ROLUL ORGANIZARII ECONOMICE SI SOCIALE

ROLUL ORGANIZARII ECONOMICE SI SOCIALE

In dinamica intrajutorarii familiale , ajutoarele in timp , bani sau in natura , se adreseaza mai ales celor care au nevoie de ele , realizandu-se , astfel , o redistributie intrafamiliala . Principiul nevoii se leaga de formele de reciprocitate directa sau indirecta care dezvaluie , in special , schimburile cu parintii varstnici . Inca din acest moment , mobilitatea sociala joaca un rol important .

Desi ambele sexe contribuie la solidaritatea familiala , barbatii si femeile fac acest lucru in mod diferit : barbatii dau mai multi bani , iar femeile acorda mai mult timp .

Complementaritatea ajutoarelor publice si private se verifica indiferent daca este vorba despre ajutoare financiare date tinerilor sau despre ingrijiri oferite celor varstnici . In orice caz , beneficiul unui ajutor public este - pentru cel care il primeste - de sporire a sanselor obtinerii unui ajutor complementar din partea membrilor familiei . Transferurile publice alimenteaza solidaritatea familiala si , cu certitudine , au jucat un rol important in persistenta solidaritatii de-a lungul schimbarilor care au bulversat structurile familiei . Fara indoiala , in acest mod , transferurile publice au contribuit la "pacificarea" raporturilor dintre generatii , instituind un nou " contract al generatiilor" ( Attias - Donfut, op.cit. , 2000, 677)

Introducerea protectiei sociale a remodelat statutul diferitelor generatii , a modificat functionarea familiilor precum si organizarea lor economica . Ea a contribuit la inversarea istorica a sensului dominant al circulatiei bunurilor : daca      in trecut , beneficiarii avantajelor erau generatiile ascendente , astazi , de aceste avantaje profita generatiile descendente .

Jocul intre transferurile publice si cele private intre generatii implica o reducere moderata , dar reala , a inegalitatilor sociale , atat intre generatii , cat si in interiorul generatiilor de tineri si ,respectiv , de varstnici .

Singura , doar generatia intermediara - cea care contribuie cel mai mult in relatile cu ascendentii si cu descendentii - acuza o accentuare a inegalitatilor sale interne , generate de jocul transferurilor de bunuri catre celelalte generatii .

Aceste transferuri private , interactionand cu cele publice , intra in interferenta cu dinamica macrosociala de-a lungul a doua procese principale ( apud C. Attias - Donfut , op.cit. , 2000 , 678 ) :

In primul rand , prestatiile publice exercita efecte redistributive considerabile asupra majoritatii gospodariilor . In mod egal , aceste prestatii publice au efecte incitante asupra solidaritatii intrafamiliale , prin intermediul careia se realizeaza o redistribuire a bunurilor in cadrul familiei . In acest context , exista o redublare prin transferuri private a redistributiei publice a carei functie de reducere relativa a inegalitatilor se intareste din ce in ce mai mult .

Al doilea mecanism rezulta din dinamica generatilor ce interactioneaza atat unele asupra celorlalte , si cu conjunctura istorica ce l -ea generat . Cohortele succesive care compun societatea exprima succesiunea perioadelor de crestere cu cele de stagnare ( sau chiar regres ) , de prosperitate sau de degradare sociala . In consecinta , aceste cohorte , "acuza inegalitatile intertemporale ale istoriei , dar , de asemenea , sunt receptive unele fata de celelalte" ( Attias - Donfut , op.cit. , 2000 , 678 )

In concluzie , in jocul social care pune in scena trei sau chiar patru generatii succesive , generatia intermediara , - cea care a beneficiat de cea mai puternica acumulare- difuzeza intr-un mod specific rezervele sale catre generatiile ce o preced si , respectiv , o urmeaza . In acelasi timp , aceasta propagare atenueaza inegalitatile din interiorul a doua generatii dezavantajate , cea a tinerilor si cea a batranilor .

Presiunea generatiilor , unele asupra celorlalte , reprezinta forta motrice a continuitatii sociale si constituie , dupa cum a afirmat Auguste Comte , una din problemele cele mai importante ale societatii .

Acest capitol s-a dorit a fi un demers la interogatia cu care a si inceput : "A disparut astazi familia largita ?" . Raspunsul acum ne este intemeiat si legitimat prin datele numeroaselor anchete intreprinse de sociologii contemporani : nu , familia , largita ,nu a disparut . Mai mult ca niciodata , rolul distinct al generatilor se afirma . In inima societatii moderne , legaturile de rudenie continua sa garanteze fiecaruia locul sau in ordinea generatiilor si - prin reproducerea unei ordini sociale exterioare si care le transcede - sa ofere un ajutor social si o identitate sociala .