ORIENTARI MODERNE IN SOCIOLOGIE

ORIENTARI MODERNE IN SOCIOLOGIE

ANALIZA FUNCTIONALISTA

Promotori ai analizei functionaliste: Auguste Compte, H. Spencer, Emile Durkheim.

Functionalismul sustine ca societatea functioneaza ca un sistem - un ansamblu de elemente legate intre ele in cadrul unei formatiuni mai complexe si relativ stabile.

Institutii ca: familia, economia, statul, religia sunt parti fundamentale ale societatii iar fiecare institutie indeplineste functii clare:

Exemplu: institutia familiei: reproducere, socializare, cresterea copiilor.

Din perspectiva functionalismului societatea tinde catre un echilibru social. Sistemul social impune un anumit numar de solutii pentru realizarea echilibrului si stabilitatii sociale.

Schimbarea sociala nu este negata de functionalisti . Ei o accepta, dar intr-o mica masura, cu conditia sa se mentina echilibrul social.

Reprezentant de seama al functionalismului este R. K. Merton, sociolog care a condus multa vreme scoala de la Chicago.

R. K. Merton: "Functiile sociale sustin si permit adaptarea si/sau reglarea sistemului social. De aceea, pentru ca sistemul sa supravietuiasca este nevoie ca acesta sa indeplineasca anumite functii. Daca nu le indeplineste apar disfunctiile."

Exemplu: saracia, somajul, infranctionalitatea, care pot genera tulburari sociale.

Inlaturarea sau diminuarea acestor tulburari duc la stabilitate sociala.

Sociologul R. K. Merton afirma ca stabilitatea sociala este data de respectarea anumitor reguli, norme, credinte, valori, ducand la consens social.

Functionalistii privesc totodata societatea ca pe un intreg care nu poate fiinta , functiona in mod dezorganizat.

Limite:

Nu se regasesc foarte clar in aceste teorii instrumentele teoretice si empirice prin care are loc schimbarea sociala.

Stabilitatea si integrarea sociala sunt considerate elemente primordiale in teoria functionalista.

Nu apare clar cum se realizeaza consensul social atunci cand intervine o schimbare sociala radicala.

Nu se explica foarte clar componenta grupurilor sociale si raporturilor acestora in societate.

Functionalistii nu ne explica cum se realizeaza comunicarea intre diferite sisteme sociale.

PERSPECTIVA CONFLICTUALISTA

Sociologii care sustin aceasta teorie afirma ca societatea noastra este intr-o continua lupta, este dezordonata si are parte de tensiuni sociale. Toate acestea nu sunt percepute in mod obligatoriu negativ, producand schimbarea sociala si dezvoltarea societatii.

Lupta permanenta intre indivizi, concurenta imbunatatesc performantele noastre si ne ajuta sa ne dezvoltam.

Reprezentant de seama este Georg Simmel (1858 - 1918). El urmeaza indeaproape teoria construita de Max Weber introducand conceptul nou care afirma ca societatea este alcatuita din forte diverse si diferite care se lupta intre ele. Aceasta teorie este foarte bine aplicata la nivel de microgrup, sesizand foarte clar tensiunile din grupurile mici dar si dezvoltarea care se produce in urma conflictului.

PERSPECTIVA INTERACTIONISTA

Este dezvoltata in America in secolul 19 de catre G.H. Mead. Aceasta teorie afirma ca suntem in permanenta interactiune unii cu altii prin intermediul simbolurilor.

Simbol social = concept social

Fiecare individ detine, inca din grupul primar, anumite simboluri, anumite reprezentari ale obiectelor, ideilor, evenimentelor si care ne imprima un anumit mod de actiune. Intre noi comunicam prin intermdiul simbolurilor, ii intelegem pe ceilalti, desfasuram activitati zilnice. Deci, conform interactionistilor, viata noastra este structurata in jurul simbolului.

Pentru a putea functiona normal si corect suntem obligati sa cunoastem seturile de simboluri care functioneaza in societatea respectiva.

Erving Goffman (1922 - 1982) afirma ca suntem actori sociali si ca desfasuram, pe scena vietii, diferite comportamente sociale. De aici, Goffman dezvolta dramaturgia sociala. Tot el sustine ipoteza ca suntem disponibili sa interactionam in functie de anumite trasaturi de personalitate, de conceptii, de prejudecati, dar suntem obligati sa respectam regulile impuse social.

Limite:

Individul este privit ca un simplu participant la interactiunea sociala.

Individul este acceptat numai in masura in care foloseste reprezentari sociale (simboluri) acceptate de catre toti membrii grupului.