simbol

V. cultura, interactionism

(gr. symbolon "semn de recunoastere'), ceva (orice) care social reprezinta, evoca, semnifica altceva decit este. De exemplu, in poemul lui Edgar E. Poe "Never more', corbul apare ca pasare a mortii, a pierderii ireparabile. Ceasul si semaforul simbolizeaza ordinea din lumea oraselor. Exista o simbolistica a culorilor. "In sistemul actual - scria CI. Levi Strauss -, semnul rosu evoca primejdia, violenta, singele, iar verdele speranta, calmul si desfasurarea placida a unui proces natural, ca acela al vegetatiei Daca opozitia rosu/verde este inversata, continutul ei semantic este decalat in mod perceptibil, pentru ca rosul ramine rosu, iar verdele ramine verde, nu numai in calitate de stimuli senzoriali dotati fiecare cu o valoare proprie, ci pentru ca ele sint suporturi ale unui simbolism traditional'.

S. este o componenta fundamentala a oricarei culturi. Oamenii sint singurele fiinte care au capacitatea de a crea si a utiliza s. Intr-adevar, s. au transformat stramosii antropoizi in oameni si i-au facut fiinte sociale. Alte organisme pot comunica semnificatii prin gesturi, sunete, atingere si emanatii chimice, dar intr-o mare masura semnificatiile (intelesurile) acestor semnale sint programate genetic. Actele noastre sociale implica o activitate simbolica (limba, gesturi), o transformare constanta a rolurilor, respectiv a actorilor, fiecare din ei devenind intr-un anumit sens "un altul generalizat'. Interactionismul simbolic a evidentiat inriurirea reciproca a indivizilor prin s., semnificatii si interpretari.

Limba (vorbita si scrisa) este cea mai importanta componenta a simbolismului social. Ea este "vehiculul' spiritului si cel mai insemnat mijloc de comunicare si de socializare. Dupa E. Sapir, formele scrise sint s. secundare ale s. vorbite, adica "s. de s.'. Expresiile faciale (mimica) joaca si ele rolul de s. sociale. Prin intermediul lor vizualizam bucuria, dezgustul, surpriza, tristetea, minia, indiferenta etc. Gesturile se refera la miscarile corpului prin care se poate exprima o idee, un sentiment etc., sau pentru a da mai multa expresivitate vorbirii.

Spre deosebire de s. verbale, s. nonverbale sint mult mai abundent folosite in interactiunile sociale. Bazat pe experimente, Albert Mehrabian a stabilit ca impactul total al unui mesaj este in proportie de 7% verbal, 38% vocal si 55% facial. Un alt specialist, Raymond L. Birdwhistell sugereaza ca nu mai mult de 30 pina la 35% din semnificatiile unei conversatii sau ale unei interactiuni sint transmise prin intermediul cuvintelor.

Obiecte ca steagurile, statuile, picturile, icoanele, uniformele, de asemenea servesc ca s. sociale. Filosoful german E. Cassirer arata ca "omul nu mai traieste intr-un univers exclusiv fizic, ci intr-un univers simbolic. Limbajul, mitul, arta sint componente ale acestui univers. Omul nu mai poate infrunta realitatea in mod nemijlocit, el nu o mai poate privi fata in fata Atit de mult s-a invelit pe sine cu forme lingvistice, cu s. mitologice sau cu rituri religioase, incit nu poate vedea sau cunoaste nimic decit prin mijlocirea acestui mediu artificial'. Cultura consta - dupa acesta - in s. si se transmite prin comunicarea s. Omul nu este numai animal rational este deopotriva emotional si rational, mai precis un animal symbolicum, un utilizator de simboluri.  I.F.