Studiu de caz - Reprezentarea mintala a self - ului si a altora: efectul Muhammad Ali

Studiu de caz

Reprezentarea mintala a self - ului si a altora: efectul Muhammad Ali

Eroarea onestitatii

Cercetarile psihosociologice realizate de Messik, Bloom, Boldizar si Samuelson (1985) au pus in evidenta tendinta oamenilor de a se percepe pe ei insisi ca fiind mai buni ( mai generosi, mai onesti etc.) decat altii sau, in orice caz, nu atat de rai ca altii. Aceasta tendinta subiectiva, neconstientizata a primit numele de fairness bias, ceea ce in traducere ar putea fi numita eroarea onestitatii.

Generalitatea tendintei de a ne autoatribui mai multe comportamente morale, de cooperare, de ajutorare a altora - cu un cuvant, comportamente dezirabile social - decat comportamente nedezirabile social a fost pusa in evidenta de studiile lui Goethals ( 1986 ). Cand ne comparam cu altii, ne reprezentam mintal self-ul mai pozitiv decat este in realitate. Allison, Messick si Goethals ) au descoperit ca tendinta de a ne percepe ca fiind superiori celorlalti apare cand ne referim la moralitate ( onestitate ), dar nu si atunci cand avem in vedere inteligenta. Subiectii de experiment au relatat despre mai multe comportamente corecte, in conformitate cu normele morale, cand s-au referit la ei insisi, decat atunci cand s-au referit la altii, dar nu s-au considerat mai inteligenti decat cei cu care s-au comparat. Allison si altii ) au botezat cu numele celebrului campion de box Muhammad Ali ( alias Cassius Clay ) tendinta de a ne percepe mai onesti, dar nu mai inteligenti decat altii. Intrebat fiind daca nu a fost recrutat in armata pentru ca in mod real nu a reusit la testul de inteligenta sau pentru ca intentionat a completat gresit testul spre a scapa de serviciul militar, Muhammad Ali a raspuns Eu am afirmat doar ca sunt cel mai bun, nu cel mai inteligent" ( Ali, l975 ). Replica marelui campion de box a fost interpretata de cercetatori nu ca o particularitate a modului de sau de a se percepe, ci ca pe o constanta a reprezentarii mintale a self-ului. Efectul Muhammad Ali a fost constatat nu numai in SUA, ci si in Olanda ( Liebrand, Messick si Wolters, 1986; Van Lange, 1991; Van Lange si Kuhlman, 1994; Van Lange si Sedikides, 1998 ).

Explicarea efectului Muhammad Ali, propusa de Allison si altii ), se bazeaza pe diferentele dintre dimensiunile onestitatii si inteligentei: dezirabilitatea, controlabilitatea si verificabilitatea. Alicke ) a avansat ipoteza ca evaluarea globala a self-ului este influentata de dezirabilitatea si de controlabilitatea trasaturilor de personalitate autoatribuite. Cercetarea a fost realizata pe un numar de 164 de studenti de la cursurile introductive de psihologie de la University of North Carolina. Unii studenti ( n = 80, studente = 49 si studenti = 31 ) au avut sarcina sa evalueze dezirabilitatea trasaturilor de personalitate ( adjectivelor ), iar ceilalti ( n = 84, studente = 49 si studenti = 38 ) au trebuit sa aprecieze daca respectivele trasaturi de personalitate sunt controlabile sau nu. Trasaturile de personalitate , in numar de 362, au fost selectate din lista celor 555 de adjective alcatuita de N. H. Andersen ( 1968 ). S-a utilizat o scala de adjective bipolare, cu sapte trepte = foarte nedezirabil; 7 = foarte dezirabil ). Dezirabilitatea a fost definita foarte simplu, ca ceva ce este bine sa posezi. In mod asemanator s-a determinat si controlabilitatea, intelegandu-se prin aceasta proprietatea trasaturilor de personalitate de a fi create, dezvoltate sau eliminate prin vointa sau eforturi proprii. Rezultatele studiului au pus in evidenta ca subiectii si - au atribuit lor trasaturi dezirabile intr-o mai mare proportie decat colegilor lor: "Subiectii au perceput ca diferitele trasaturi le sunt cu atat mai caracteristice lor, comparativ cu colegii lor, cu cat acestea sunt mai dezirabile" (Alicke, 1985, 1626). Mark D. Alicke conchide ca "dezirabilitatea unei trasaturi determina gradul si directia diferentei dintre evaluarea self-ului si evaluarea altora" (1985, 1627). Acelasi studiu a pus in evidenta si interactiunea dintre dezirabilitate si controlabilitate: cu cat nivelul de controlabilitate al unei trasaturi de personalitate este mai ridicat, cu atat este ea mai dezirabila.

Si alte cercetari (Messick si altii,1985; Van Lange si Sedikides, 1989) au condus la aceleasi concluzii. Ne percepem mai morali comparativ cu ceilalti pentru ca onestitatea este considerata mai dezirabila si mai controlabila decat inteligenta. In comparatie cu altii, avem tendinta de a ne percepe mai morali, pentru ca dorim sa fim superiori altora nu in legatura cu orice, ci in legatura cu ceea ce este cel mai dezirabil, in mod concret in legatura cu onestitatea. Din acest punct de vedere, efectul Muhammad Ali poate fi considerat o "functie a atributului dezirabilitatii" (Van Lange si Sedikides, 1998, 676).

Explicatia din perspectiva controlabilitatii se bazeaza pe faptul ca onestitatea reprezinta o caracteristica a personalitatii de care individul se face responsabil, in timp ce inteligenta constituie in buna masura ceva dat, innascut. Dupa formula scriitoarei franceze George Sand, "inventatoarea feminismului": Inteligent te nasti, bun devii ( dupa Parvulescu, 1999, 6). Prin efort de vointa, prin educatie putem deveni mai onesti, dar nu mai inteligenti, cel putin dupa o anumita varsta. Si oamenii inclina sa se perceapa superiori in ceea ce priveste caracteristicele ce stau sub controlul lor, sunt influentate de deciziile si comportamentele lor ."In conditiile unei dezirabilitati inalte, evaluarea self-ului, in comparatie cu altii, va fi mai ridicata la trasaturile puternic controlabile decat la cele slab controlabile" (Alicke, 1985, 1623).

In fine, s-a presupus ca efectul Muhammad Ali este mediat de verificabilitatea onestitatii si inteligentei. Pentru ca, in comparatie cu inteligenta, a fi bun sau rau este mai dificil de observat, atribuirea onestitatii este mai ambigua decat judecata evaluativa asupra inteligentei. In aceasta situatie, apare tendinta subiectiva de a crede despre noi ca suntem mai onesti, nu mai inteligenti, decat altii.

Verificarea efectului Muhammad Ali in Romania

Anterior investigatiei noastre se cunostea ca efectul Muhammad Ali opereaza la subiectii americani si vest-europeni. Ne-am intrebat daca acest efect apare si in reprezentarea self-ului si a altora in Romania. Am inteles self-ul ca un produs al activitatii reflexive, al constintei de sine - in fond, chintesenta conditiei umane (Gecas si Burke, 1995/1998, 42). Self-ul sau self-concept-ul cuprinde "suma totala a udecatilor si sentimentelor persoanei despre ea insasi ca obiect al cunoasterii" (Rosenberg, 1979 ). Asa cum precizau Viktor Gecas si Peter J. Burke (1995/1998, 42) "self -ul este compus din diferite identitati, atitudini, credinte, valori, motive, si experiente, impreuna cu componentrele lor afective si evaluative (de exemplu, self-efficacy, self-esteem), prin intermendiul carora individul se defineste pe sine insusi". De acord cu Roy F. Baumeister (1995/1999, 496), vom spune si noi ca "self - ul trebuie inteles ca agentul activ care ia decizii si initiaza actiuni".

Scopul principal al investigatiei noastre vizeaza verificarea generalitatii efectului Muhammad Ali. Am presupus ca efectul Muhammad Ali este prezent si in reprezentarile mintale ale romanilor, dat fiind faptul ca tara noastra apartine culturii europene. Am presupus de asemenea ca procesul de tranzitie de la economia centralizata la economia de piata va genera anumite particularitati in structura efectului. Posibilitatea imbogatirii rapide prin mijloace necinstite, fapt ce insoteste procesul de tranzitie, se repercuteaza in sensul reducerii dezirabilitatii onestitatii - am gandit noi. Un alt scop al investigatiei il constituie verificarea influentei emotionalitatii in reprezentarea mintala a self-ului si a altora. Cercetarile initiate de Susan M. Andersen (1984) in domeniul reprezentarilor mintale si al procesarii informatiilor sociale au probat relevanta factorului emotional in atenuarea diferentelor dintre reprezentarea mintala a self-ului si a altora, dupa cum acesti altii sunt persoane semnificative sau persoane nesemnificative pentru viata si modul de gandire ale subiectilor testati. Aceleasi cercetari au condus la concluzia ca reprezentarea self-ului este influentata de caracterul privat (ceea ce este intern, greu observabil, personal, particular) sau public ( ceea ce este extern, usor observabil, deschis, social ). Andersen, Glassman si Gold (1998, 857) au demonstrat ca "reprezentarile self-ului difera atat fata de reprezentarile altora semnificativi sau nesemnificativi in ceea ce priveste structura lor, cat si din punctul de vedere al procesarii informatiilor, in functie de tipurile specifice ale continuturilor informationale".

Metodologia

Persoanele investigate. In cercetarea noastra au fost inclusi 412 studenti din Bucuresti (42% studenti si 58% studente), din zece facultati cu profil de stiinte sociale ( 77% ) si de stiinte ingineresti ( 23% ).

Procedeul. Aplicarea chestionarului s-a facut colectiv, prin tehnica extemporalului, in cursul lunii noiembrie ( 1999 ). Studentilor li s-a relatat ca ancheta psihosociologica la care iau parte are o finalitate stiintifica, raspunsurile fiind anonime si confidentiale, si ca selectia lor a fost aleatoare. Nu s-a inregistrat nici un refuz de participare. Completarea chestionarului a durat 10 - 15 minute.

Masurarea. Efectul Muhammad Ali a fost masurat cu ajutorul unui chestionar cu intrebari inchise (Anexa A). Chestionarul a fost pretestat in iulie 1999 pe un numar de 75 de studenti de la Universitatea "Al.I.Cuza" din Iasi si pe un numar de 157 de studenti din Centrul universitar Bucuresti. Ca urmare a acestei pretestari, in forma finala a chestionarului a fost inclus un diferentiator semantic, avand ca stimuli termenii de "onestitate" si "inteligenta" (Anexa B). Primele zece intrebari vizau reprezentarea self-ului si a altora, sub aspectul onestitatii (intrebarea nr.3) si al inteligentei (intrebarea nr.6). Intrebarile nr.1 si nr.2 se refereau la dezirabilitatea onestitatii, iar intrebarile nr.4 si nr.5 masurau dezirabilitatea inteligentei. Controlabilitatea celor doua aspecte a fost pusa in evidenta prin raspunsurile la intrebarile nr.9 si nr.10, iar verificabilitatea       prin raspunsurile la intrebarile nr.7 si nr.8. Fiecare din cele zece intrebari solicita raspunsuri scalate de la 1 (in foarte mica masura) la 11 (in foarte mare masura). Intrebarile au fost construite dupa modelul celor folosite in studiul lui Van Lange si Sedikides (1998). Pentru determinarea emotionalitatii ce inconjoara termenii "onest" si "cinstit" am folosit un diferentiator semantic cu 17 perechi de adjective bipolare, fiecare avand cate sapte valori. Asa cum se stie, diferentiatorul semantic "permite masurarea reactiilor la stimulii din lumea inconjuratoare si la concepte, cu ajutorul scalelor bipolare sau de notare" (Heise, 1970, 235). In ceea ce ne priveste, am urmarit reactia studentilor la conceptele de "onestitate" si de "inteligenta". Perechile de adjective bipolare au fost selectate in conformitate cu structura EPA (Evaluare, Putere, Activitate). Am procedat la analiza separata a scorurilor ( media aritmetica ponderata ) pentru fiecare scala. Diferentiatorul semantic a servit si pentru verificarea consistentei raspunsurilor la intrebarile referitoare la dezirabilitatea, controlabilitatea si verificabilitatea onestitatii si inteligentei. Prelucrarea datelor s-a facut cu ajutorul SPSS-ului. S-au calculat mediile aritmetice ponderate si deviatia standard pentru raspunsurile la fiecare intrebare. S-a aplicat testul t si analiza de varianta pentru determinarea semnificatiei statistice a diferentelor dintre mediile aritmetice. S-au stabilit corelatiile dintre raspunsurile la perechile de intrebari ( coeficientul r ).

Rezultatele

Pentru cei 412 studenti din Centrul universitar Bucuresti scorul la intrebarea nr.3 vizand autoperceptia onestitatii este 7,56 (pe un continuum de la 1, semnificand "Mult mai putin cinstit decat colegii de facultate" pana la 11, adica "Mult mai cinstit decat colegii de facultate"). La intrebarea nr.6, referitoare la autoperceptia inteligentei s-a obtinut scorul 7,06 (pe un continuum asemanator, de la 1 la 11). Diferenta dintre cele doua scoruri (0,50) este statistic semnificativa la o probabilitate mai mica de 0,01 ( t(411) = 5,138). Deviatia standard a raspunsurilor la intrebarea despre cinste este 1,71, iar la intrebarea despre inteligenta este 1,58, ceea ce arata o variabilitate mai mare a autoperceptiei onestitatii decat autoperceptia inteligentei.

La intrebarea: "In ce masura cinstea este o trasatura psihomorala de dorit la o persoana?" (cu raspunsuri scalate de la 1 = in foarte mica masura la 11 = in foarte mare masura) scorul este 9,62. Comparativ, scorul la intrebarea: "In ce masura inteligenta este o trasatura psihologica de dorit la o persoana?" este cu 0,14 mai mare, adica 9,76. Diferenta dintre cele doua scoruri (medii aritmetice ponderate) nu este statistic semnificativa (t(411) = 1,516, p < 0,13).

In ceea ce priveste scorurile la intrebarile despre controlabilitatea onestitatii ( intrebarea nr.9) si despre controlabilitatea inteligentei (intrebarea nr.10) este de retinut ca diferenta dintre ele este statistic semnificativa la probabilitatea 0,001 (pentru intrebarea nr.9 media este 9,62 si pentru intrebarea nr.10 valoarea mediei este 6,19). In fine, si in legatura cu verificabilitatea celor doua caracteristici ale personalitatii s-au obtinut valori ale mediilor aritmetice ponderate care conduc la o diferenta de 0,31, semnificativa statistic la probabilitatea de 0,05 ( m = 7,92 la intrebarea despre verificabilitatea onestitatii; m = 8,23 la intrebarea nr.8, despre verificabilitatea inteligentei; t(411) = 2,319 ).

Datele obtinute cu ajutorul celor zece intrebari de masurare a efectului Muhammad Ali si de evaluare a factorilor de mediere (dezirabilitatea, controlabilitatea si verificabilitatea) sunt prezentate in Anexa B. In Tabelul 1 sunt prezentate scorurile pentru fiecare scala a diferentiatorului semantic. De remarcat ca profilul EPA al celor doi stimuli (conceptele de "cinste" si de "inteligenta") difera semnificativ. Cea mai mare diferenta apare in legatura cu caracterul ereditar/dobandit al onestitatii (m = 5,07 ) si al inteligentei (m = 3,47) pe o scala cu sapte valori (1 = ereditar; 7 = dobandit). Diferenta scorurilor este statistic semnificativa la o probabilitate de 0,001 (t(404) = 9,664).

Scorurile scalelor incluse in dimensiunea Evaluare (cald - rece, frumos - urat, linistitor - enervant) evidentiaza faptul ca, spre deosebire de stimulul "inteligenta" stimulul "cinste" evoca studentilor chestionati emotii pozitive (Tabelul 2.1).

Tabelul 1. Scorurile pentru medii la scalele incluse in dimensiunea Evaluare.

Nota. Scalele au sapte valori ( 1 = emotie pozitiva; 7 = emotie negativa ).

De asemene, scorurile la scala verificabilitatii arata ca pentru persoanele incluse in investigatie, si nu avem motiv sa credem ca numai pentru ele, onestitatea constituie un aspect privat al self-ului, comparativ cu inteligenta, care apare ca un aspect public al self-ului (m = 7,92 pentru onestitate si m = 823 pentru inteligenta). Diferenta dintre cele doua scoruri este statistic semnificativa la o probabilitate de 0,02 (t =2,319).

In ceea ce priveste reprezentarea celor doua trasaturi, testul t pentru esantioane perechi indica existenta unei diferente semnificative: t(411) = 5,138, p < 0,000, ceea ce inseamna ca este mult mai usor sa evaluam cat de cinstita este o persoana, decat sa evaluam cat de inteligenta este ea. Exista de asemenea o diferenta inalt semnificativa intre masura in care sunt valorizate la nivel social cele doua trasaturi: inteligenta este mult mai mult apreciata decat onestitatea (la testul t pentru esantioane perechi s-a obtinut t(408) = 13,463, p < 0,001). Se constata o diferenta semnificativa intre dezirabilitatea personala si controlabilitatea atat in cazul onestitatii - t(411) = 13,057, p < 0,001 -, cat si al inteligentei t(411) = 21,786, p < 0,001 -, in sensul ca ambele sunt mai dezirabile decat controlabile. Analiza datelor ne-a permis si impartirea subiectilor in subgrupuri din punctul de vedere al dezirabilitatii personale sau sociale. Astfel, se remarca o diferentiere de 38,3% considerand onestitatea mai dezirabila personal, iar 48,8% social; la fel, 41,5% apreciaza ca inteligenta este mai dezirabila personal, iar 39,1%, social. Analiza de varianta ( simplu factorial ) - F(2,409) = 21,543, p < 0,001 arata ca acei care privesc cinstea ca fiind mai dezirabila social, exprima aceeasi opinie si despre inteligenta, in sensul ca o considera mai apreciata la nivel social, in comparatie cu cei pentru care cinstea este mai dezirabila personal si care considera intr-o mai mica masura ca inteligenta este apreciata la nivel social. Acelasi fenomen se observa si in cazul onestitatii: cei pentru care inteligenta este mai dezirabila la nivel social considera ca si onestitatea este mai apreciata la nivel social: F(2,406) = 32,312, p < 0,001. In comparatie cu persoanele pentru care inteligenta este mai dezirabila social, cele pentru care ea este mai dezirabila personal afirma intr-o mai mare masura ca sunt mai inteligenti decat ceilalti: F(2,409) = 3,402, p < 0,034 ( m1 = 7,01 iar m2 = 7,15).

Printre diferentele in reprezentarea onestitatii si inteligentei, se numara si urmatoarele:

Cei care considera cinstea mai dezirabila social cred intr-o mai mare masura decat ceilalti ca inteligenta este ceva "evident" (t(182) = 2,423, p < 0,016), mai mult "contradictoriu" (t(179) = 2,1, p < 0,037) decat "limpede" si mai mult "ambiguu" decat "clar" (t(181) = 2,757, p < 0,006).

Comparativ cu ceilalti, persoanele pentru care inteligenta este mai dezirabila social decat personal, o asociaza mai des cu atributele "nedezirabil" (t(166) = 2,716, p < 0,007) si "fara importanta" (t(169) = 2,351, p < 0,02). Aceiasi subiecti atribuie mai frecvent onestitatii atributele "puternic" (t(154) = 2,107, p < 0,037), "activ" (t(154) = 2,105,      p < 0,037) si "valoros" (t(154) = 2,18, p < 0,031).

Testul t pentru esantioane independente arata ca, in comparatie cu barbatii, femeile cred intr-o mai mare masura ca sunt mai cinstite decat ceilalti (t(405) = 3,032, p < 0,003); de asemenea, ele considera intr-o mai mare masura decat barbatii in controlabilitatea onestitatii (t(405) = 2,267, p < 0,024) si inteligentei ( t(405) = 2,647, p < 0,008). Nu se constata diferente intre femei si barbati din punctul de vedere al aprecierii propriei inteligente comparativ cu a altora. Consideram ca in acest caz nu se constata actiunea stereotipurilor sociale referitoare la inteligenta, asa precum a fost pusa in evidenta de cercetarile din SUA, Marea Britanie si Hong Kong.

De asemenea, comparativ cu femeile, barbatii considera ca inteligenta este mai "discreta" (t(207) = 2,381, p < 0,018), femeile o considera mai "interesanta" (t(207) = 2,06, p < 0,041). Onestitatea este vazuta si de catre barbati ca fiind mai "discreta" ( t(190) = 2,961, p < 0,003), iar de femei ca avand o "valoare" mai mare (t(191) = 2,59, p < 0,01).

Discutarea rezultatelor

Efectul Muhammad Ali este prezent si in reprezentarile mintale ale self-ului si ale altora la studentii din Romania. Asa cum ne asteptam, apartinand culturii europene, studentii romani se percep pe ei insisi mai onesti, nu mai inteligenti decat colegii lor de facultate, asemenea studentilor din Europa de Vest (si din SUA). Rezultatele investigatiei noastre sustin teza generalitatii efectului Muhammad Ali. Cu cat baza empirica a unei investigatii este mai larga, cu atat increderea in rezultatele obtinute este mai mare. Din acest punct de vedere, desi am utilizat un esantion de convenienta (ad libitum), avem temei sa consideram ca rezultatele la care am ajuns sunt demne de incredere. Nici in cercetarile care au pus in evidenta efectul de care ne ocupam nu s-au folosit esantioane reprezentative la nivel national: Van Lange si Sedikides (1998, 677), de exemplu, au inclus in cercetarea lor despre generalitatea efectului un numar de 156 de studenti in psihologie din anii incepatori de la Free University din Amsterdam. In investigatia noastra au fost cuprinsi studenti de la facultati cu profile diferite, din invatamantul de stat si particular, din toti anii de studiu. Acest fapt este de natura sa sporeasca increderea in rezultatele la care am ajuns si care se constituie intr-un suport solid pentru generalitatea in cultura europeana si nord-americana a efectului Muhammad Ali.

Si explicatia efectului in termenii controlabilitatii si verificabilitatii este in concordanta cu rezultatele inregistrate de noi. Pentru populatia investigata cea mai relevanta in reprezentarea self-ului si a altora este dimensiunea controlabilitatii. Urmeaza dimensiunea verificabilitatii. Aceasta ierarhizare a factorilor mediatori ai reprezentarii mintale particularizeaza efectul Muhammad Ali in Romania, cu atat mai mult cu cat conform aprecierii persoanelor investigate a fi inteligent este mai dezirabil decat a fi onest.

Atrage atentia faptul ca opinia studentilor privind dezirabilitatea onestitatii si a inteligentei difera semnificativ de opinia celorlalte categorii sociale, in ansamblu. Pe un esantion reprezentativ la nivel national de 1225 de persoane, o ancheta INSOMAR efectuata in toamna anului 1999 a evidentiat ca sinceritatea (36 %)si cinstea (27 %) sunt cele mai apreciate trasaturi de caracter. Comentand datele acestei anchyete sociologice, aoreciam ca, "fara un nivel de incredere intre oameni corespunzator, societatea devine anomica, intra intr-o profunda criza morala, ajunge disfunctionala" (Chelcea, 1999, 41).

Asadar, in perioada de tranzitie postcomunista, pentru studenti, dezirabilitatea onestitatii este mai redusa decat dezirabilitatea inteligentei. Din cele zece facultati in care s-a aplicat chestionarul pentru verificarea efectului Muhammad Ali doar in patru dintre ele datele au fost concordante cu explicatia dezirabilitatii caracteristicilor self-ului. Inseamna ca explicatia efectului ar trebui completata, din moment ce efectul apare si in conditiilor absentei dezirabilitati mai ridicate a onestitatii. Consideram ca explicatia ar putea fi completata prin luarea in considerare a emotionalitatii pozitive si a caracterului privat al onestitatii. Avansam ipoteza ca efectul Mcuhammad Ali se datoreaza factorilor cunoscuti din cercetarile anterioare: dezirabilitate, cntrolabilitate, verificabilitate, dar si particularitatilor in procesarea informatiilor sociale, in functie de emotionalitatea pozitiva a caracteristicilor private ale aspectelor self-ului ( onestitatea). Pe de alta parte, suntem de parere ca efectul Muhammad Ali ar trebui verificat si in conditiile compararii cu altii semnificativi (persoane apreciate de respondenti ca influentadu-le viata si filosofia lor de viata). Presupunem ca intr-o astfel de situatie efectul va fi mai putin evident sau chiar nu va aparea deloc. Ramane ca cercetarile viitoare sa verifice ipoteza formulata de noi.

Identificarea efectului Muhammad Ali in reprezentarea mintala a self-ului studentilor din Romania repune in discutie si aduce - dupa opinia noastra - noi argumente in controversa unui self vestic, distinct de self-ul estic. Clifford Geertz ( 1975) a descris conceptia vestica despre personalitate ca "o entitate delimitata, auto-cuprinzatoare, autonoma, continand o configuratie unica a atributelor interne si actionand ca o consecinta a acestora" (apud Gecas si Burke, 1995/1998, 55).Dupa Hazel R. Markus si S. Kitayama (1992), self-ul vestic reflecta ethosul, in special american, caracterizat prin individualism, independenta si self-fidelitate (self-reliance ). Studiile pe populatie asiatica au pus in evidenta un self esential interdependent, contextual si relational, conectat si permeabil. Self-ul estic, descris si ca self japonez, prin comparatie cu cel vestic, a fost identificat in cercetarile pe populatie japoneza ( Steven D. Cousins, 1989; George DeVos.1985; Takeo Doi, 1986; Takie S. Lebra, 1983 ), chineza (Francus L. K. Hsu, 1970) si din India (A. Barati, 1985).

Concluzii

Efectul Muhammad Ali este prezent in reprezentarea mintala a self-ului si a altora la studentii din Romania. In conditiile tranzitiei la economia de piata, influenta dezirabilitatii onestitatii nu explica acest efect. Controlabilitatea si verificabilitatea, impreuna cu emotionalitatea pozitiva si caracterul privat al onestitatii sunt in masura sa explice satisfacator - consideram noi - aparitia efectului Rezultatele investigatiei noastre conduc la concluzia ca, foarte probabil, efectul Muhammad Ali caracterizeaza self-ul vestic, dar ca pe axa Est-Vest pot fi identificate self-uri intermediare, in functie de experientele individuale si de contextul socio-cultural. Un astfel de self intermediar, foarte apropiat de self-ul vestic, pare a fi self-ul populatiei de studenti din Romania in perioada de tranzitie.

Nota Studiul a fost realizat in colaborare cu asist. univ. Lucian Radu, asist. univ. Mihaela Vladut si asist. univ. Ovidiu Lungu si a fost publicat in Revista de psihologie aplicata, 2000, 2, 109-120.