elita

V. circulatia elitelor, mobilitate sociala, stratificare sociala

(lat, eligere, "a alege')

Ceea ce este apreciat intr-o activitate ca fiind mai bun, obiecte sau indivizi ale caror performante sint considerate ca fiind superioare mediei clasei sau grupului din care fac parte.

Grupuri sociale care au monopolizat, intr-un fel sau altul, autoritatea si puterea, exercitindu-le pe acestea din urma printr-o forma sau alta de dominatie (economica, sociala, politica, culturala, ideologica etc.). Monopolizarea puterii si autoritatii a fost explicata ca o consecinta a calitatilor sau insusirilor intrinsece ale membrilor e., a pozitiei sociale mostenite, a conjuncturilor favorabile, a actiunii sau presiunii unor factori externi. Gaetano Mosca a demonstrat insa ca acest monopol este rezultatul unui tip si al unei forme specifice de organizare a e. ca grupsocial, anume, al unei organizari care transforma un grup social intr-o e. guvernanta sau clasa politica, adica intr-o minoritate organizata care actioneaza coordonat si triumfa totdeauna asupra unei majoritati dezorganizate, care nu are nici o vointa, nici impuls, nici actiune comuna, deoarece ii lipseste o schema de actiune si organizare, numita de Mosca formula politica (Teorica dei governi e governo parlamentare, 1888).

ViIfredo Pareto a aratat, la rindul sau, ca o clasa politica sau o e. guvernanta isi exercita totdeauna numai indirect dominatia asupra majoritatii dezorganizate sau masei. In fapt, e. guvernanta domina e. guvernata, iar luptele si conflictele sociale si politice nu se desfasoara intre e. si mase, ci numai intre e. Din acest punct de vedere, Pareto considera ca istoria poate fi explicata prin schimbarea a doua feluri de e., denumite de el metaforic e. "lei' si e. "vulpi'. Primele sint formate din indivizi bogati in reziduuri de clasa a ll-a, impunindu-se prin autoritatea mora.a rezultata din inclinatia lor spre folosirea mijloacelor radicale (in primul rind a fortei) pentru instaurarea ordinii in societate si eliminarea coruptiei, anarhiei, speculei, fraudei, "combinatiilor' in general, prin care ajung de obicei la putere e. "vulpi'. Deoarece mijloacele specifice folosite pentru dobindirea autoritatii erodeaza e. care a cucerit puterea, ea este inlocuita cu o alta e., care manifesta inclinatii contrare, proces denumit de Pareto circulatia e. (Trattato di sociologia generale, 1916).

Termen central al conceptiilor si ideologiilor social-politice elitiste, caracterizate prin: a) considerarea societatii ca fiind divizata in e. si mase, primele cu rol si functii active in viata politica si sociala, celelalte amorfe, dezorganizate, supuse si dependente (deoarece nu au si nu pot avea initiativa sociala si politica) fata de e.; b) considerarea regimurilor democratice ca fiind, intr-un fel sau altul, incompatibile cu impartirea societatii in e. si mase; c) demonstrarea faptului ca orinduirea socialista este logic si istoric "imposibila', socialismul fiind doar una dintre formele istorice de societate care rezulta din procesul circulatiei e.; d) antiegalitarismul manifest, insotit uneori de rasism, antisemitism, misticism si promovarea irationalismului ca model de conduita si conducere politica; e) promovarea atitudinilor, conceptiilor si a convingerilor conservatoare, uneori reactionare, inclusiv (in unele cazuri) a utilizarii fortei ca mijloc de guvernare si de impunere a autoritatii e in fata maselor.

Concept principal in conceptiile sociologice elitare, care explica structura sociala a unor societati contemporane pornind de la constituirea e. politice reprezentative pentru anumite clase ale acestor societati. Conceptiile elitare sustin ca e. sint grupuri sociale care nu pot fi intelese decit prin raportarea lor la clasele pe care le slujesc, chiar daca nu fac parte efectiv din acute clase. De pilda, sociologul american C.W. Mills (1919-1962) analizeaza e. puterii in S.U.A., care este formata prin reunirea si socializarea relativ comuna a elementelor conducatoare din diferitele domenii ale vietii publice americane (industrie, armata, stat), in conditiile in care evolutia capitalismului a dus la atomizarea societatii, la dislocarea vechilor raporturi dintre clasele sociale, precum si la monopolizarea puterii de catre un grup restrins de indivizi. (The Power Elite, 1956).  I.U.