MAHOMED SI BAZELE TEOLOGICE ALE ISLAMULUI

MAHOMED SI BAZELE TEOLOGICE ALE ISLAMULUI (MAHOMEDANISMUL). CORANUL

Un element important al unei culturi este religia. Cuvantul, avandu-si originea in latinescul " religare"( a relega), care se refera

la refacerea legaturii omului cu Dumnezeu, desemneaza legatura constienta si libera a omului cu Divinitatea. Desi exista un singur Dumnezeu adevarat, lumea contemporana este impartita in mai multe religii, dintre care insa se detaseaza cateva prin numarul mare de adepti:

Crestinismul ( romano-catolic, ortodox, protestant),

Islamismul ( si el cu mai multe ramuri),

Iudaismul,

Budismul,

Confucianismul.

Aderarea la islamism se reduce la marturia de credinta., in araba denumita shahadah, care spune ca: "Nu exista alta divinitate decat Dumnezeul nostru- Allah iar Mahomed este Trimisul lui". Toti adeptii islamului vor fi intr-adevar de acord cu faptul ca nu mai trebuie indeplinita nici o alta cerinta, pentru ca aproapelui lor sa-i fie recunoscuta apartenenta la comunitatea musulmana. Cuvantul " musulman" vine de la "muslimun" care inseamna" a deveni musulman", " a se converti la islam" .

Islamul, este numele dat religiei aparute in urma revelatiilor si invataturilor lui Mahomed si este considerata una din marile religii ale lumii, beneficiind de peste un miliard de adepti. Islamul, mesajul lui Allah revelat      profetului Mahomed prin mijlocirea arhanghelului Gavril, s-a nascut la Mecca in Desertul Nafud, actuala Arabie Saudita, o zona inconjurata, pe atunci, de Imperiul bizantin crestin si Imperiul persan sasanid, la inceputul sec. 7 d.H, fiind ultima dintre religiile monoteiste. Islam este un cuvant arab, care - printre altele - inseamna:" pace, salut, ascultare, loialitate, credinta, supunere la voia Creatorului Universului".

Istoria de inceput a Islamului a gravitat in jurul unui singur personaj central: Mahomed (Cel preaslavit, Cel laudat), care s-a nascut in jurul anului 570 d.H. in orasul Mecca din Arabia si a murit in anul 632. Ramas orfan la o varsta frageda, Mahomed a fost crescut de unchiul sau Abu Talib si de sotia acestuia Fatima, care s-au ocupat si de educatia lui. Datorita onestitatii si corectitudinii sale exemplare, locuitorii din Mecca l-au poreclit al-Amin (Cel onest, Cel integru).

Calitatile sale morale erau atat de mult elogiate, incat o negustoreasa vaduva, bogata din Meca, Khadija, i-a propus sa-l ia sub protectia sa. Dupa un timp, aceasta l-a cerut in casatorie pe Mahomed care a acceptat.

Una dintre cele mai controversate probleme din cadrul islamului este rolul femeii in familie si societate. Aceasta se datoreaza faptului ca ea este considerata inferioara barbatului si el are drepturi depline asupra ei. Obligatia barbatului de a ocroti femeia este una religioasa, in timp ce datoria ei de a se supune este una legala. In acest context este usor de inteles de ce Coranul nu numai ca ingaduie, dar si sfatuieste pedepsirea fizica a sotiilor neascultatoare. De asemenea, islamul permite practicarea poligamiei. Conform legii musulmane, fiecare barbat are dreptul la maximum 4 sotii, cu conditia sa le poata intretina material si afectiv pe toate, in acelasi fel. In societate, femeia trebuie sa se imbrace modest, sa nu atraga privirea barbatilor straini; ea trebuie sa poarte un acoperamant, astfel incat sa nu i se vada decat ochii si mana de la incheietura.

La 30 de ani, Mahomed a inceput sa mediteze, punandu-si diverse intrebari despre autenticitatea lui Dumnezeu, a cultului practicat de arabi, al carui centru era la Mecca. Cam prin anul 610 d.H., Mahomed a inceput sa primeasca revelatii de la Allah. La varsta de 40 de ani, Mahomed are prima revelatie: ingerul Gavril (respectiv o entitate din lumea spirituala) i se arata, spunandu-i ca el este Mesagerul Domnului. Traditia musulmana spunea ca Mahomed avea obiceiul sa se retraga in singuratatea grotelor de langa Mecca, unde ingerul Gavril i se arata dandu-i revelatii. Dupa catva timp, revelatiile in stare de transa se succed in mod regulat si profetul primeste comunicari din cealalta lume (in numele Creatorului Suprem Allah) de a anunta mesaje lumii.

Dupa ce incepe sa aiba sustinatori, marilor familii din Mecca le este teama de influenta sa si incep sa il persecute pe el si adeptii sai. Incheie o alianta d.H. Evenimentul, numit hegira ( expatrierea), marcheaza inceputul erei musulmane cu locuitorii orasului Yathrib prin care acestia se angajeaza sa renunte la idolatrie si sa i se supuna. Se muta in acest oras la 22 septembrie 622.

La Yathrib, care ajunge in scurt timp madinatu n-nabiyy-" orasul profetului", adica Medina, el devine seful unei comunitati puternice. Anii urmatori sunt caracterizati de scurte incursiuni la Mecca. In luna martie a anului 628 d.H., vrea sa faca un pelerinaj la Mecca, gest prin care integreaza noii sale religii practica pelerinajului. Desi opozitia oamenilor din Mecca face imposibil pelerinajul, el incheie totusi un armistitiu cu locuitorii Meccai, pe care il incalca, atacand si cucerind orasul. In anul 632 d.H. el face pelerinajul la Mecca dupa un ritual care va deveni model pentru musulmani. Curand dupa aceea moare la Medina.

Sistemul de credinta si fundamentele civilizatiei islamice au fost stabilite de Mahomed, prin Coran, concretizarea cuvantului lui Allah, si traditie( hadith), comportamentul si spusele Profetului transformate in legi pentru credinciosi. Ca si alte religii, ritualul musulman este strans legat de credinta intr-un Dumnezeu atotputernic. Obligatiile rituale esentiale (cei 5 stalpi ai credintei- marturia de credinta, rugaciunea, dania, postul si pelerinajul) sunt reglementate strict de legislatia islamica. Morala islamica se bazeaza pe Coran si Traditie.

1. Scindarea islamului:

Separarea in trei ramuri, care a avut loc odata cu " marea schisma" din anii 655-661 d.H. si pe care istoriografia musulmana o numeste "marea discordie", sta la originea actualei repartizari geografice a musulmanilor:

Sunniti ( 90% dintre musulmani),

Kharijiti (0,2 % dintre musulmani),

Siiti (9,8% dintre musulmani), dintre care majoritatea 80% se afla in Iran, deosebiti intre ei prin principiile promovate pentru succesiunea la calif, dupa moartea lui Mahomed.

Gruparea sunnismul a fost construita de catre cei care doreau ca succesorul lui Mahomed sa fie din randul membrilor lui Quraysh. Ei se considera pastratorii si purtatorii adevaratei traditii, proclamandu-i pe primii 4 califi drept " bine ghidati", sau ortodocsi.

Lui Mahomed i-au succedat patru mari conducatori, cunoscuti drept califi ortodocsi. In timpul domniilor lor, care au durat pana in anul 661 d.H., islamul s-a confruntat nu numai cu triburile arabe inconjuratoare, ci si cu marile puteri: Persia, Bizant si Roma. In foarte scurt timp, fortele islamului au cucerit aceste mari civilizatii din Siria, Egipt si Palestina. Al treilea calif si-a extins imperiul inspre vest, prin Africa de Nord, in timp ce, in secolul al VIII- lea, dinastia de califi a Umayazilor a raspandit credinta in toata Asia Centrala si in vestul Indiei pana in Franta si Spania. Desi Charles Martel i-a scos afara pe musulmani, dupa batalia de la Tours (732), armatele musulmane au continuat sa ameninte Europa dinspre est, secole la rand.

In secolul al VIII-lea incep sa apara mari jurisconsulti sunniti, fondatori ai scolilor juridico-religioase, a caror influenta se va face simtita pana in zilele noastre. 4 scoli juridice isi impart lumea sunnita: hanefita, malekita, shafeita si hanbalita.

Pentru siiti, numai Ali este adevaratul calif, deoarece provine din familia profetului( varul si ginerele lui Mahomed). Islamul siit este intim legat de traditiile persane, fiind concentrat mai ales in Iran. Din punctul de vedere al siismului islamul trebuie venerat si incarcat cu har divin.

Kharijiti, o minoritate, sustineau ca urmasul lui Mahomed trebuie sa fie cel mai demn si mai pios dintre musulmani, "fie el si un sclav negru". Actualmente, abia daca mai sunt 2 milioane de kharijiti, foarte inegal raspanditi.

2. Valorile islamului

Un Dumnezeu Placa turnanta a credintei musulmane este monoteismul. Crezul musulman afirma categoric existenta unui singur Dumnezeu, Allah, creatorul suveran al lumii.

Mahomed. Legata de unicitatea lui Allah, in crezul musulman exista afirmatia potrivit careia Mahomed este profetul lui Allah. Mahomed nu are pretentii la divinitate, el este trimisul lui Allah, el aduce mesajul lui Allah. El vine ca un semn al divinitatii, pentru a arata oamenilor calea.

Viata religioasa- cei cinci stalpi ai credintei:

Fiecare musulman, care spera sa scape de judecata lui Allah, trebuie sa indeplineasca obligatiile celor cinci stalpi ai credintei:

1. Recitarea Shahada-dei :

- toti musulmanii trebuie sa adere afirmatiei simple a crezului ca 'Nu exista alt Dumnezeu in afara de Allah, iar Mahomed este profetul lui Allah.'
2. Cinci rugaciuni zilnice (obligatorii) (Salat sau Namaz):

- credinciosii trebuie sa se roage de cinci ori pe zi. Vinerea trebuie sa mearga la moschee cel putin odata, iar in celelalte zile isi pot indeplini ritualurile oriunde se gasesc. Exista ritualuri stricte referitoare la purificarea locului in care se roaga cineva, ritualuri de spalare, miscari si cuvinte exacte ale rugaciunii. Partea finala este prosternarea cu fata la pamant in directia orasului Mecca., in semn de ascultare si de supunere. 3. Dania(Zakat):

- reprezinta un impozit perceput pe anumite tipuri de bunuri, care se distribuie persoanelor nevoiase.

- este deosebita de zeciuiala, intrucat musulmanilor le este cerut sa ofere numai o patrime din venitul lor ca si contributie caritabila.

- este foarte bine privita si foarte mult incurajata.
4. Postirea (Saum sau Ruzeh):

- o data pe an, in intreaga luna a Ramadan-ului, toti musulmanii trebuie sa isi priveze trupul de alimente, bautura, parfumuri, tutun si relatii sexuale intre rasaritul si apusul soarelui, ca ispasire pentru propriile lor pacate din anul precedent . Noaptea pot manca si bea, insa nu in timpul zilei.

5. Pelerinajul (Hadj):

- inainte de Mahomed exista in Arabia Saudita obiceiul de a face pelerinaj la marea piatra neagra meteoritica Ka'ba de la Mecca (cetatea sfanta). Astazi e obligatoriu ca fiecare musulman sa mearga in pelerinaj macar o data in viata, daca nu este impiedicat de motive extreme.

Coranul. Dumnezeu a trimis o serie de carti sfinte prin cativa profeti, inainte de Mahomed (Legea lui Moise, Psalmii lui David , Evanghelia lui Iisus), si apoi, in sfarsit, Coranul, prin profetul Mahomed. Coranul incheie seria de carti divine. Coranul reprezinta integralitatea a ceea ce musulmanii considera a fi facut obiectul unei revelatii a unui profet. El a fost scris in cer, de Allah . Mahomed n-a avut nici un rol de jucat in conceperea continutului, el a fost doar un mesager, o cale prin care Allah si-a trimis mesajul revelat.

Coranul(Quran) este termenul arab pentru "recitare" si se refera la revelatiile facute de Allah lui Mahomed, pastrate si considerate de musulmani ca fiind Scripturile Islamice. Coran-ul, cuvantul lui Allah (Dumnezeu) este considerat cea mai valoroasa lucrare literara in arabica clasica, iar orice traducere a ei ar fi o blasfemie, o falsificare de neiertat a mesajelor Fiintei Supreme. Totusi, in acest secol, Coran-ul a fost tradus in limba turca si in limba vorbita de oamenii din Iran (farsi) si este recitat in timpul serviciilor religioase din Turcia si Iran, fapt greu de acceptat de catre comunitatea musulmana externa. Coran-ul este un singur text, intr-o singura limba. Este memorat de milioane de musulmani din diferite parti ale lumii (musulman este numele dat celui ce adereaza la religia islamica; este un cuvant arab inrudit cu termenul de Islam si inseamna cel ce se supune vointei lui Allah).

Coran-ul este compus din 6536 versete si 114 sure (capitole), care trebuie citite si recitate conform unor reguli. Musulmanul care il atinge sau citeste din Coran trebuie sa fie intr-o stare maxima de curatenie si puritate. Scopul vietii, asa cum apare in Coran, este sa traiesti pentru ce te-a creat Allah, sa te inchini lui si sa te supui poruncilor lui, care sunt date in interesul oamenilor.

Conform invataturilor din Coran, cel mai mare castig este sa ajungi in rai, iar cea mai grea pierdere este sa ajungi in iad. Cei care sunt atrasi numai de starea materiala, de bogatie si placeri, fara a-si cultiva calitati morale, sunt considerati de Allah, animale sau chiar mai rau ca ele. Cei care nu-l slujesc pe Allah si nu respecta poruncile lui sunt numiti morti, surzi, muti sau orbi. Nevoia de a invata, studia si urma Coran-ul trebuie sa fie mai importanta decat aceea de a respira, a manca si a bea pentru a supravietui, deoarece viata traita fara indrumarea Coran-ului este o viata mizerabila, care atrage pedeapsa vesnica.

In Coran, comunitatea islamica este cea mai buna dintre comunitati, pentru ca "indeamna la bine si interzice raul". Binele inseamna indeplinirea obligatiilor rituale insotite de o serie de virtuti, printre care cele de ordin social ocupa un loc important: ospitalitatea, protejarea orfanilor, respectarea semenilor, relatii bune cu familia, etc. Indeplinirea acelorasi prescriptii de catre toti musulmanii duce la o anumita omogenizare, coeziune intre membrii aceluiasi grup( umma).

De la moarte profetului, lumea musulmana a suferit numeroase impacturi: impactul de civilizatie odata cu trecerea societatii arabe la o societate cosmopolita, preponderent iraniana; impactul turco- mongol, impactul modernitatii occidentale. Modernitatea occidentala inseamna un vast proces, care se manifesta incepand cu secolul al VIII-lea. El implica industrializare, urbanizare, niveluri ridicate de alfabetizare, bogatie, precum si structuri ocupationale mai complexe si diversificate. Modernitatea este privita ca o posibila solutie, prin care islamul sa revina la " veacul de aur".

Ideea de modernitate a patruns in lumea islamica avand urmatoarele caracteristici: separarea autoritatilor spirituale si temporale, promovarea individualismului si pluralismului social si politic. Individualismul se opune valorilor sociale, promovate de islam, care accentueaza ideea de comunitate.

Umma poate fi afectata si de pluralismul social, care militeaza pentru trecerea intr-un plan secundar a relatiilor de sange, dar si cel politic, ce ar duce la sciziunea prin diversitatea opiniilor.

Razboiul sfant (Djihadul) era considerat o conditie, sau obligatie, a credintei, iar musulmanii de la inceputul existentei Islamului au crezut ca era de datoria lor sacra de a ucide pe cei care nu adoptau singura credinta 'adevarata'. Islamismul contemporan este mult mai moderat, desi multi doresc restaurarea Djihad-ului ca fiind unul din elementele fundamentale ale credintei islamice. Stimulentele Djihad-ului sunt atat de ordine materiala, cat si religioasa: promisiunea Paradisului

Situatia politica a Orientului Indepartat, Apropiat si Mijlociu demonstreaza ca Djihad-ul nu este, din pacate, doar fictiune religioasa. Intreaga lume resimte profund rabufnirile acestui fel de razboi 'sfant', care a socat atat de mult lumea noastra prin violenta si irationalul manifestarilor lui. Islamul nu accepta distinctii radicale intre domeniul secular si cel spiritual. Ca urmare, nici nu se poate vorbi de democratie in viata tarilor musulmane. Legea civila nu este altceva decat aplicarea islamului, a sariei. Mesajul islamic nu ingaduie dezbateri. El provoaca luarea unei decizii, neascultarea avand ca rezultat judecata cumplita a lui Allah.

Prin Mahomed, Allah cere poporului sa fie ascultat sau sa plateasca pretul, adica " iadul". In Islam, autoritatea nepusa la indoiala este transmisa intr-o societate bazata pe supunere. Musulmanul se va supune fara cartire autoritatii legii musulmane, autoritate care ajunge pana la liderii fiecarei comunitati musulmane. Cuvantul lor are o mare greutate, ei fiind reprezentanti ai lui Allah in mentinerea adevarurilor islamului. Legea islamului decreteaza moartea apostatilor(cei care trec de la islam la alta religie).

In ultimii ani, musulmanii, in numar mare, s-au intors spre religie, cautand o solutie in dogmele ei. Renasterea islamica este asociata de societatile ne-islamice cu valul de terorism ce zguduie lumea contemporana Islamul este vazut ca o sursa de proliferare nucleara, de terorism si imigranti

Invataturile morale, curate si frumoase, sunt insotite de un intreg ceremonial de rugaciuni, genoflexiuni, spalari rituale, posturi, care sunt zilnice, afara de postul cel mare al Ramadanului etc. Aceste prescriptii morale sunt insa incompatibile cu latura senzuala, in care e conceput in islamism atat viata de aici, cat si cea viitoare din preajma lui Allah in cer. De asemenea, ele sunt afectate ca valoare de principiul fatalismului, predicat de Mahomed. Acest fatalism a fost cel care a dat avantul razboinic si puterea de expansiune pe care a avut-o mahomedanismul.

Cunoasterea religiei musulmane duce la intelegerea unui anumit mod de viata. Dincolo de judecarea adevarurilor teologice, pe care suntem datori fata de propria constiinta sa le facem, trebuie sa existe intelegerea si respectul pentru cultura si credinta fiecarui om.

Bibliografie:

1). Gaudin, Philippe- " Marile religii", Editura Lider& Editura Orizonturi, Bucuresti, 1995.

2). Revista " Gandirea Militara Romaneasca", nr. 2/2003.

3). Eliade, Mircea- "Istoria credintelor si ideilor religioase", Chisinau, 1992.

4). Revista "Spirit militar modern", nr. 2/2002.

5). Delcambre, Anne-Marie-"Islamul", Bucuresti, 1999.