CATEGORII DOCUMENTE |
Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
Desfiintarea casatoriei
1. Generalitati privind desfiintarea casatoriei
Plecând de la definitia oferita de dreptul civil, prin nulitatea casatoriei se întelege acea sanctiune civila care consta în desfiintarea casatoriei în cazul în care actul de casatorie a fost încheiat prin încalcarea dispozitiilor legale. Nulitatea casatoriei intervine ca o sanctiune a nerespectarii unor conditii de fond si de forma, prevazute de lege, pentru încheierea casatoriei[1].
2. Nulitati prevazute expres de lege si nulitati virtuale
În preocuparea de a se mentine casatoria pe cât este cu putinta, Codul familiei prevede cazurile de nulitate a casatoriei în art. 19 si 21. Deasemenea, art. 7 din Legea nr. 119/1996 privitor la actele de stare civila se refera la nulitatea casatoriei pentru necompetenta delegatului de stare civila - rationae materiae -, afara daca persoana necompetenta a exercitat în mod public atributia de delegat de stare civila, când, datorita ideii de apartenenta (error communis facit ius), casatoria este valida.
S-a pus problema daca mai exista si alte cazuri de nulitate a casatoriei decât cele expres prevazute de lege, adica daca exista nulitati virtuale, implicite, în materia casatoriei. Asemenea nulitati au fost admise de literatura juridica[2] în doua cazuri: casatoria fictiva si casatoria între persoane al caror sex nu este diferentiat.
S-a decis ca încheierea casatoriei mai înainte de împlinirea termenului de 10 zile prevazut de lege nu duce la nulitatea casatoriei, ci numai la sanctiuni disciplinare împotriva delegatului de stare civila.
3. Nulitati absolute si nulitati relative
Ca si în dreptul comun, nulitatea casatoriei poate fi absoluta si relativa. În ceea ce priveste distinctia între aceste feluri de nulitati, exista unele deosebiri si fata de dreptul comun. Astfel, în unele cazuri, în interesul mentinerii casatoriei, aceasta poate fi confirmata, chiar daca este vorba de nulitatea absoluta. Tot astfel, în cazul casatoriei putative, efectul retroactiv al nulitatii casatoriei este înlaturat în privinta sotului de buna-credinta. În continuare vom enumera cauzele de nulitate absoluta:
a) Casatoria a fost încheiata cu încalcarea dispozitiilor legale privind vârsta matrimoniala (art. 19 si art. 4 din Codul familiei)
Chiar daca aceasta nulitate este absoluta, ea poate fi acoperita în urmatoarele situatii[3]:
- daca sotul care la data casatoriei nu avea vârsta legala a împlinit acesta vârsta între timp, adica pâna la constatarea nulitatii;
- daca sotia care nu avea vârsta legala a dat nastere unui copil pâna la constatarea nulitatii. Desigur ca s-a avut în vedere apararea interesului superior al copilului, acesta urmând sa fie crescut si educat în cadrul familiei. Mai mult, nasterea copilului demonstreaza ca sotii au împlinit vârsta pubertatii;
- daca sotia care nu avea vârsta legala la încheierea casatoriei a ramas însarcinata pâna la constatarea nulitatii.
b) Casatoria a fost încheiata de o persoana care era casatorita (art. 19 si art. 5 din Codul familiei)
Nulitatea nu se acopera prin încetarea cauzei dupa încheierea casatoriei, aceasta însemnând ca cea de-a doua casatorie este lovita de nulitate chiar daca prima casatorie a fost desfacuta ulterior prin divort ori a încetat dupa data încheierii celei de-a doua[4].
Un caz special este cel la care face referire art. 22 din Codul familiei, si anume ca „în cazul în care sotul unei persoane declarata moarta s-a recasatorit si dupa aceasta hotarârea declarativa de moarte este anulata, casatoria cea noua ramâne valabila, iar prima casatorie se considera desfacuta pe data încheierii noii casatorii”.
Desi legea nu distinge, fara îndoiala ca aceasta solutie nu îsi gaseste aplicarea daca sotul celui ce fusese declarat mort a fost de rea-credinta, stiind la încheierea celei de-a doua casatorii ca cel declarat mort este în viata. În acest caz, sotul care se recasatoreste se face vinovat de bigamie[5].
Prin urmare, în acest caz, cea de-a doua casatorie este nula.
c) Casatoria este încheiata între persoane care sunt rude în gradul prohibit de lege (art. 19 si art. 6 din Codul familiei)
Legea este imperativa si casatoria este oprita, fara a distinge între rudenia din casatorie si cea din afara casatoriei, între persoanele care sunt ruda în linie directa sau colaterala, indiferent de gradul de rudenie, pâna la gradul patru inclusiv[6].
d) Casatoria este încheiata între cel care adopta sau rudele sale, pe de o parte, si cel adoptat ori rudele acestuia, pe de alta parte (art. 19 din Codul familiei) – interdictia este prevazuta de Legea nr. 273/2004.
e) Casatoria este încheiata de alienatul sau debilul mintal (art. 19 si art. 9 din Codul familiei)
Alienatii sau debilii mintal nu se pot casatori, nu numai pentru ca starea lor este exclusiva de manifestarea unui consimtamânt liber, dar si din pricina considerentelor de ordin biologic. S-a decis ca, pentru constatarea nulitatii casatoriei în cazul alienatiei sau debilitatii mintale, aceste situatii trebuie sa existe la data încheierii casatoriei si pot fi dovedite prin orice mijloc de proba, nu numai în momentul casatoriei, ci si ulterior.
f) Casatoria este încheiata fara respectarea prevederilor art. 16 din Codul familiei.
Nulitatea intervine când lipseste consimtamântul viitorilor soti, ori acesta nu a fost exprimat cu respectarea conditiilor de forma necesare pentru încheierea casatoriei.
g) Incompetenta ofiterului de stare civila
Casatoria este nula daca a fost încheiata de un functionar care nu avea împuternicirea de delegat de stare civila (rationae materiae), afara de cazul în care a exercitat în mod public atributia de delegat de stare civila (error communis facit ius)[7].
h) Casatoria fictiva
Casatoria este fictiva daca sunt îndeplinite mai multe conditii:
- casatoria sa nu se fi încheiat în scopul de a întemeia o familie, adica de a crea relatii personale si patrimoniale pe care casatoria le implica;
- casatoria sa se fi încheiat în scopul sau intentia de a se obtine unele efecte secundare ale acesteia, cum ar fi folosinta locuintei sau scopul de a se eluda anumite dispozitii legale imperative, altele decât cele care reglementeaza casatoria;
- casatoria fictiva exista numai în cazul în care cauza de nulitate anterioara sau concomitenta încheierii casatoriei nu a disparut, ulterior, prin convietuirea sotilor[8].
i) Casatoria între persoane de acelasi sex (art. 1, art. 4, art. 5, art. 25, art. 47 – art. 60 din Codul familiei)
O data stabilit ca diferenta de sex nu exista, casatoria nu se poate încheia.
Nulitatea relativa intervine în cazul viciilor de consimtamânt: eroarea asupra identitatii fizice a celuilalt sot, dolul si violenta.
[1] G. Lupsan, Dreptul familiei, Editura Junimea, Iasi, 2001.
[2] I.P. Filipescu, Al.I. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2006.
[3] F. Ciorascu, A. Draghici, L. Olah, Dreptul familiei si acte de stare civila, Editura Paralela 45, Pitesti, 2005.
[4] Idem
[5] Tr. Ionascu, op. cit.
[6] F. Ciorascu, A. Draghici, L. Olah, Dreptul familiei si acte de stare civila, Editura Paralela 45, Pitesti, 2005.
[7] Rezulta ca nesocotirea competentei delegatului de stare civila rationae locci (teritoriala) si rationae personae (personala) nu atrag nulitatea casatoriei. În acelasi sens, I. Albu, op. cit.
[8] S. Serbanescu, Codul familiei comentat si adnotat, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1963.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 301
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved