De la societatea primitiva la societatea moderna

De la societatea primitiva la societatea moderna

Societatea este modul "organizat de existenta in sfera fenomelnelor vietii" . De-a lungul istoriei au existat diferite tipuri de societati, primele datand din cele mai vechi timpuri( aprox. 50.000 i.e.n.).

Societatea primitiva este aceea a vanitorilor si culegatorilor. In cadrul acestei societati nu existau inegalitati sau mai bine zis cele care existau erau foarte putine si se refereau in mare parte la diferentele legate de pozitii si rang, limitate de varsta si sex. Din acest motiv, barbatii erau cei care se ocupau de vanatoare, femeile se ocupau de copii, de culesul plantelor salbatice, gatit, in timp ce batranii erau cei care luat deciziile importante. Dupa cum se poate observa, nu exista impartirea dintre saraci si bogati deoarece singurele bunuri materiale erau armele, uneltele de sapat, capcanele, ustensilele de gatit. In cea mai mare parte, aceste societati erau formate din 30-40 de oameni si aveau teritorii fixe in jurul carora migrau cu regularitate an de an. Erau participative, in sensul ca toti barbatii adulti se adunau atunci cand trebuiau se luau deziicii importante. De asemenea, nu aveau o componenta stabila. Daca cineva vroia sa plece din cadrul grupului, acest lucru era permis. Aceste societati au existat din 50000 i.e.n. si mai exista si in prezent, dar sunt pe cale de disparitie.

Societatile pastorale au aparut in jurul anului 12.000 i.e.n. si pot fi intalnite si astazi in special in anumite zone din Asia Centrala, Africa, Orientul Mijlociu. Ele se gaseau in jurul unor pasuni mari sau in zone in care nu existau conditii favorabile pentru agricultura si principala lor sursa era legata de cresterea animalelor. De obicei, erau societati care migrau in functie de anotimp. Membrii acestor proprietati nu acumuleaza proprietati. Cu toate acestea, sefii, capeteniile razboinice si conducatorii de trib detin adesea o considerabila putere personala. Spre deosebire de societatile primitive de vanatori in cadrul acestor societati exista inegalitati mai profunde. O parte dintre aceste societati au fost pasnice, dar altele au inceput sa atace diferitele grupuri cu care intrau in contact. O alta caracteristica este si aceea a numarului de membrii. Aceste tipuri de societati erau mult mai mari decat anterioarele, variind intre cateva sute si mii de membrii. Putem de asemenea sa observam ca aceste societati au capetenii si regi-razboinici.

Societatile agrare au aparut in acelasi timp cu cele pastorale. Cultivarea plantelor era un mijloc mult mai sigur de trai decat vanatul si culesul de plante salbatice. "Aceasta practica s-a dezvoltat, devenind ceea ce se numeste astazi horticultura, in care mici gradini sunt cultivate cu ajutorul unor instrumente simple de sapat. Multe populatii din lume inca se bazeaza in primul rand pe horticultura pantru a-si castiga traiul." . Exemple de astfel de societati: Nepal, Ruanda, Uganda, Etiopia, Banglades. Aceste societati nu sunt migratoare. Din acest motiv, membrii acestor societati pot acumula castigurile materiale importante, deci inegalitatile devind din ce in ce mai pronuntate. De asemenea, incep sa se stabileasca legaturi comerciale si politice cu alte societati. Sunt mult mai putin razboinice decat acela pastorale, desi de multe ori cad prada triburilor nomade. Acestea sunt conduse de capetenii.

Statele traditionale sau civilizatiile preindustriale nu mai exista astazi. Ele au fost atestate in jurul anului 6000 i.e.n.. In general sunt cunoscute ca fiind imperiile din Antichitate si din Evul Mediu. Acset tip de societate era cu totul diferit fata de cele descrise pana acum. In primul rand, dimensiunea imperiilor esre foarte mare, unele numarand cateva milioane de oameni( ex. Imperiului Roman). Bazele, in buna parte, raman centrate pe agricultura, desi o mare parte din populatie nu era implicata direct in procesul de productie. De asemenea, existau si orase care erau centrate pe negustorie sau mestesuguri.acest aspect duce la diversificare sistemului ocupational, dar si la inegalitati si diviziuni sociale profunde. Diviziunea muncii in functie de sex se mentinea. In randul barbatilor s-a observat o pondere a meseriilor specializate, in timp ce activitatile femeilor erau in principal restranse la casa si camp. O alta diviziune este cea dati de clasa, intra grupurile aristocratice si restul populatiei. Astfel, un grup restrans din societate detinea controlul absolut al puterii politice: regele/ imparatul era conducatorul suprem si exista o adunare formata din preoti si millitari( restransa ca numar). Armata ocupa un loc fparte important in organizarea societatii. O data cu aparitia statului traditional a aparut si armata profesionista.

Societatea moderna este statul-natiune. "Statele-natiuni sunt comunitati politice , delimitate intre ele prin granite clar marcate si nu prin vaga zona de frontiera care separa statele traditionale. Guvernele statelor-natiune au puteri sporite in multe privinte ale vietii cetatenilor, stabilind legi care aplica celor care locuiesc in interiorul respectivelor granite." . o data cu revolutia industriala din anglia, structura societatilor se schimba profund, aparand si mai multe diviziuni sociale. De asemenea, din acest moment putem vorbi despre aparitia partidelor politice.

Partidul politic este o "organizatie relativ stabila si relativ durabila, alcatuita din indivizi care sunt uniti prin aceasi conceptie ideologica, subscriind la un set comun de valori care actioneaza pentru cucerirea puterii si aplicarea in actul de guvernare a propriei lor politici(interne si externe)"[4].

Desi definit ca o organizatie, partidul politic apare in ipostaza de institutie datorita gradului mare de reprezentativitate sociala, doctrinei, a organizarii sale formale si a scopului sau fundamental - obtinerea puterii.

O functie importanta a partidului este cea poltica. Acesta face distinctia intre partidele aflatele la putere si cele din opozitie. Cele aflate la putere au un rol major in constituirea si functionarea principalelor institutii statale, iar cele din opozitie au rolul de a obliga guvernul sa-si explice intentiile si actiunile, sa faca permanent cunoscute punctele de vedere ale minoritatii, sa demonstreze faptul ca pot exista politici alternative la orice initiativa guvernamentala.

Partidul politic este o "organizatie al carui obiectiv final este cucerirea sau influentarea puterii guvernamentale, in vederea promovarii intereselor politice, economice, ideologice, culturale etc ale unor grupuri"[5].

In ceea ce priveste tipologia partidelor politice, Maurice Duverger a introdus diferenta dintre partidele de masa si partidele de cadre.

Partidele de cadre sunt partide ale personalitatilor( partide de elite). In cadrul acestor partide intra oameni influenti, cu o putere financiara mare. Aceste tipuri de partide sunt specifice secolului al XIX-lea. Principalele scopuri ale politicilor este de a distribuii privilegii, iar resursele pe care se bazeaza partidul sunt contactele personale. In ceea ce priveste partidele de masa, acestea au aparut o data cu introducerea votului universal.

Partidele de masa sunt specifice pentru perioada 1880-1960. Scopul lor era de reforma societatea sau opozitia fata de ea. Se bazau pe munca depusa de simpatizanti, iar principalele reusrse proveneau de la membrii. Puteau foarte mult accet pe calitatea de membru, fiind foarte omogene. In ceea ce priveste comunicarea, partidul oferea propriile canale de comunicare. Partidul apartinea societatii civile, initial ca reprezentativ pentru noul segment relevatnt al societatii( proletariatul).

O data cu aparitia noilor mijloace de comunicare( in special aparitia televiziunii) au loc schimbari profunde in organizarea partidelor. Astfel, apar partidele catch-all, care nu mai sunt la fel de omogene ca anterioarele, care nu mai pun la fel de mult accentul pe ideologie sau pe munca membrilor,, angajand oameni specializati. Scopul lor era de a atrage cat mai multa votanti. Se bazeaza pe competitie, au surse variate de contributie si sunt deschide tuturor. In acest moment vorbim despre partide care se comporta ca niste brokeri intre societatea civila si stat.

Partidele cartel sunt agenti ai statului. Incepand cu ele, politica devine o profesie. Munca membrilor este inlocuita cu cea a specialistilor. Membrii sunt tratati ca individuali, nu ca un corp unitar si organizat. Ele primesc subventii de la stat si isi castiga privilegiul de acces la canalele de comunicare manevrate de stat. Acestea devin parte a statului.

Ceea ce am dorit sa arat in aceasta lucrare este faptul ca societatile sunt intr-o continua miscare/ schimbare. Aparitia partidelor politice a fost cauzata de dorinta de obtinere a puterii dar si de incercarea de a rezolva anumite problema ale unor grupuri. O data cu trecerea timpului si aceste structuri au evoluat, ajungandu-se pana la formarea unei meserii din asta.

Bibliografie:

Giddens, Anthony - Sociologie, Editura ALL, Bucuresti, 2000

Katz, Richard S.; Mair, Peter - Party Politics, SAGE Publication, 1995 - Changing Models of Party Organization and Party Democracy - The Emerge of Cartel Party

Pasti, Vladimir - Sociologie politica, Editura Ziua, Bucuresti, 2004

Tanasescu, Florian - Doctrine si institutii politice, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2004

Zamfir, Catalin; Vlasceanu, Lazar - Dictionar de sociologie, Editura Babel, Bucuresti, 1993