POLITICI PUBLICE PENTRU ROMI

POLITICI PUBLICE PENTRU ROMI

"Politicile publice reprezinta o serie de decizii interdependente care au in vedere alegerea obiectivelor de realizat, a mijloacelor si a resurselor alocate pentru atingerea scopului propus in contexte diferite.Prin politicile publice se raspunde unor nevoi aparute in cadrul societatii, astfel incat sa se reduca decalajele referitoare la un domeniu sau altul."(M. Ionescu si C. Zamfir, 2006, p.11)

Dupa 1989 problema romilor a fost dezbatuta de foarte multi specialisti. Preocuparile privind populatia roma se indreapta dinspre intelegerea conditiilor de viata, a specificului cultural, a relatiilor cu majoritatea, cu autoritatile si institutiile publice prin proiecte locale de mica amploare si proiecte de cercetare spre o abordare mai structurata a proiectelor la nivel macrosocial.

M. Ionescu si S. Cace (2006, pp. 21-24) au vorbit de" trei perioade distincte ale evolutiei politicilor publice pentru romi" dupa 1989:

Prima perioada s-a desfasurat intre anii 1990 si 1995 si autorii au numit-o perioada "cautarilor nestructurate".In aceasta perioada s-au realizat progrese in:

- recunoasterea grupului etnic al romilor in discursul public, precum si in documente si politici oficiale;

- reprezentarea politica prevazuta prin legea electorala;

- apatitia unor militanti romi dispusi sa-si asume responsabilitatile reprezentarii pe diferite planuri (politic, cultural, educational).

A doua perioada este cuprinsa intre anii 1996 si 2001 si este numita perioada de "intelegere a responsabilitatilor".La evolutia acestei perioade au contribuit:

- rapoartele Comisiei Uniunii Europene care solicitau rezolvarea situatiei romilor, incluzand-o ca un criteriu politic de aderare;

- maturizarea societatii civile si, in special, a societatii civile rome;

- crearea si dezvoltarea in cadrul Guvernului a unor institutii responsabile in mod explicit cu problematica roma;

- implicarea unor institutii internationale in finantarea comunitatilor de romi din Romania.

Principala instititie guvernamentala cu responsabilitati pentru problemele minoritatilor a fost, pana la sfarsitul anului 2000, DPMN. Prin activitatile sale, ONR din cadrul DPMN a contribuit la schitarea strategiei nationale pentru protectia romilor, finantata de catre UE prin programul PHARE.

A treia perioada incepe in anul 2001 o data cu institutionalizarea "Strategiei nationale de imbunatatire a situatiei romilor din Romania". Aceasta strategie a fost mediata de institutiile internationale UE, COE, ONU si si-a adus aportul in sectoare precum:administratie publica, locuinte, securitate sociala, sanatate, dezvoltare economica, justitie si ordine publica, protectia copilului, cultura si culte, comunicare si participare civica si, poate cel mai discutat domeniu, educatie.

TRUSTER1 Politici publice pentru imbunatatirea educatiei romilor in perioada

1996-2000

Pana in 1997, institutia de reprezentare a minoritatilor nationale din Romania a fost CMN, infiintat in 1993      si a avut ca scop asigurarea relatiilor cu organizatiile legal constituite ale persoanelor apartinand minoritatilor nationale.

Alte politici generale care implicau si minoritatea romilor au fost:

- acordarea de subventii unor publicatii apartinad minoritatilor nationale, ca urmare a numarului restrans al cunoscatorilor limbii respective, inceputa in anul 1990 de Ministerul Culturii;

- acordarea de subventii pentru CSEPE, care functioneaza ca institut al Academiei Romane;

- declararea, in decembie 1998, a zilei de 18 decembrie drept Ziua Minoritatilor Nationale din Romania;

- infiintarea ISPMN, ca institutie publica cu personalitate juridica, in subordonarea Guvernului si coordonarea DPMN.

Conform Legii invatamantului din 1995, "invatarea limbii oficiale a statului este obligatoriu pentru toti cetatenii romani, educatia la toate nivelurile se face in limba romana si educatia mai poate avea loc in limba materna a minoritatilor nationale si in limbi straine."

Legea invatamantului prevede :

- elaborarea de manuale pentru minoritati;

- studierea minoritatilor si raditiilor minoritatilor la primele clase ale scolii secundare;

- reprezentarea proportionala a prsonalului de predare apartinand minoritatilor nationale in colectivul de conducere a scolii.

In anul 1996, Ministerul Educatiei a elaborat un set de instructiuni reglementand educatia in limba minoritatilor in scoala primara si secundara.Instructiunile redau faptul ca "studiul limbii materne incepe cu primul nivel al scolii primare", in urma depunerii unei cereri scrise de catre parinte sau tutore a elevului.

In scoala primara numarul orelor acordate intr-o saptamana pentru studierea limbii materne este de patru ore, iar in scolile secundare, profesionale sau liceu numarul este de trei ore pe saptamana.

In anul 1997 a fost infiintat DPMN in cadrul Guvernului, subordonat de primul ministru si condus de ministrul delegat pentru minoritati nationale.

In anul 1998, DPMN a beneficiat de un proiect PHARE in valoare de 2 milioane de euro, care avea doua obiective imediate:

- realizarea Strategiei Guvernului privind imbunatatirea situatiei romilor din Romania pana in anul 2000, pe baza Cartii albe a Guvernului, formulata pe planuri sectoriale si programe pentru fiecare minister;

- alocarea de sume pentru dezvoltarea de proiecte in parteneriat, pentru testarea politicii si a abordarilor programului.

Masuri afirmative

Cele mai vizibile masuri s-au luat la nivelul educatiei. Acestea constau in locuri speciale oferite de catre Ministerul Educatiei in invatamantul superior pentru candidatii de etnie roma (1992), urmarindu-se crearea unei elite care sa preia rezolvarea unora dintre problemele cu care se confrunta aceasta minoritate.

In anul 2000, Ministerul Educatiei a adoptat o reglementare vizand facilitarea admiterii tinerilor de etnie roma in licee, scoli profesionale, scoli de arte si meserii. Metodologia pentru elevii romi aflati in competitie petru ocuparea acestor locuri prevede existenta unei recomandari din partea unei organizatii civice, politice sau culturale a romilor.

Totodata, incepand cu anul 1996, organizatiile nonguvernamentale ale romilor au format un grup de lucru pe langa Ministerul Educatiei, cu scopul de a introduce mediatorii scolari in invatamantul primar, preponderent in zonele in care principala limba vorbita a copiilor este romani. Masura a fost implementata partial in anul 2004, printr-un program PHARE 2002 al Ministerului Educatiei.

TRUSTER2 Politici publice pentru imbunatatirea educatiei romilor in perioada

2001-2005

Programul de guvernare pentru perioada 2001-2004 au fost introduse elemente care se refereau la populatia roma. In aprilie 2001, MIP a prezentat Guvernului documentul final, care a fost adoptat sub numele de "Strategia Guvernului Romaniei de imbunatatire a situatiei romilor", eveniment apreciat atat de institutiile romanesti cat si de cele internationale.

Activitatea Comitetul Mixt de Monitorizare si Implementare a Strategiei Guvernului in anul 2001 a fost axata pe:

evaluarea stadiului de constituire a structurii de implementare a Strategiei Guvernului;

evaluarea colaborarii dintre administratia locala, organizatiile neguvernamentale si liderii si activistii romi in plan local;

evaluarea costurilor de implementare a Strategiei si a contributiei financiare a fiecarui minister;

evaluarea eficientei proiectelor neguvernamentale finantate din fonduri PHARE;

pregatirea si evaluarea programelor de formare pentru personalul schemei de implementare a Strategiei guvernamentale;

aprobarea regulamentelor de organizare si a fisei postului pentru personalul din BJR.

In anul 2002 , activitatea Cmixt a fost centrata pe:

modul de cooperare a BJR-urilor cu organizatiile neguvernamentale care desfasoara proiecte in comunitatile de romi;

identificarea disfunctionalitatii in aplicarea Strategiei in plan local si central si monitorizarea indeplinirii masurilor cu termene scadente pentru fiecare structura de implementare a Strategiei;

migratia romilor in tarile din vest si proiectul Ordonantei de urgenta privind unele masuri pentru reinsertia sociala a persoanelor revenite in tara       ca urmare a aplicarii acordurilor de readmisie;

"Declaratia de la Sibiu privind migratia internationala a romilor si combaterea traficului de persoane umane", document prezentat de catre organizatiile romilor si transmis ulterior Parlamentului Romaniei, Ministerului de Interne al Frantei si Ministerului de Interne al Romaniei.

La inceputul anului 2003, Cmixt s-a focalizat pe:

evaluarea indeplinirii Planului general de masuri al Strategiei;

gasirea solutiilor financiare pentru indeplinirea Planului general de masuri;

prioritati si recomandari pentru institutiile semnatare ale Strategiei si autoritatile locale;

organizarea de cursuri de formare, seminarii si intalniri de lucru cu membrii BJR pentru eficientizarea Strategiei.

Scopul strategiei este stimularea participarea etniei romilor la viata economica, sociala, politica, culturala si educationala a societatii, prin atragerea in programe sectoriale de asistenta si dezvoltare comunitara

Perioada de implemantare a strategiei este de 10 ani (2001-2010) si cuprinde un Plan de masuri pe termen mediu, 4 ani (2001-2005) si s-a pus accent, in mod deosebit, pe:sanatate, locuri de munca, locuire, dministratie, dezvoltare comunitara si educatie.

Fondul de educatie pentru romi

FER este o structura care contribuie la asigurarea accesului egal la educatie de calitate, inclusiv desegregarea sistemelor educationale.Aceasta structura urmareste eliminarea diferentelor dintre neromi si romi. FER si-a inceput activitatea in 2005 cu o finantare de aproximativ 30 milioane de dolari.

Fondul actioneaza in directii precum:

sprijina idei, proiecte, programe care sa duca la imbunatatirea rezultatelor scolare ale romilor, in contextul incluziunii romilor;

interpreteaza "educatia" in termeni largi, incluzand atat educatia formala, cat si cea vocationala, pentru copii si adulti;

opereaza cu un instrument financiar, si nu ca o agentie de implementare;

face disponibile si cauta fonduri;

functioneaza intr-o maniera echilibrata in ceea ce priveste tarile beneficiare;

sprijina activitatile care respecta si includ vointa romilor;

stabileste un proces de finantare simplu si rapid;

este un forum de consiliere;

centralizeaza informatii relevante in domeniu.

Educatia este privita ca un factor important in procesul de imbunatatire a situatiei romilor, cu impact durabil, pe termen lung.

Programul multianual PHARE 2004-2006

Conventia de finantare intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana pentru programul multianual PHARE 2004-2006 s-a semnat in decembrie 2004 si prevede o finantare de 44,16 milioane de euro pentru minoritati.

Suma de 4 milioane de euro a fost destinata unui proiect ce prevede dezvoltarea capacitatii institutionale si imbunatatirea mediului educational in anumite scoli:

Programul PHARE RO 01.04.02., "Accesul la educatie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi" a inceput 2002 cu o valoare toala de 8,33 milioane de euro;

Programul PHARE RO 2003/005-551.01.02, "Accesul la educatie al grupurilor dezavantajate", cu o valoare totala de13,31 milioane de euro;

Prin fisa sectoriala a Programului multianual, in valoare de 4 milioane de euro, prevede dezvoltarea capacitatii institutionale si imbunatatirea mediului educational in anumite scoli;

Contributia Guvernului la Programul multianual, estimata la 9,16 milioane de euro, va fi gestionata concomitent, pe aceleasi componente ale programului.

Programul multianual PHARE are ca obiectiv principal formarea capacitatii institutionale, precum si imbunatatirea mediului educational in anumite scoli, prin intermediul implementarii schemei de grant. Activitatile din ambele domenii se vor desfasura in fiecare an financiar si sunt asteptate urmatoarele rezultate:

Elaborarea, prin implicarea actorilor interesati, si implementarea in scoli-pilot, de strategii judetene care sa favorizeze accesul la educatie al grupurilor dezavantajate;

Cresterea capacitatii scolilor de a aborda problemele legate de incluziune din procesul de desegregare inceput in 2004;

Eliminarea claselor si scolilor segregate, ca rezultat al unor noi programe de instruire a cadrelor didactice si al dezvoltarii resurselor educationale adecvate.

Programele speciale de instruire pentru actorii principali din scolile aflate in 'zonele de educatie prioritare' si scolile cuprinse in programul 'A doua sansa' vor duce la cresterea nivelului general de competenta pentru cei implicati si la cresterea nivelului general al educatiei;

Instruirea inspectorilor scolari din judetele nou-implicate pentru a se asigura standardizarea nationala a activitatilor destinate promovarii educatiei incluzive;

Consolidarea programului privind mediatorii scolari si extinderea la nivel national, imbunatatind astfel interfata intre scoli, elevi, parintii acestora si comunitatea roma;

Finalizarea procesului de instruire a cadrelor didactice pentru invatamantul prescolar si educatie recuperatorie, permitand extinderea progresiva a acestor servicii;

Revizuirea noii curricule scolare, precum si cea a programului ''A doua sansa'', arata o intelegere mai profunda a comunitatii roma si a necesitatilor si asteptarilor elevilor romi;

Extinderea programului 'A doua sansa', beneficiind de el un numar mai mare de studenti inscrisi in vederea finalizarii procesului educational. Prelungirea perioadei invatamantului obligatoriu la 10 ani va avea consecinte in elaborarea si revizuirea curriculei si a materialelor educationale aferente;

Imbunatatirea accesului la centrele IDD din CCD, permitand astfel accesul la acestea unui numar mai mare de studenti;

Schemele de grant duc la imbunatatirea educatiei si a resurselor educationale in scolile din 'zonele de educatie prioritare', prin finantarea instruirii locale a profesorilor in domeniile educatiei incluzive si al multiculturalismului, prin finantarea dezvoltarii centrelor de resurse pentru educatia incluziva si ateliere scolare pentru programul 'A doua Sansa', prin finantarea serviciilor de sprijin (mediatori scolari, mese calde, transport scolar, etc.), si a lucrarilor de imbunatatire a facilitatilor scolare si de creare a unui mediu prietenos.

Evaluarea impactului programului la nivel national ajuta MEdC si inspectoratele scolare judetene sa-si imbunatateasca strategiile si sa extinda implementarea principiilor educatiei

inclusive in toate scolile.

Diseminarea rezultatelor si a exemplelor de bune practici duc la solutii mai bune, in       vederea eliminarii cazurilor de segregare si a promovarii tolerantei si a multiculturalismului.