distributia veniturilor

V. egalitate, echitate, inegalitate sociala, saracie

Felul in care totalitatea veniturilor dintr-o economie este impartita intre gospodariile existente ale populatiei. Alaturi de avere (proprietate), veniturile constituie cealalta sursa posibila de procurare a mijloacelor de trai; pot proveni din activitate, dar si din proprietate, avind o multitudine de forme posibile: salariu, premiu, indemnizatie, transfer, profit, dividend, dobinda, pensie, avind in comun caracterul de rezultat "la zi' al unor operatii (ceea ce iti "revine', dupa ce ai dat si tu ceva). Cum prin specificul sau lexical, termenul "distributie' semnifica atit modul in care decurge un proces de impartire, cit si rezultatul respectivului proces, sintagma de fata obliga si la o dubla perspectiva, a. Din perspectiva statica, de moment, d.v. pe gospodarii ia forma distributiei familiilor sau gospodariilor dintr-o tara, pe niste intervale de venituri prestabilite.

Practica statistica opereaza cu venituri anuale sau medii lunare si tehnici specifice de cercetare a acestora. O caracteristica perena a tabelului astfel obtinut in orice economie este ca o proportie ridicata de gospodarii se situeaza in intervalele (grupele, clasele) de venituri mici, iar proportii tot mai mici se situeaza in intervalele superioare de venit. Dincolo de forma primara a datelor (p₁% din familii intra in grupa 1 de venit, p₂% in grupa 2 s.a.m.d. si, eventual: familiile din grupa 1 de venit insumeaza - sau dispun impreuna de - q₁% din veniturile totale, cele din grupa 2 - q₂% etc.), se procedeaza la prelucrari apte de a furniza parametrii pentru curba Lorenz; intr-o noua coloana (dupa gruparea in 5 - pot fi si 4, sau 10 -clase egale numeric a familiilor ordonate crescator in functie de venit), se precizeaza ca familiile din prima cincime (20%) detin impreuna r₁% din totalul veniturilor populatiei, cele din a doua cincime (alte 20%) -r₂%, apoi r₃, r₄, r₅% (totalurile lui p_isi r_i fiind, firesc, de 100%); in sfirsit se procedeaza la cumularea in trepte a procentajelor, coloana familiilor prezentindu-se, drept urmare, in succesiunea (20%, 40%; 60%; 80%; 100%), iar coloana veniturilor cumulate in succesiunea (r₁; r₁+ r₂; r₁+ r₂+r₃; r₁ + r₂+r₃+r₄; r₁+r₂+r₃+r₄+r₅ - adica 100%). Imperecherea acestor ultime serii de valori -procentajele cumulate - ofera coordonatele pentru curba Lorenz, intr-un grafic cu familiile pe abscisa, veniturile pe ordonata si prima bisectoare (linia de 45) marcind ipotetica egalitate absoluta in distributie (primele 20% din familii detin impreuna 20% din venituri; primele 40% din familii detin 40% din venituri etc.); curba, care porneste din origine si se incheie in punctul de coordonate (100%; 100%) sau (1;1), situata fiind intre abscisa si prima bisectoare, determina impreuna cu aceasta din urma o zona a carei arie exprima gradul de concentrare, respectiv de inegalitate in distributia veniturilor; cu cit curba e mai "lipita' de bisectoare, cu atit e mai pronuntata egalitatea in distributie si mai mica concentrarea; cu cit e mai lipita de axa Ox si de verticala ridicata in punctul de abscisa 1, cu atit mai mult se manifesta concentrarea, inegalitatea; dublul valorii acelei
arii - denumit coeficient Gini - reflecta si el, intr-o forma agregata, masura concentrarii si, implicit, a inegalitatii de venituri.

1. distributie caracterizata prin concentrare si inegalitate pronuntata - traseul OAB=linia de maxima concentrare, de inegalitate extrema; masura inegalitatii, a concentrarii -> dublul zonei hasurate = coeficientul Gini;
2. distributie caracterizata prin egalitate prununtata, concentrare - si deci inegalitate redusa
    

Coeficientului Gini ii corespunde o arie situata intre curba Lorenz si simetrica ei in raport cu prima bisectoare (ultima expresie grafica a functiei reciproce cu x si y inversate).
b. Din perspectiva dinamica, a desfasurarii unui anume proces de distribuire, pe anumite faze si cu anumite procedee, sintagma abordata are in vedere: o anumita "distributie initiala', un set de "politici de venituri', ca si o "redistribute de venituri'.

♦ Libera competitie de piata nu garanteaza ca veniturile ( si mijloacele de trai) ajung spontan la cei care le merita mai mult sau care au mai multa nevoie de ele. Mai degraba, distributia initiala a veniturilor si consumul intr-o economie de piata - marcate de inegalitate si care pot parea arbitrare - reflecta inzestrarile initiale cu talente, bogatii, ca si cu o multitudine de factori discriminanti precum sanatate, capacitate de efort, munca, instruire. Daca toti acesti factori ar fi "la pornire' egal repartizati intre indivizi, o piata libera in contextul "lais-sez faire', ar putea conduce la o cvasiegalitate de venituri si de proprietate.

♦ Prin politici de venituri se intelege un evantai de forme de control din partea guvernului (statului) asupra relatiei venituri-inflatie, ce pot include inghetari de salarii, limitari ale cresterilor de pret, de rente, dividende s.a. D.v. nu apare a fi pentru acestea un obiectiv direct, ci un efect secundar.

♦ Redistributia veniturilor reprezinta un demers al statului, de atenuare a unor discrepante de stare materiala, pe baza unor programe de transferuri (plati facute cuiva ce nu ofera nici un serviciu in contrapartida: hrana, ajutor medical, prestatii de securitate sociala) sau prin impozite redistributive (se percepe o suma proportional mai mare de la persoane cu venituri mari, si mai putin sau de loc de la saraci). El poate deveni efectiv doar in prezenta unei valori semnificative de venit excedentar in societate, disponibil a fi redirijat spre categorii defavorizate de populatie. "Stabilirea de programe ce afecteaza distributia veniturilor' este enumerata de Paul Samuelson printre functiile guvernului intr-o economie moderna, alaturi de: (a) stabilirea cadrului legal pentru economia de piata; (b)determinarea unei politici de stabilizare macroeconomica si (c) afectarea alocarii de resurse spre a imbunatati eficienta economica.  E.P.