panel

V. ancheta sociologica, cohorta, esantionare

(engl. panel, "lista a juratilor, a medicilor de la asigurarile sociale, a persoanelor inscrise pentru consultatie la un medic').

Tip de cercetare longitudinala, care consta din investigarea repetata a acelorasi persoane, masurindu-se cel putin in doua momente evolutia acelorasi variabile (opiniile, atitudinile, valorile, cunostintele, interesele, comportamentele etc.). Cercetarea p. a fost utilizata initial in studiul comportamentului electoral. In prezent, cercetarea p. are o sfera foarte larga: studiul opiniei publice, al eficientei propagandei, mass media, marketing, bugetele de familie s.a.m.d. Metodologia cercetarii p. a fost prezentata pentru prima data in 1938 de Paul F. Lazarsfeld si Marjorie Fiske. Scopul cercetarilor p. este acela de a evidentia schimbarea, dinamica fenomenelor si proceselor sociale. Pentru aceasta, in tabelele cu dubla intrare se calculeaza "indicele de schimbare t', ca raport intre schimbarea inregistrata si schimbarea maxima posibila, "indicele de schimbare T', pe baza calcularii probabilitatii de trecere de la o opinie sau situatie la alta, si "indicele de asociere', care evalueaza stabilitatea.

In cercetarile p. fixarea intervalului la care se repeta masurarea prezinta o mare importanta: un interval prea mic sau unul prea mare, in cazul fenomenelor ciclice, pot masca evolutia, lasind impresia mentinerii la acelasi nivel a variabilei masurate. Cercetarea p. presupune utilizarea asa-numitelor esantioane fixe. Acceptarea de a face parte dintr-un esantion care sa fie investigat in repetate rinduri este mai redusa decit in cazul anchetelor unice: aproximativ 20 la suta din persoanele solicitate refuza de la inceput sa faca parte dintr-un esantion p. Pe parcurs, doar jumatate din cei care au acceptat initial continua sa ramina in esantionul de cercetare. Mortalitatea esantionului fix se datoreaza si unor factori obiectivi: schimbarea domiciliului, disparitia fizica, imbolnavirile etc.

Se pune, deci, cu acuitate problema reprezentativitatii, intrucit persoanele care continua sa faca parte din esantionul de cercetare au, foarte probabil, alte caracteristici psiho-morale si socio-profesionale decit persoanele care au incetat sa mai colaboreze in cercetare p.. In plus, intervine si problema conditionarii esantionului fix, persoanele intervievate in repetate rinduri in legatura cu aceeasi tema tind sa constientizeze mai profund problemele puse in dteoutie, nemaifiind reprezentative pentru restul opulatiei. Pentru eliminarea eventualelor distorsiuni se impune limitarea perioadei ue participare in esantioanele fixe, inlocuirea periodica a unei parti din esantion, precum si compararea rezultatelor cercetarilor p. cu rezultatele obtinute in anchetele unice.  S.C.