OPERATIONALIZAREA CONCEPTULUI DE GENERATIE IN SOCIOLOGIA FRANCEZA CONTEMPORANA : ANCHETA " TREI GENERATII "

OPERATIONALIZAREA CONCEPTULUI DE GENERATIE IN SOCIOLOGIA FRANCEZA CONTEMPORANA : ANCHETA " TREI GENERATII "

O prima ancheta intergenerationala s-a derulat in Franta in 1992 . Aceasta a fost completata in 1996 printr-o ancheta calitativa pe un esantion de 30 de filiatii , cuprinzand 90 de interviuri semi-directive .

Prima ancheta asupra a trei generatii , subliniaza C. Attias - Donfut (1995) a avut ca obiectiv principal studiul relatiilor si al diverselor forme de intrajutorare intre generatii.  Prin intermediul schimburilor de servicii domestice , materiale sau de ordin social, s-a insistat pe analiza generatiilor de 50 de ani , pe parintii lor si pe copiii adulti . Principalul merit metodologic a constat in ancorarea filiatiilor ( modul de stabilire al filiatiilor , nn ) si in modul de selectie acelor trei generatii cedecurg din aceste filiatii  ("Les Solidarites entre les gnerations . Vieillesse , Familles , Etat " , 1995 ) .

Punctul de plecare a constat in interogarea generatiei intermediare , compusa din barbati si femei a caror varsta era cuprinsa intre 49 si 53 de ani si care aveau cel putin un parinte ( in viata ) si un fiu ( sau o fiica ) adult . Au fost chestionati de asemenea , membrii generatie ascendente , cat si cei ai generatiei descendente .

A fost stabilit un esantion national de familii in care existau cel putin trei generatii ce traiau pe teritoriul francez metropolitan . In total , au fost anchetati 4668 de membrii din 1958 de filiatii ( respectiv 1958 de persoane apartinand generatiei intermediare si restul de presoane apartinand generatiilor adiacente : 1217 parinti si 1493 copii adulti )

In fiecare filiatie au fost aplicate cate trei chestionare inchise , persoanele fiind chestionate in cadrul unei conversatii fata in fata ce dura aproximativ o ora si jumatate.Toate cele trei chestionare contineau un numar mare de intrebari identice despre relatiile si schimburile - de bunuri , servicii si bani - ale fiecareia dintre generatii cu celelalte doua. In cazul selectarii fiului sau fiicei adulte , au fost retinute doua criterii de varsta : in cazul in care acesta /aceasta parasise deja caminul parintesc, atunci varsta minima pe care trebuia sa o aiba pentru includerea in esantion era de 18 ani ; daca insa copilul adult mai locuia inca in caminul parintesc fara sa studieze , atunci varsta minima era de 22 de ani. Cand in generatiile extreme existau ambii parinti si/sau mai multi copii adulti , atunci alegerea unui singur membru din fiecare generatie se facea in mod aleatoriu.

Cea de a doua ancheta - de data aceasta calitativa - s-a desfasurat , dupa cum am amintit deja , in 1996 pe un esantion de 30 de filiatii .In acest caz cele trei generatii ce alcatuiesc esantionul anchetei sunt reprezentate de trei grupe de varsta relativ omogene - " batranii " avand, majoritatea, intre 70 si 90 de ani, iar tinerii intre 20 si 30 de ani Aceste generatii sunt clar diferentiate atat din punct de vedere al perioadelor istoriei sociale traite , cat si din perspectiva fazelor de viata in care se afla fiecare ( tinerii , de exemplu , se afla in diferite perioade de tranzitie spre viata adulta ) .

Primele concluzii arata ca generatia " pivot " sau intermediara este in forta varstei si a vietii active , de unde insa se profileaza, totusi, dificultatile legate de sfarsitul de cariera. In ceea ce priveste generatia cea mai inaintata in varsta - aflata la pensie de mai multi ani - aceasta este caracterizata de o dependenta accentuata fata de generatia " pivot " si de un risc al imbolnavirilor mult mai mare decat al celorlalte doua generatii analizate .

Pentru a face posibila integrarea in cercetare a tuturor criteriilor de identitate generationala , sociologii francezi au ales aceste trei generatii familiale astfel incat sa coincida cu trei cohorte de nastere delimitate . In acest fel celor trei generatii selectate pentru studiul empiric, li s-a putut aplica " pluralismul definitional " al generatiilor , intelese , simultan , ca familiale , istorice si ale welfare-ului , ceea ce a condus la posibilitatea analizarii lor dintr-o dubla perspectiva , micro si macrosociala . In ceea ce priveste dimensiunea temporala , aceasta este data prin compararea unor generatii succesive . In acest context insa, efectele de generatie si cele ale circuitului de viata sunt greu de disociat . Chiar si atunci cand acest lucru a fost posibil , intrebarile retrospective au fost adresate cu scopul de a se putea compara toate cele trei generatii in aceeasi faza din parcursul vietii lor .

Rezultatele anchetei asupra trei generatii permit stabilirea profilurilor generatiilor       interogate , ale caror caracteristici , din punctul de vedere al itinerariilor lor si a sanselor de mobilitate sociala , sunt confirmate si prin studiul cohortelor realizat de Louis Chauvel ( op.cit. ) . Cei mai in varsta ( generatia G1), nascuti , majoritatea lor , intre 1910 si 1920 au cunoscut o viata activa ( de munca ) indelungata iar spectrul somajului a fost prea putin pregnant . Desi aceasta generatie nu a beneficiat de expansiunea invatamantului , membrii acesteia " au trait evolutia situatiei salariatului si sfarsitul taranilor " ( H. Mendras 1967 ) . In prezent generatia G1 este alcatuita preponderent din femei vaduve care dispun de pensii foarte mici.

Se desprind de aici cateva concluzii : in primul rand , pe ansamblul generatiei G1 , nivelul mediu al veniturilor este foarte scazut ; in al doilea rand , se constata o generalizare a pensiilor - de baza si suplimentare - precum si o imbunatatire a conditiilor de viata fata de cele ale parintilor lor .

Generatia " pivot " sau intermediara este nascuta intre 1939 si 1943 si a beneficiat de extinderea educatiei generalizate, " prima explozie scolara " , dupa cum o denumeste Attias - Donfut . Generatia G2 a intrat pe o piata de munca in plina dezvoltare , iar, in ansamblu , venitul mediu este aproape dublu fata de cel al parintilor lor(generatia G1). In plus, generatia G2 dispune de un patrimoniu important : peste 80% sunt proprietari.Este - subliniaza sociologii francezi - " o generatie cu un destin exceptional , comparat cu cel al parintilor si ale copiilor lor.Aceasta generatie a profitat din plin de perioada de crestere economica de dupa cel de-al doilea Razboi Mondial si de dezvoltarea protectei sociale " ( Attias -Donfut , op. cit. .2000, p.649 ) .

In ceea ce priveste generatia tinerilor ( G3 ) , aceasta se gaseste, dupa parerea lui Galland ( 1997 ), intr-o faza de tranzitie, iar membrii ei se afla la diferite etape de intrare in viata . Desi nivelul lor de formare este superior celui al parintilor lor , absolventii cursurilor scolare - indiferent de nivelul lor , de la scoli profesionale la universitati - acuza un nivel scazut al locurilor de munca , insotit , in mod evident , de o rata crescuta a somajului . " Relativa stagnare a structurii locurilor de munca care a urmat celor 30 de ani gloriosi(caracterizati de un excedent de locuri pe piata muncii , nn ) risca sa compromita cariera viitoare a tinerilor " . ( ibidem )

Luand in calcul mai multe ipoteze de crestere a locurilor de munca de categorie medie si superioara , Louis Chauvel ( 1998 ) realizeaza o prognoza sumbra a pietei muncii in urmatoarele doua decenii, subliniind ca  trebuie sa ne asteptam la o diminuare a mobilitatii structurale care va conduce la un risc crescut al declasarilor sociale, mai ales pentru tinerii cu profesii intermediare " (apud C. Attias - Donfut ,op.cit ,2000 ,p. 649 )

Mobilitatea sociala , definita prin compararea categoriilor profesionale ale generatiilor succesive , poate fi masurata pentru batrani ( generatia G1 ) si pentru cei din generatia intermediara G2 ( " generatia pivot " ) , dar nu si pentru tinerii al caror statut profesional este inca nesigur . In acest sens, pentru compararea pertinenta a celor trei generatii , sociologii francezi au introdus o evaluare subiectiva a mobilitatii sociale cu ajutorul intrebarii urmatoare : " credeti ( aveti sentimentul ) ca ati reusit ( pentru tineri : "ca veti reusi " ) din punct de vedere social in viata : mai bine ca parintii dumneavoastra ? ; mai putin bine ca parintii dumneavoastra ? ; la fel de bine ca parintii dumneavoastra ? ". Raspunsurile la aceasta intrebare confirma analizele si proiectiile fondate pe studiul cohortelor . Sentimentul de mobilitate ascendenta este foarte larg raspandit la batrani ( 59% ) si la generatia " pivot " ( 60% ) , in timp ce la tineri , doar o minoritate ( 32% ) se exprima in favoarea acesteia . ( apud C. Attias - Donfut , ed.cit. ) Fiind la inceputul carierei lor , tinerii isi exprima incertitudinea - fata de o mobilitate ascendenta - intr-o proportie mult mai mare decat cea a parintilor sau a bunicilor lor. Acest fapt este evidentiat de ponderea celor care nu se pronunta in aceasta problema : 17% tineri fata de 6% parintii lor si de 8% bunicii lor . Chiar si in cazul in care se emite presupozitia ca cei care ezita ( adica cei care nu s-au pronuntat ) ar evolua spre o apreciere pozitiva - atitudine, practic, imposibila - chiar si atunci nivelul de mobilitate ascendenta , ajuns la aproape 50% , ar ramane inferior fata de cel al generatiilor anterioare . Intotdeauna exista posibilitatea de mobilitate intre generatii , subliniaza C. Attias - Donfut , si de aceea , " este riscanta si nesigura comparatia generatiilor situate in faze diferite ale ciclului lor de viata " . ( ibidem )

In acest sens , sociologul francez accentueaza faptul ca " aceste profiluri comparate permit numai situarea celor trei generatii studiate in evolutia lor istorica " . ( ibidem ) .In plus, in analiza generationala trebuie sa se tina cont de diferentele sexuale, pentru ca " in jurul lor se organizeaza schimburile intre generatii si tot prin ele se trece la schimbul social" .