DIN ISTORIA CALAMBURULUI

DIN ISTORIA CALAMBURULUI

Calamburul este la fel de vechi ca si limbajul. Este cunoscut din antichitate de greci si romani fiind cultivat in operele lor de Cicero, Homer, Herodot, Aristofan, Eschil, Plaut s. a.

La oracolul de la Delphi erau adesea folosite jocurile de cuvinte. De exemplu, un general care vroia sa stie daca sa plece sau nu intr-o calatorie, a primit urmatorul raspuns: Domine, stes ('Stapane, ramai'), dar care poate fi inteles si ca Domi ne stes ('Acasa nu sta').

In evul mediu calamburul s-a raspandit in Europa, atat in literatura scrisa, cat si in cea orala.

Non Angli sed Angeli ('Nu englezi, ci ingeri') ar fi spus papa Grigorie I (Cel Mare) (c.540-604). Prin anul 590 se spune ca papa Grigorie I intalnind niste sclavi intr-o piata din Roma care spuneau ca sunt englezi ar fi zis : 'Este prea bine, caci ei au fetele unor ingeri'

Calamburul in Franta secolului al XVI-lea a fost cultivat cu predilectie.

In epoca elisabetana, in Anglia, calambururile erau foarte la moda si sunt deseori intalnite in comediile lui Shakespeare.

In 1768 Denis Diderot, filozof materialist, scriitor si estetician francez (1713-1784) foloseste pentru intaia oara in lume denumirea de calambur.

Parintele calamburului modern este considerat Geoges-Franois Mareschal, marchiz de Bivre (1747-1789) care, in 1771, a scos un almanah al calambururilor. Bivre a ajuns protejatul lui Ludovic al XV-lea, el insusi un mare amator de jocuri de cuvinte.

CALAMBURURI ROMANESTI

'Cand nu-ti suna-n buzunare,
patimesti de galbinare' (= galbini n-are)
'Buna ziua, mai nea vere' (= neavere)
'Te gaseste boala galbinarii si frigurile pungii'
- Anton Pann, Povestea vorbei

'Iarna suiera p-alt ton' (= palton)
- V. A. Ureche

'La carti c-un as esti asasin,
Cu spade-n lupta spadasin,
Dar fara spada, fara as,
Tu singur spune: ce-ai ramas?'
- I. L. Caragiale

Poetul Iancu Vacarescu a folosit si el 'calamburguri', cum le numea el. La o plimbare cu Heliade, Vacarescu este salutat de o persoana cu 'marite si de bun neam domine', care s-a prezentat drept 'dascal'. Om care nu se falea cu originea sa, Vacarescu ii dadu lui Heliade o hartie pe care scrisese:
'da'-s cal'.

'Intai lui Lapadus capul sparsa,
Apoi lui Mugurel falca dreapta
O facu stramba';
- Ion Budai-Deleanu, Tiganiada

Hasdeu scria cronici teatrale presarate cu calambururi si observatii pline de umor. De exemplu:
'Nu cumva pentru ca d-l Pascaly este rege-soarele acestui teatru.' (= regizorul)
Cuvantul sonet e romanizat (= sunet), pentru ca Hasdeu sa se poata deda urmatorului triplu joc de cuvinte: ca atat dansul, 'cat si Urechila au asurzit publicul, fiecare in parte cu cate un sunet'.

' niste amazoane in catrinte, care culegeau poame intr-o livada, si care vazandu-ne ca sarim peste un gard si ca inaintam spre ele ca niste zmei, spre a le lua cateva poame, au inceput a ne improsca cu coarne, razand si strigandu-ne: Nu suguiti, domnilor cu coarnele, ca vi se pot prinde de frunte . Noi am raspuns cu marinimie ca nu suntem insurati.'
- V. Alecsandri

'Istorica pereche,
Asa pereche zic si eu !
Ce legatura veche !
Ureche jura-ntr-un Hasdeu
Hasdeu intr-o ureche.'
- Doi academici, publicata in Moftul roman, feb. 1893

M. Kogalniceanu da un exemplu de calambur in 'Miscelele' publicate in 'Propasirea' (1844) atribuindu-le domnului Calamburescu:
'Banul este un nume rar' (= numerar)

Este adesea citat cunoscutul calambur al lui C. Negruzzi din Cum am invatat romaneste:

'Maica-ta de-i vie
Bine-ar fi sa vie
Pan' la noi la vie.'

Urmatorul calambur incisiv lasat de Hasdeu ii este adresat lui Ion Strat, unul din membrii Consiliului superior al invatamantului, care a hotarat destituirea lui Hasdeu din cauza romanului Duduca Mamuca:

'Intr-o istorie turceasca
Se scrie printre flori de cuc
Ca cine burta vrea sa-si creasca
Indata faca-se eunuc.

D-aceea, domnilor, d-aceea
Sunt necajit si turburat
De mult ma zbuciuma ideea
Cu orice pret sa fiu ca Strat.'
- Hasdeu, Elogiul castratiunii

In fabula Plugul si tunul a lui G. Ranetti plugul se adreseaza tunului:

'- Prietene, fara indoiala
Pesemne esti smintit ori Krupp'
- G. Ranetti

Krupp - luat in sensul de beat-crup (= beat crita) si cu sensul de Krupp - mare fabricant de german, care fabrica si tunuri.

Ion Luca Caragiale a fost un mare cunoscator al calamburului, folosindu-se adeseori in opera sa de el. Cu ajutorul sau, scriitorul a satirizat, a infierat, a demascat, dar mai ales a ridiculizat pretiozitatea, imbuibarea retrograda, ingustimea de vederi, prostia incurabila Din nenumaratele jocuri de cuvinte intalnite in opera autorului, iata cateva:
'Care este culmea calamburului ?' intreaba Stacan in Hatmanul Baltag si tot el raspunde: 'sa faci un magar-ambur'.
'Calambururi, culmi si alte mici jocuri de salon, pe cat de amuzante, pe atat de instructive. iar mai departe: 'Ei ! s-a incheiat cu jocurile de cuvinte'.
Pamfletul Congresul cooperativ roman abunda in calambururi:
Croitorul care o ia 'p-alt ton', doctorul care arata ca tara fara protectionism ar fi un 'mic rob' al Europei, CFR-ul care arata in depesa sa catre 'congresul cooperativ roman loco, motivele pentru care lipseste d. director general' etc.
In D-ale carnavalului Mita spune: 'Fidelul meu amant, caruia i-am fost totdeauna fidea.'

Autorii revistelor de pe vremuri (ca si cei de astazi), apelau foarte des la calambururi. Adresandu-se spectatorilor, un actor zicea
Legenda spune ca Eva ar fi fost facuta din coasta si noi adaugam ca d-aia coasta; ca un biet chirias, tot din pricina ei ar fi fost eva-cuat de proprietar ! (preluat din Flacara)

Pe monedele romanesti de aur, de argint, precum si pe bancnotele de dupa 1869 era inscriptionata deviza: Nihil sine Deo ('nimic fara Dumnezeu').
Or, cand in 1906 a aparut maruntisul de nichel cu gauri, I. Rosenthal a propus inscriptia Nikel sine Deo, caci gasea aceasta moneda fara nici un Dumnezeu.

Ironizand ziarul 'politic, comercial si cultural Conventiunea', B. P. Hasdeu utilizeaza din abundenta calamburul si jocurile de cuvinte:
'In redactia Conventiunii s-a gasit o poezie care incepe asa:

'Vino draga, te desteapta
Vinul dulce te asteapta
Vinerea-i o zi d-amor
Vinele-mi tresar de dor
Vindeca-ma de-a mea boala
Vina e a ta, Marghioala'.
etc., etc., etc.

Toate versurile incep cu literele vin, ceea ce este intr-o minunata armonie cu spirtul si litra, vreau sa zic cu spiritul si litera acestui ziar pururea fericit, adica latineste, beat' (in limba latina beatus = fericit).

'De ce va puneti gheara-n gat?
Sa lase unul, cat si cat
Sa dea si celalalt ceva.
Eu, cat de cat, socot, c-o da !'
- G. Toparceanu, Un duel

'din targ de la Sa-l-cati, megies cu Cautati si de urma nu-i mai dati'
- Ion Creanga, Harap Alb

Ion Luca Caragiale a scris o poezie satirica, Mare farsor, mari gogomani, cu prilejul jubileului celor 40 de ani de domnie ai lui Carol I (1906). Pentru a scapa de cenzura el mascheaza acest atac scriind numele lui Carol in doua cuvinte separate:
'Ca rol fu mare mititelul'

Calambururi - 1923
Iata o intamplare din anul 1923 pentru amatorii de jocuri de cuvinte. Un mare grup de scriitori cutreiera tara, intalnindu-se cu publicul in cadrul unor sezatori literare de neuitat. In tren, de la un oras la altul, se iscau dispute pline de umor intre Toparceanu, Pastorel Teodoreanu, Cincinat Pavelescu. Cincinat spusese ceva cu haz, povesteste Vintila Rusu Sirianu, martor al intamplarii, iar Pastorel ii taiase 'poanta', strigand un raspuns lui Toparceanu. Cincinat, mare amator de succes la public, la apostrofat necajit
- Hei, imi tai efectul, onorabile ! Pastorel, prompt, dar respectuos, intervine
- Fac amenda onorabila Horia Furtuna sare si el
- Ce onorabil ! Ce amabil ! Si ce abil !
Ionel Teodoreanu ii dojeneste profesional
- Slab, foarte slab. Nu-i deloc valabil acest calambur ! Pastorel ii spune fratelui sau, peste umar
- Fa tu unul macar pasabil ! Ionel ii raspunde inspirat
- Pas !
(preluat din Flacara)

'Judecatorul - Ce fel? Esti condamnat la opt ani inchisoare si-ti mai vine sa si razi?
Condamnatul - De, dom'le judecator, sunt optimist.'
- A. Bacalbasa, in Hazul

George Ranetti, atunci cand s-au scumpit chiriile, a comentat ironic: 'Acestea nu mai sunt chirii. Sunt sme-chirii !'

'E o mare desfatare
Sa bei vin in crasma sa.
Ca si crasmarita are,
Cum s-ar zice vinu-ncoa !'
- Al. O. Teodoreanu (Pastorel), Nada

'Asemine nu voi pomeni nimic despre nedelicatetea unui card de boi, care, intalnindu-se cu noi pe podul de la Rapciuni, voia numaidecat sa ne arunce cu coarnele in Bistrita, sub cuvant ca boii trebuie sa aiba pasul asupra boierilor si feciorilor de boieri, fiindca si ei au fost feciori de boi ieri si ca astazi sunt boi intregi.'
- V. Alecsandri, O primblare la munti

'- Unde ai plecat, Mitica?
- La vanatoare de lei.'
- I. L. Caragiale, Mitica

'Un bour tanar - M.S. -
Cand navali sa ma rastoarne
Isi rupse unul dintre coarne
In pieptu-mi matur, dar vanjos.
Si eu, adept al lui Christos
Milos de orice dobitoc,
M-aplec si cornu' rupt de jos
Pe frunte i-l lipesc la loc.'
- Cincinat Pavelescu

Ion Creanga, in Amintiri din copilarie, pomeneste de Mos Chiorpec ciobotarul, care ii spunea:
'hei, hei, bine-ai venit, nepurcele !'
Aici s-au combinat cuvintele nepotel si purcel, rezultand un nou cuvant, avand ceva din forma si sensul celorlalte doua.

'Au venit si-n tara noastra de-au cerut pamant si apa -
Si nu voi ca sa ma laud, nici ca voi sa te-nspaimant
Cum venira, se facura toti o apa s-un pamant.'
- M. Eminescu Scrisoarea III

Calambururi anodine din revista avangardista Unu:

* 'Poetul stie ca
Luna si cu una fac doua.'

* 'Stimata Toamna, omagiile mele.'

* 'Mai las-o Zaremba, ca prea-i cusuta cu rata alba.'

'Pe Mihai Viteazu, pe jos sau calare,
Neamul nostru-i mandru cu-asa domn ca-l are.
Un tur facut-a in Ardeal (un tur, da!)
Triumfal, dar tragic incheiat la Turda'
- G. Ranetti, Jonglerii de rime

Titlurile unor poezii de George Ranetti: Reforma agridicola, In bovino veritas

Bacalbasa, intrand intr-o zi in restaurantul 'Gambrinus' si negasind nici un loc liber, a exclamat: 'Cred ca am gresit adresa. Aici nu-i Gambrinus . Aicie cam plinus !'

'Poate ai un dor sa-ti vindeci,
Ori te paste vreun blestem ?
Dragul meu prieten, vin', deci
Toarna in pahare vin, deci,
Si sa bem !'
- St. O. Iosif, Oda bachica

S-a spus despre cartea lui Camil Petrescu, Patul lui Procust, ca initial ar fi fost intitulata Patul lui Proust, autorul adaugand un 'c' - initiala prenumelui sau: Pro(c)ust. La acestea Camil Petrescu a replicat: 'Cine lanseaza aceasta neghiobie este unProust fara u.'

'Antologia lor cuprinde
Sublime pagini de lirism
Dar vai si-atatea pagini triste
De lamentabil delirism.'
- Vasile Bogrea, Pe o antologie lirica

'Intelepciunea se obtine scump. Dar si prostia costa.'
- anonim

Tudor Musatescu a scris o multime de aforisme, cugetari, zicale, definitii umoristice, glume, bazate pe jocuri de cuvinte. Iata cateva dintre aceste 'musatisme':
'Pantoful mai mic decat piciorul te strange de pe drumuri.'
'Ecoul repeta ce spui si ecourile , ceea ce n-ai spus.'
'Nu contest ca femeile au rostul lor pe lume. Dar odata ajunse neveste iti strica toate rosturile.'
' Scumpa , costa.'
'Gura leului, e ca o floare!'
'Parlele fac lei. Si leii, paralei.'
'BACIL = virgula, care pune punct vietii.'
'ORT = valuta morte.'
'EST = cel mai rasarit dintre punctele cardinale.'
'TACITURN = turn tacut.'
Tot Musatescu a fost cel care a dat si o definitie calamburului: 'Balul mascat al vorbelor serioase.'

In lucrarea Muza vesela, muzicologul George Zbarcea relateaza ca la un concert programat la Bacau in 1936, cum discursul de bun sosit se prelungea, publicul dand semne de nerabdare, George Enescu ii potoli folosind un calambur improvizat din adagiul latin: 'verba volant, scripta manent' zicand: 'verba volant - facand un gest spre vorbitori - dar scripca manent' - inclinandu-si capul spre vioara pe care o tinea in mana.

In seara zilei de 3 mai 1955, Enescu era pe moarte Fostul sau elev, violonistul Serge Blanc, intra in anticamera, intreband in soapta, plin de o afectuoasa neliniste:
'Est-ce qu'il est encore lucide?' ('Mai este lucid?')
Auzindu-l prin usa intredeschisa, Enescu raspunse:
'Luci-de Lammermoor ! Lucide, de la Mer Morte !' ('Lucia di Lammermoor ! Lucid, de la Marea Moarta !')
Lucia di Lammermoor este opera lui Donizetti dupa romanul lui Sir Walter Scott, The Bride of Lammermoor, 1819.

Bacalbasa, comandand un caputiner (cafea cu lapte), se adreseaza chelnerului care-i adusese paharul pe jumatate gol: 'Baiete, pai asta nu-i caputiner; asta-i cam putiner !'

George Ranetti era prezent la o serbare filantropica unde s-a cerut asistentei sa subscrie o cota pentru sinistrati. O actrita cam deocheata este cea dintai care raspunde la apel: 'Da, domnilor, ma inscriu cu o cota'. Ranetti subliniaza: 'Doamna se inscrie prima c-o cota !'

'Cand se ia cate-o masura
Lumea-njura
Pe agentul sanitar
Si-l intreaba fara noima:
Ce-ai cu noi, ma?
Pentru ce sa dam cu var?'
- G. Toparceanu, Vara la tara

Filologul si lingvistul roman Vasile Bogrea s-a folosit de jocurile de cuvinte pentru a condamna cusururile si viciile contemporanilor sai. Iata cateva dintre ironiile sale, intitulate 'Scantei':

Despre viata politica in vremea sa: 'Prada ori parada - iata in rezumat tot rostul acestor partide.'
'Cea mai rea aristocratie: arivistocratia.'
'Hiper-trufia eului.'
'Amabilitate inseamna adesea am abilitate!'
'Sunt aparatori atat de dibaci, incat devin aparatori ai clientilor lor.'
'Articolele din Scantei sunt semnate Acelas. A, ce las !'
In apararea lui Vasile Parvan a carui opera a fost criticata pe nedrept: 'Un Parvan si o para vana !'

Dirijorul Emanuel Elenescu povesteste: Fiul marelui Nottara a ajuns dirijor la Radio dupa mari interventii, dar nu avea nimic in comun cu muzica. Odata, cand trebuia sa dirijeze Brahms, nedescurcandu-se, l-a chemat pe Rogalski. Profesorul Ionel Ghica nu l-a iertat si i-a dedicat un calambur: 'Rog a'l schimba pe Nottara, ca dirijeaza Brahmsbura'.

'La vremuri noi tot noi !'
- slogan anonim

Intr-un Autointerviu, scriitorul Radu Cosasu vorbeste despre calambur:
'- de unde ura asta impotriva calamburului? Intr-o lume in care toate seriozitatile supreme sunt incremenite fie in arme, fie in porunci, fie in concepte - dovada ca de atatea ori din concepte si porunci s-au facut arme ! - calamburul reprezinta ultimele libertati, reale, ale cuvantului, poate cea mai intima, poate cea mai propriu zisa, libertatea lui de litera. A persecuta calamburul, jocul cuvintelor, libertatea de miscare a silabelor e o politica de apertheid, dusa de o seriozitate devenita totalitara, deci unilaterala, suspicioasa ca tot ce misca, raul, ramul. [] Ca si pe seama tuturor persecutatilor, pe seama calambururilor, adica pe seama literelor si cuvintelor - fara de care nu s-ar putea discuta daca literatura se face sau nu cu sentimente bune ! - s-au spus fel de fel de vorbe urate: ca se culca unele cu altele in devalmasie, ca fac copii adulterini, ca-si beau mintile, ca nu stau toata ziulica la munca pentru conceput si paradigma, la topitul canepii intr-o saga cat o mosie, venindu-le, asa, dintr-un pamplezir, sa se intereseze si ce mai e cu rapita [] un filozof ca Henri Wald, unul dintre cei mai importanti cercetatori, azi, ai relatiei dintre limbaj si gandire, consacrat, totodata, si ca unul dintre cei mai straluciti calamburgii romani. E cel care mi-a spus odata ca trebuie sa am grija sa nu-mi zmulg impreuna cu radacinile mic-burgheze si pe cele calamburgheze [] in dragostea mea pentru calambur, pentru jocul de cuvinte, se rasfrange clasica solidaritate cu toti cei care fauresc si, mai ales, suporta ceea ce fauresc. Intr-o minune de limba ca romana noastra - unde gasesc cat se poate de legitim sa te framanti o viata, o viata de artist, o viata de filozof, pentru un 'intru' sau pentru un 'curat murdar' intraductibil dar atoatecuprinzator - eu tin cu literele si cuvintele, chiar si cu cele mai obosite, mai cu seama cu acestea, stoarsele, epuizatele, exploatatele, dar din care s-au faurit si continua sa se faureasca scarile de valori si de matase in care cred. Cred ca ludicul meu, mizerabila si compatimita mea placere de a ma juca neserios cu cuvintele, constituie tot ce detin mai serios in planul libertatii.'

Extras din Diversitate stilistica in romana actuala:
'Titlurile de articole folosesc, pana la satietate, calamburul bazat pe reactivarea unei expresii figurate, prin asocierea cu un cuvant sau cu alta expresie care ii scoate in evidenta sensul propriu initial: 'Valuta navigatorilor pluteste pe ape tulburi' (Romania libera 1022, 1993, 5); 'Noul sistem telefonic functioneaza dupa ureche' (RL 850, 1993, 5); 'Ne-am ars si la chibrituri' (RL 856, 1993, 4); 'Apa chioara, taxata orbeste' (RL 958, 1993, 15); 'Baschetul nostru de aruncat la cos?' (Tineretul liber 742, 1992, 8); 'Statiunile de pe litoral intra la apa' (TL 770, 1992, 8) etc. Evident, aprecierea unui joc de cuvinte intra in sfera judecatii de gust si unele din exemplele de mai sus pot fi considerate ca reusite. [] Jocul de cuvinte reusit e insa acela care prin asocierea formelor pune in lumina si o legatura mai profunda, ascunsa, a faptelor. '

Iata si cateva mostre de calambururi din vorbirea de zi cu zi, unele foarte interesante prin asocierea neasteptata pe care o produc:
'tembelizor' in loc de 'televizor'
'derutati' in loc de 'deputati'
'pozne' in loc de 'poze'
'fii antena' in loc de 'fii atent(a)'
's-a implantat' in loc de 's-a intamplat'
'la o paispe' in loc de 'la o parte'
'Dumnezeu sa-l iepure' in loc de 'Dumnezeu sa-l ierte'
'boliclinica' in loc de 'policlinica'
'stresiune' in loc de 'sesiune'
'poimarti' in loc de 'poimaine'
'latratura' in loc de 'literatura' (raspandit, pe vremuri, la 'Junimea')
'pisalog' in loc de 'psiholog'
'tuischi' in loc de 'whisky'
'patrihoti' in loc de 'patrioti'
'reciporc' in loc de 'reciproc'
'lipsus' in loc de 'lapsus'
'scrumbiera' sau 'scrumuiera' in loc de 'scrumiera'
'pisicologie' in loc de 'psihologie'

Proverbe rastalmacite:

. Prietenul anevoie se cunoaste.

. Cand doi se cearta, al treilea pleaca sa nu-l puna martor.

. Cine se scoala de dimineata doarme putin.

. Nu iti baga nasul, unde iti fierbe oala. (Tudor Musatescu)

. Unde nu e cap, vai de palarie. (idem)

. Banii n-au miros dar au parfum. (idem)

. N-aduce un an bun, ce-aduce un ceas rau. (idem)

. Cine umbla dupa doi iepuri oboseste.

. Frate, frate, dar mai sunt si surori.

. Cine rade la urma nu a inteles gluma.

. Cand pisica nu-i acasa te intrebi unde-i pisica.

LINK-URI

C.D.Zeletin / Eseuri - 2 eseuri despre calambur
Pun of the Day - Calambururi in limba engleza
Vous aimez les calembours ? - Calambururi in limba franceza
Juegos de palabras - Calambur - Calambururi in limba spaniola
Calembour - Cateva calambururi in franceza
Calembours - Alte calambururi frantuzesti