METODE SI TEHNICI DE CERCETARE SOCIOLOGICA

METODE SI TEHNICI DE CERCETARE SOCIOLOGICA

Explicatie si predictie 2

Explicatie, ipoteza, experiment

1. Explicatie si predictie. Despre un deficit absolut al competentei noastre de cunoastere

2. Supozitiile constructive ale solutiei

3. Validarea/ invalidarea directa a conjectarilor. Modele explicativ-predictive day-to-day wisdom

4. Ipotezele si testarea lor

5. Experimentul - metoda de testare empirica a ipotezelor

TEMA DE CASA

Cititi ce si cit doriti din bibliografie.

1. Elaborati temele pe care doriti sa le abordez la cursurile urmatoare.

2. Scrieti intrebarile la care doriti sa va raspund.

Tema de casa o veti prezenta la cursul din data de 17 aprilie, ora 7.30.

- 1. Explicatie si predictie. Despre un deficit absolut al competentei noastre de cunoastere

TEXT 2005

Pina aici ati invatat sa masurati, adica sa rezolvati obiective de cunoastere din gama "cum este" (cine, ce, cit, cind, unde). Cu alte cuvinte, stiti sa faceti numai faza descriptiva a cercetarii sau, daca ne uitam din perspectiva produsului de cunoastere, numai cercetari descriptive.

- Ceea ce (inca) nu stiti este sa rezolvati obiective de cunoastere din gama "de ce (este cum este)". Cu alte cuvinte, nu stiti sa faceti faza explicativa a cercetarii, respectiv cercetari explicative.

- Nestiind sa faceti faza explicativa, nu puteti rezolva nici obiective de cunoastere din gama       "cum urmeaza sa fie"/ "ce urmeaza sa se intimple", adica faza predictiva a cercetarii, respectiv cercetari predictive.

Va informez cu respect ca toata lumea buna pare sa fie de acord ca licenta in sociologie, cel putin licenta "Bologna" (de trei ani), e rezonabil sa acopere cum trebuie faza/ cercetarea descriptiva si cam atit. Altfel nu se poate explica reducerea programei de statistica la statistica univariata.

Povestea deficitului de formare in materie de explicatie si predictie este insa mult mai veche si mai generala. In mod normal, formarea competentei de cunoastere (stiintifica) a licentiatilor in sociologie a fost intotdeauna centrata, pentru a nu spune mai mult, pe faza descriptiva. Atunci cind exista, deficientele de competenta descriptiva sint variabile de la un sociolog la altul, iar aceasta variabilitate poate fi atribuita integral intimplarii: am avut un profesor mai slab la MTCS, am invatat mai putin sau nu am invatat ce trebuie etc. Dar, in principiu, sintem cu totii competenti in a face cercetare descriptiva, deci in a masura. Cu totul altfel stau lucrurile cind e vorba despre competentele explicative si predictive. Aici avem un deficit absolut: in general nu stim sa adunam, configuram si administram retete explicative, necum predictive, pentru motivul simplu si descriptiv usor de constatat ca nu le prea invatam in scolile noastre de sociologie, indiferent unde ar fi ele. Joaca in acest sens urmatoarele serii de factori:

- dificultatea de principiu, epistemologica, a inferentelor cauzale, nucleul dur al cunoasterii explicative, si a celor predictive. Ele sint inferente inductive, deci prin definitie subiectiv incerte si logic probabile, indiferent de domeniul de cunoastere;

- dificultatile de realizare efectiva a cunoasterii explicative si predictive, dificultati majore indiferent de domeniul de cunoastere, dar avind o incidenta mult mai severa in cunoasterea sociala. Este vorba in principal despre costuri: cunoasterea explicativa si cunoasterea predictiva sint semnificativ mai costisitoare decit cunoasterea descriptiva, si nu numai in bani, ci si in durate (timp), eforturi de organizare, nivel al competentelor implicate, amploare si adincime ale eforturilor intelective etc.

- confortul protejat al cadrelor didactice din scolile de sociologie. In mod normal, pentru un astfel de profesor a produce cunoastere explicativa si a formula predictii in regim profesional este, in cel mai fericit caz, o autoexigenta, nu o exigenta care conditioneaza in modul cel mai tare realizarea cu succes a unei prestatii profesionale (i.e. a unui contract comercial)

- posibila idee ca o competenta de cunoastere explicativa si predictiva nu este de nasul oricui, de pilda de nasul licentiatilor in sociologie. Ca respectiva competenta cere o baza de pornire consistenta, deci ca ea poate fi formata numai la etajele academice superioare, masteratul sau doctoratul;

Problema e ca deficitul nostru de cunoastere explicativa si predictiva submineaza insasi capacitatea noastra de a avea succes profesional. Vorbesc mai putin despre sociologii de serai academic ci, in modul cel mai pronuntat, despre sociologii profesionisti, i.e. cei care isi cistiga piinea din prestatii pe o piata reala. Majoritatea acestor prestatii consta in realizarea de schmbari reale pe corpul social al clientului (sau pe un alt corp social desemnat de acesta). A interveni in vederea producerii unei schimbari echivaleaza cu a interveni asupra cauzelor si conditiilor in vederea obtinerii unei anumite modulari ale efectelelor, si anume a acelei modulari care este (sau macar satisface) scopul prestatiei. Pe parcursul oricarei astfel de prestatii exista o presiune sistematica, puternica si implicita asupra noastra pentru a furniza interpretari cauzale sau macar explicative. In situatia tipica de prestatie profesionala pur si simplu nu poti sa spui prea des nu stiu" sau/ si cercetarea pe care am facut-o nu este explicativa (cauzala)/ predictiva, e doar o fotografie, un instantaneu. E limpede ca ni se cer explicatii si predictii si este natural sa ni se ceara explicatii si predictii. Pentru realizarea carora sintem cu totii foarte slab pregatiti.

Acest curs este o incercare de a solutiona in mod realist aceasta problema, mai ales partea cu explicatia. Si anume cum sa accedem la o capacitate explicativa rezonabil de eficace in contextele profesionale obisnuite.

TEXT 2008

Cunoasterea = descriere (masurare), explicatie si predictie

- sub aspectul valorizarii lor de catre clientii prestatiilor noastre profesionale, ordinea este:

i. predictiile

ii. explicatiile

iii. descrierile.

Cel mai bine, inclusiv ca pret, se vind predictiile; sub conditia foarte tare a credibilitatii

- sub aspectul credibilitatii (garantabilitatea, increderea garantata pe care o putem avea in ele), ordinea este:

i. descrierile

ii. explicatiile

iii. predictiile.

Ca sa ai predictii credibile, iti trebuie explicatii valide; iar ca sa ai explicatii valide, iti trebuie descrieri obiective, i.e. maxim dotate la proprietatea de obiectivitate

- pina acum am invatat sa descriem. Ceea ce inseamna in mod esential o poveste cu o singura variabila, variabila despre care, oricare ar fi ea, poti

- sa o denumesti, distingind-o de alte variabile (masurare nominala)

- sa spui ca scade sau ca creste si cu cit; respectiv ca ramine constanta (masurare ordinala, cu nivelele ei de precizie)

- sa spui ca dupa variabila respectiva exista diferente intre cutare entitati umane, in ce constau si cit de importante sint aceste diferente; respectiv ca dupa variabila respectiva nu exista diferente intre cutare entitati umane

- trecem acum sa invatam sa explicam, ceea ce inseamna in mod esential o poveste cu cel putin doua variabile, si anume

- o variabila Y, a carei variatie vrem sa o explicam. In limbajul savant: lat. explanandum (rom. "ceea ce e de explicat")

- o variabila X, cea prin a carei variatie vrem sa explicam variatia variabilei Y. In limbajul savant: lat. explanans (rom. "cu care explicam")

- mentiuni. Dupa ce invatam sa explicam, trecem sa invatam sa facem predictii. Dar

- atunci cind functioneaza, deci cind produce cunoastere, mintea noastra nu o face secvential, adica in succesiunea de faze distincte 1. descriere, 2. explicatie, 3. predictie; dimpotriva, e un fel de talmes-balmes, cel putin pentru nivelul la care cunoastem acum ce este si cum functioneaza mintea omeneasca. Decuparea descriere/ explicatie/ predictie are ratiuni strict didactice. O buna dovada ca este asa o vedem in configuratia produselor de cunoastere "comune". Un proverb, de exemplu, este in acelasi timp descriere, explicatie si predictie; ba contine, apropo de predictie, si instructiunile de urmat daca vrei sau daca nu vrei sa se petreaca cele prezise

- distingerea functionala a predictiei de explicatie este destul dificila (un pic mai dificila decit distingerea functionala a explicatiei de descriere). De foarte multe ori, propozitiile noastre explicative functioneaza si ca propozitii predictive si viceversa. Din ratiunile didactice deja invocate, le vom aborda distinct, mai ales cind vom invata metode si tehnici de facut predictii. Uneori insa va fi mai avantajos sa nu distingem prea tare[1], namely in ceea ce priveste extinderea ideii de explicatie dincolo de explicatia cauzala, si anume la ideea de asociere/ dependenta

- in ideea de asociere, relatia dintre o variabila Y, explanandum, si o variabila X, explanans, poate lua urmatoarele forme:

- Y apare daca X apare

- Y dispare daca X dispare

- Y apare daca X dispare

- Y dispare daca X apare

- Y creste daca X creste

- Y scade daca X scade

- Y creste daca X scade

- Y creste daca X scade

[- Y ramine neschimbata daca X ramine neschimbata este o forma teoretic foarte complicat de gestionat: din fericire, e mai putin interesanta in planul practicii profesionale]

- dupa cum se vede, formele acestea au un aspect cit se poate de predictiv. Daca am distinge riguros intre explicatie (i.e. propozitii explicative) si predictie (i.e. propozitii predictive), tratarea explicatiei in sensul extins de asociere/ dependenta ar fi imposibila

- avantajul cel mai important al abordarii explicatiei in termeni de asociere/ dependenta este ca putem ocoli astfel problematica filosofica foarte spinoasa a raporturilor cauzale

- in termeni de asociere/ dependenta, cauzarea este formata din nivelele cele mai robuste ale asocierii/ dependentei[2]

- ne putem pune intrebarea daca asocierile/ dependentele, intotdeauna probabilistice, nu sint decit niste propozitii cauzale imperfecte. Este un indiciu despre necesitatea ca, mai devreme sau mai tirziu, sa treceti prin problematica filosofica a relatiilor cauzale si, in general, a determinismului

-

- 2. Supozitiile constructive ale solutiei

TEXT 2005

orice proces inductiv de cunoastere de succes se realizeaza in secventa descriere > explicatie > predictie. Orice cunostiinta explicativa valida se bazeaza pe o descriere demna de incredere. Dupa cum orice predictie de succes se bazeaza pe o explicatie demna de incredere;

valoarea sociala (extrinseca) a predictiei este mai mare decit valoarea sociala (extrinseca) a explicatiei care este mai mare decit valoarea sociala (extrinseca) a descrierii. Nu avem motive sa credem ca valoarea intrinseca a cunoasterii descriptive este diferita de valoarea intrinseca a cunoasterii explicative, respectiv de valoarea intrinseca a cunoasterii predictive; toate trebuie sa aiba o valoare egala sau macar comparabila. Cind vorbim insa depre valoarea aplicativa sau despre alte criterii extrinseci de evaluare a randamentului cunoasterii, atunci este evident ca o explicatie este mai valoroasa decit o descriere, respectiv o predictie este mai valoroasa decit o explicatie;

explicatie (sau o propozitie explicativa) este o propozitie care, in forma completa, contine:

- variabila dependenta (notata de obicei O) = o variabila a carei variatie (modificare sau stagnare) o explicam;

- setul de variabile independente (notate de obicei X, respectiv X₁, X₂, , X_n) = variabilele cu a caror variatie explicam variatia lui O. Setul de variabile independente poate contine si o singura variabila;

- setul de variabile de control sau controlate (notate de obicei cu C, respectiv C₁, C₂, , C_m) = variabilele care, pentru ca relatia dintre X si O sa aiba loc, trebuie sa ramina neschimbate (ceteris paribus);

- un predicat care defineste relatia dintre X si O.

explicatia (sau propozitia explicativa) este raspunsul la un obiectiv de cunoastere care contine intrebarea "de ce" sau echivalenti semantici ai acesteia, inclusiv unii cu o inrudire foarte vaga, cum ar fi "e mai mare/ mic", "succede", "e substitut functional pentru" etc.

nu exista explicatii (propozitii explicative) valide sau invalide de principiu. Orice explicatie (propozitie explicativa) trebuie validata/ invalidata printr-o procedura analizabila si transparenta

validarea/ invalidarea unei explicatii nu poate avea loc decit in cadrul unui model predictiv-explicativ;

explicatiile (propozitiile explicative) formulate in cuvinte si expresii de limba naturala se numesc conjectari. Conjectarile se valideaza/ invalideaza astfel:

- direct, in modele predictiv-explicative populare, i.e. care sint continute in culturile populare (vezi paragraful 3);

- indirect, prin traducerea lor terminologica si validarea dupa procedura de validare a ipotezelor;

explicatiile (propozitiile explicative) formulate terminologic (i.e. in expresiile acreditate ale unei teorii) se numesc ipoteze. Ipotezele se valideaza/ invalideaza in modele predictiv-explicative teoretice, in conformitate cu metoda stiintifica (vezi paragraful 4)

- 3. Validarea/ invalidarea directa a conjectarilor. Modele explicativ-predictive day-to-day wisdom

TEXT 2005

Ideea mea e ca asa cum nu ne strica deloc sa stim sa si estimam ("masuram din ochi"), nu numai sa masuram instrumental, nu ne strica nici sa stim sa testam conjectari, adica sa ne dam seama cit de adevarata este o propozitie explicativa de limba naturala fara sa o "vestimentam" in termenii unie teorii, deci fara sa urmam metoda stiintifica.

Ideea are la baza faptul ca oamenii au avut nevoie de explicatii valide cu mult inainte de epoca moderna si de metoda ei stiintifica si ca au dezvoltat si continua sa rafineze alte modalitati de validare decit metoda stiintifica.

Metaforele/ analogiile. O metafora bine gasita ilumineaza instantaneu intregul cimp - de la descriere, la explicatie si la predictii. Senzatia interioara este foarte bogata si fulguranta. Nu stii la ce sa te repezi mai intii, la savoarea descrierilor, la puterea explicatiilor sau la claritatea predictiilor.

In plus, o metafora bine gasita este memorabila, deci prompta la utilizare.

Mentiune speciala pentru tipologiile umane puternic/ intentionat predictive, memorabile tocmai in intentia gestiunii prompte.

Exemple:

- seraiul universitar

- aisbergul care-si asteapta Titanicul ("X este un aisberg care-si asteapta Titanicul" - dintr-un film)

- tiriie-briu ("Avram Iancu era un tiriie-briu.")

- inginerii, eunucii organizatiilor

- La sociologie est un sport de combat. (P. Bourdieu)

- Les sociologues de gouttires. (Dont l'objet serait de donner les moyens aux domins de se dfendre face aux dominants.)

Intrebarile care focalizeaza atentia si produc acumulari de observatii sagace, cu putere predictiva.

Exemple:

- What makes people tick.[3]

O parte insemnata din paremiologie. De altfel, proverbele, zisele, vorbele memorabile par sa fie in mod intentionat elaborate si stocate pentru utilizari explicativ-predictive.

Intrebarea pe care mi-o pun este daca acest tip de propozitii pot fi utilizate ca etaloane de validare/ invalidare a ipotezelor, asa cum utilizam propozitiile teoretice validate.

Exemple: am facut o selectie din paremiologia latina.

Anexat in fisierul SELECTIE PAREMIOLOGIE LATINA

- 4. Ipotezele si testarea lor

Anexat in fisierele C5 IPOTEZELE si C5 IPOTEZELE PARTEA A DOUA.

Cele doua fisiere contin textul pe care l-au primit colegii vostri de acum doi ani.

TEXT 2008

- ipotezele pot fi numai propozitii explicative. Deci variabila explanandum, variabila/ variabile explanans, predicat care asociaza pe explanandum cu explanans; totul in termenii unei (singure) teorii. Aici nu e nimic de negociat, nimic de nuantat.

Atentie insa, exista si situatii in care ipotezele sint testate in forma unor propozitii descriptive, deci cu o singura variabila. Dar atunci este vorba de o inferare de forma urmatoare: daca ipoteza mea este adevarata, ar trebui ca in momentul m, variabila explanandum sa aiba parametrii cutare. Si e obligatoriu ca variabila respectiva sa fie enuntata ca termen, si anume in teoria din care fac parte termenii in care este formulata ipoteza.

- 5. Experimentul - metoda de testare empirica a ipotezelor

Anexat in fisierul TYPES OF EXPERIMENTAL DESIGNS (trimis si saptamina trecuta).