieu, Coleman, Putnam, Uslaner, D. Sandu, G. Badescu etc.

Comportamentul de vot- participarea politica si civica formala: votul.

Capitalul social si participarea politica- Almond si Verba, Uslaner, B. Voicu etc.

Intrebari de cercetare:

• Care este nivelul capitalului social, in mod particular al fiecarei componente a lui, in Romania post-comunista, comparabil cu alte tari europene?
• Care este sensul relatiei de cauzalitate existenta intre capitalul social (formele capitalului social) si intentia de a merge sau nu la vot, ca forma a particparii politice in cazul Romaniei ? Exista o relatie intre capitalul social (formele capitalului social) si intentia de a merge la vot, ca forma a participarii politice?
• Cum influenteaza la nivel individual capitalul social, dar si fiecare componenta a sa luata separat, comportamentul de vot (participarea la vot) in Romania post-socialista?
• Cum influenteaza fiecare forma a capitalului social in parte, comportamentului de vot, cand cazurile analizei devin tarile preluate din WVS? Cum influenteaza la nivel agregat (tari) capitalul social, dar si fiecare componenta a sa luata separat, comportamentul de vot (participarea la vot)?
• Ce diferenta exista intre cele doua nivele de analiza, cel agregat si individual, din punct de vedere a influentei capitalului social (luat ca intreg) asupra intentiei de a merge la vot?

Ipotezele cercetarii:

• Capitalul social, luat ca suma componentelor sale, influenteaza semnificativ comportamentul de vot al indivizilor, atat la nivelul Romaniei (cand cazurile sunt indivizii), dar si la nivelul tarilor europene si SUA (cand cazurile sunt tarile).
• Apartenenta la organizatie a indivizilor, ca retea sociala formala are o influenta semnificativa asupra comportamentului de vot; nu acelasi lucru s-ar putea afirma despre retelele informale, de genul familiei sau a comunitatii de apartenenta, care nu coreleaza semnificativ cu comportamentul de vot; iar cea mai intensa influenta asupra participarii la vot, o are increderea politica. Aceste relatii sunt la fel in ambele nivele analize (individual si agregat).

Metodologie: de natura cantitativa - analiza secundara a unor documente de tip sociologic (Bazele de date BOP 2005 si WVS 1999);

Metoda de analiza a datelor: analiza statistica cu SPSS;

Motivatie- ratiuni practice; validitatea indicatorilor si fidelitatea datelor; spatiul vast al cercetarii impune un esantion reprezentativ realizat la nivelul tarii; posibilitatea analizei comparative a datelor obtinute pe alte state.

Operationalizare- variabile:

Capitalul social- increderea politica, increderea generalizata, relatiile sociale, aderenta in organizatii.

Participarea la vot- intentia de vot a subiectilor (alegerile parlamentare si prezidentiale).

Analiza statistica:

BOP mai 2005: analiza factoriala; asocieri; regresia logistica;

WVS 1999 - analiza factoriala- extragerea prin agregare a 31 de cazuri(tari).

tari_valul1999.sav-      regresii liniare simple; regresia multiliniara; grafice de bare si scatter.

Rezultatele cercetarii

n      La nivel individual nu se poate afirma ca se imbunatateste predictia participarii la vot cu ajutorul capitalului social. La nivelul agregat, capitalul social se dovedeste a fi un bun predictor pentru participarea la vot, el explicand aproape 50% din variatia variabilei dependente.

Tabel D1.6 Tabelul de imbunatatire a predictiei (Regresia logistica- variabilele capitalului social si intentia de a merge la vot- nivelul individual

Tabel D1.2 Coeficientul de corelatie si calitatea estimarii. (Regresia multiliniara- variabilele capitalului social si intentia de a merge la vot- nivelul agregat)

n      In cazul datelor aferente Romaniei, s-au obtinut nivele ridicate increderea politica si relatiile sociale, si nivele scazute la celelalte 2 componente, increderea generalizata si aderenta in organizatii.

Tabel F1 Nivelul afilierii in organizatii in tarile europene si SUA

n      In ambele cazuri (agregat si individual), capitalul social are o influenta asupra participarii la vot, prin doua din componentele sale, increderea politica, si aderenta in organizatii(in cazul agregat, intensitatea e mai mare). In cazul agregat, exista o legatura si cu relatiile sociale si cu increderea generalizata, insa este de o intensitate extrem de redusa.

Tabel B1.2 Tabelul de asociere: increderea politica- intentia de vot, alegerile parlamentare (nivelul individual )

Tabel E1 Intentia de vot si afilierea in organizatii. (nivelul agregat)

n      La nivel individual, se observa posibilitatea ca prin participarea la vot sa se poata prezice increderea politica a indivizilor.     

Concluzii: Participarea la vot, ca fenomen social, poate fi determinata si de alte variabile explicative. Insa, capitalului social si mai ales anumite componente ale sale sunt extrem de relevante in determinarea optiunii de a merge la vot sau nu. S-a dovedit astfel ca aceasta relatie de cauzalitate exista nu doar in cazul datelor obtinute la nivelul Romaniei post-comuniste, ci si la nivelul altor democratii, mai noi sau mai vechi. Datorita nivelului scazut a unor componente a capitalului social, aceasta relatie apare mai putin intensa in cadrul tarii noastre (pentru datele obtinute).