SCHIMBARI SI RUPTURI IN EVOLUTIA SOCIO-DEMOGRAFICA IN ROMANIA DUPA REVOLUTIA DIN DECEMBRIE 1989

SCHIMBARI SI RUPTURI IN EVOLUTIA SOCIO-DEMOGRAFICA IN ROMANIA DUPA REVOLUTIA DIN DECEMBRIE 1989.

1. Complementaritatea demersurilor cantitativ si calitativ in cercetarea socio-demografica pe generatii.

In teza de doctorat la Universitatea Paris 1 am incercat o articulare complementara a cercetarii extensive si intensive in studiul ciclului de viata al generatiilor romanesti, pentru ca demersul extensiv si demersul comprehensiv (intensiv), altfel spus exhaustivitatea domeniului si exhaustivitatea sensului sunt complementare. Cum spunea Michel Bozon, cele doua demersuri apar ca cei doi poli ai unei aceleiasi investigatiidialectica sensului si a domeniului de validitate produce o tensiune stiintific productiva

Am realizat o ancheta de tripla biografie (familiala, profesionala si migratorie) cu chestionarul <<3B.R.>> pe un esantion national statistic reprezentativ pentru generatiile 1931 si 1951, 1206 subiecti rezidenti in 1991 in orasele capitale de judete si cele 6 sectoare Bucuresti (46 de sub-esantioane) si cercetari etnobiografice pe doua populatii din judetul Constanta : tineri studenti care lucreaza sau nu si pensionari cu nivel minim de studii liceul.

Ceea ce caracterizeaza aceste anchete este faptul ca ambele s-au desfasurat in plina perioada de tranzitie a tarii. Utilizarea fortei expresive a formei biografice ca artificiu pentru a aduce in atentie idei asupra socialului, pentru a face auzit in public ceea ce traiesc unii dintre contemporanii nostri, mi-a aparut in mod special interesanta pentru romani, care trebuie sa invete repede un nou mod de viata, in unele din aspectele sale inca de inventat.

Doua observatii generale sunt evidente. Pe de o parte, exista o incidenta a demersului utilizat asupra modului in care indivizii isi prezinta viata, care se manifesta in punerea in perspectiva a evenimentelor biografice. Pe de alta parte, fiecare mod de cercetare biografica are avantajele sale : datorita grilei sale standardizate de intrebari, chestionarul permite analiza regularitatilor statistice; interviul sesizeaza cu mai multa usurinta dinamica itinerariilor de viata.

Se impun unele remarci.

In primul rand, fiind vorba despre cunoasterea de itinerarii sociale, familiale si profesionale, indiferent de tipul de demers utilizat, apare o anumita convergenta in ce privesc pragurile importante pe care orice individ trebuie sa le treaca in cursul vietii sale, considerate ca repere semnificative ale oricarui itinerariu si care inaugureaza perioade biografice : sfarsitul scolaritatii, primul serviciu, schimbarile de servicii sau intreruperile de activitate, formarea cuplului, nasterea copiilor. Aceste evenimente marcheaza schimbari de stari definite cel mai adesea in acelasi timp printr-o schimbare de situatie personala si o modificare a statutului institutional : trecerea de la elev la salariat, de la salariat la somer, de la situatia de celibatar la cea de casatorit, de parinte, etc.

In al doilea rand, unor limite de varsta clar identificabile si datate cu precizie, corespunzatoare unor evenimente adesea marcate de rituri sociale, tind sa li se substituie in prezent perioade de tranzitie, fara limite precise si deritualizate. Schimbarile de situatie, atat in domeniul privat si familial cat si in cel profesional se fac in mod progresiv. Procese de tranzitie de o anumita durata s-au substituit trecerilor clar reperabile in timp. Sub impactul transformarilor care au afectat viata familiala si traiectoriile profesionale, itinerariile s-au diversificat, etapele s-au multiplicat si au incetat sa mai fie usor identificabile prin categoriile inainte utilizate. Este cazul unor treceri ca : debutul vietii in cuplu, separarea, reluarea vietii in cuplu, intreruperea si reluarea activitatii cu schimbari de statut. Diversificarii cursurilor de viata i s-a adaugat multiplicarea secventelor de viata traversate de indivizi. Unele pot sa se suprapuna sau sa se succeada intr-un interval de timp foarte scurt, in timpul unor faze de tranzitie marcate de duceri si intoarceri intre mai multe situatii. Este dificila in aceste conditii reperarea unor limite semnificative, datarea cu precizie si organizarea lor in cronologii coerente. Chestionarul standardizat sesizeaza imperfect itinerariile care se abat de la o desfasurare relativ lineara si asteptata a evenimentelor.

In al treilea rand, moduri de viata si evenimente adesea traite intr-o maniera dramatica si social stigmatizate, s-au banalizat in randul tinerelor generatii si sunt mai usor acceptate. Este cazul generalizarii concubinajului, cresterii numarului de rupturi de casatorii, consecintelor si efectelor perverse ale scaderii natalitatii.

In al patrulea rand, informatiile provenite din chestionare standardizate privesc cand individul intervievat (cum este cazul evenimentelor vietii profesionale, care privesc prioritar itinerariul individual), cand sotul sau, cand grupul familial (cum este cazul evenimentelor care tin de istoria cuplului). Astfel, interpretarea concurentei mai multor evenimente adesea distinse formal ca apartinand exclusiv individului sau grupului sau familial devine dificila. Din acest punct de vedere, ancheta etnobiografica are avantajul ca pune in centrul sau grupul familial si grupurile de apartenenta sociale si asociative.

In al cincilea rand, producerii oricarei biografii, indiferent de modul de recoltare, ii sunt inerente fenomenele de selectie, de omitere, de condensare si de deplasare, care dau sens evenimentelor. Mecanismele de selectie vizeaza ierarhizarea faptelor dandu-le ponderi diferite in formarea parcursurilor de viata (de la locul central si chiar rolul fondator al unui eveniment pana la omiterea sa). Prin orice metoda se face, o evocare de parcurs biografic conduce persoana la efectuarea unor alegeri intre faptele care i-au jalonat itinerariul si imbinarea lor in momente forte care au marcat istoria sa. Condensarea face dificila descoperirea interactiunilor intre diferitele evenimente apartinatoare unor domenii diferite. Concurenta mai multor evenimente la un anumit moment poate determina selectarea aceluia care pare din punct de vedere social cel mai semnificativ, respectiv trecerea in umbra a celorlalte, desi ele au contribuit intr-o maniera la fel de importanta la formarea parcusului respectiv. De asemenea, este dificila intelegerea tuturor evenimentelor care in sine si separat nu au decat o importanta relativa, dar care, cumulate, au efecte importante asupra traiectoriei. Jocul deplasarilor de la un domeniu la altul, de la o dimensiune a existentei la alta, in functie de momentul traiectoriei la care ne referim, face ca logica proprie fiecarui domeniu (familial, profesional si migratoriu) este ignorata.

In al saselea rand, producerea oricarei biografii, indiferent prin ce metoda, pune problema evaluarii ponderii care trebuie acordate fiecarui eveniment in formarea unei traiectorii. Cercetatorul este tentat sa nu retina ca evenimente decat pe cele care au marcat traiectoriile, aceasta neexcluzand insa ca anumite evenimente fara mari consecinte, cel putin aparente la nivelul pantei traiectoriei sociale, au sensuri importante pentru persoanele care le traiesc. In plus, un asemenea eveniment apare rar singur, de obicei el ocupa un loc in cadrul unei constelatii de evenimente care desemneaza momente cheie de bifurcare a itinerariilor individuale si familiale. In realitate aceasta compunere particulara de evenimente da sens fiecarei componente.

5. Unele concluzii generale.

Datele anchetei socio-demografice cu chestionarul <<3B.R.>> au fost analizate la I.N.E.D. Paris cu programul S.A.S. (Statistical Analysis System de SAS Institue Inc., USA) pe un ordinator VAX/micro VAX din reteaua Decnet/Ethernet, folosindu-se procedurile statisticii descriptive si proceduri de analiza statistica, asa cum sunt ele definite in acest program. Dupa verificarea identifiantilor dubli si realizarea de trieri simple si incrucisate, baza SAS a ramas cu 1203 observatii (chestionare) validate si 1565 variabile. In cursul analizei au fost create variabile noi, pe baza celor existente. Pentru efectuarea de analize in profunzime am utilizat procedura <<PROC LIFETEST>> din programul SAS/STAT care permite tratarea modelelor de supravietuire (analiza non-parametrica)

Cercetarile etnobiografice au fost analizate folosind tehnica analizei de continut. Am realizat analiza pe orizontala a istoriilor de viata cumulate prin doua tipuri de demersuri. Pe de o parte, prezentarea sintetica a unui discurs unic modulat prin juxtapunerea istoriilor de viata si realizarea de tipologii. Pe de alta parte, analiza cantitativa a istoriilor de viata prin considerarea ponderii acordate fiecarei teme.

Prezentam cateva dintre concluziile generale care s-au impus in aceasta faza a analizei.

Politicile in domeniul muncii si pensionarii regleaza innoirea generatiilor in munca, in special prin controlul intrarilor si iesirilor din campul muncii, doua tranzitii in mod deosebit sensibile la conjuncturile economice si la problemele subutilizarii fortei de munca. Intrarea in campul muncii coincide cu faza de intrare in viata de adult, marcata printr-un cumul de evenimente decisive : plecarea de la domiciliul parintilor, sfarsitul studiilor, casatoria, primul loc de munca. Ordinea temporala a acestor evenimente, intervalul de timp in care ele intervin sunt importante in constituirea diferitelor calendare de viata

Tranzitia la viata adulta se face in prezent pe o durata mai lunga. Plecarea de la domiciliul familial este intarziata din cauza dificultatilor tot mai mari intampinate de tineri in obtinerea unei autonomii economice, loc de munca si locuinta. Si alti factori concura la cresterea acestei faze de tranzitie, prelungirea studiilor, varsta mai tarzie la casatorie si la procreere. Noile modele de relatii intre generatii, mai putin autoritare, contribuie fara indoiala la acest fenomen, facand mai putin urgenta plecarea de la domiciliul parintilor pentru cucerirea autonomiei. Timpul din viata consacrat muncii s-a concentrat si deci redus, iar timpul de viata retrasa, ca pensionar, a crescut. Specializarea pe varste care rezulta este destul de flexibila din punct de vedere economic si social. In plus nu trebuie neglijata importanta crescanda a timpului liber la toate varstele vietii si noile valori care acompaniaza aceasta <<revolutie culturala a timpului liber>> , marcata de importanta vietii private si a activitatilor de timp liber. Denormatizarea etapelor vietii este mai pronuntata in calendarele familiale decat in cele profesionale, semn al unei dezinstitutionalizari a vietii familiale si mai ales conjugale, semn de asemenea al scaderii fortei controlului social in sfera privata.

Analizele de bugete de timp au evidentiat o repartitie inegala a timpului liber intre varste si intre sexe. Barbatii dispun de mai mult timp liber decat femeile, indiferent de varsta, dar pentru barbati ca si pentru femei, cantitatea de timp liber disponibil variaza in functie de etapele existentei. Imbatranirea este marcata de invadarea timpului fiziologic, care limiteaza cresterea timpului liber data de intreruperea activitatii profesionale si scaderea activitatilor domestice. Diferentierea timpilor sociali permite o mai buna intelegere a diversificarii evolutiei actuale a cursului vietii : pe de o parte, o mai mare confundare a varstelor in timpii vietii private, iar pe de alta parte, o specializare crescuta a varstelor in timpul muncii si in repartitia sa, in ciuda prelungirii fazelor de tranzitie care actioneaza ca elemente de flexibilitate pentru adaptarea la fluctuatiile in domeniul muncii.

In Romania de dupa 1989, multi trebuie sa faca fata pierderilor de locuri de munca sau trimiterilor fortate la pensie. Conditiile sociale si economice nu favorizeaza in nici-un caz exprimarea potentialitatilor reale ale maturitatii, in timp ce speranta de viata la aceasta varsta ar putea permite proiecte noi si chiar redemararea in viata de pe pozitiile inainte obtinute. Astfel o societate multigenerationala se caracterizeaza prin transformarea generatiilor in sine si in in raporturile lor cu celelalte generatii prezente din punct de vedere sociologic, demografic, psihologic si simbolic.

In Romania de dupa 1989 incepe sa se intrevada importanta transmiterilor patrimoniale. Cresterea masei de patrimonii se datoreaza in cea mai mare parte dezvoltarii ascensiunii salariatilor la proprietatea locuintelor lor. Prelungirea duratei vietii si mai ales caracterul sau previzibil, favorizeaza comportamentele de acumulare. Transmiterile se opereaza sub forme si in grade diferite, de la donatie si pana la ajutorul in obtinerea unei locuinte, pe care parintii il dau copiilor lor in majoritatea cazurilor. Si alte transmiteri, mai modeste, trebuie sa fie luate in considerare si evaluate : ajutoare zilnice, cadouri precise in bunuri necesare, sustinerea la instalare, etc. Trebuie relevat aici un aspect particular, pe care unii subiectii au tinut sa-l evidentieze : contributia generatiilor lor la bogatia nationala. Chiar daca transmiterile intre generatii sunt fluxuri circulare, individualizate, familiale, care se produc in cadrul unor inegalitati sociale, la a caror intarire contribuie, aceasta nu afecteaza locul lor in cresterea bogatiei totale a societatii.

Lupta impotriva saraciei conduce la o puternica solidaritate economica familiala. Cercetarile etnobiografice arata ca tineri adesea necalificati au fost in situatia de a ramane la domiciliul parintilor, pentru inceput din necesitate si ulterior pentru a aduce un ajutor financiar cand vor realiza venituri. Contextul ultimilor 20 de ani de mutatii demografice si economice ocazioneaza in prezent forme noi de transferuri in cursul partii a doua a vietii intre care un loc semnificativ ocupa transferurile de retur.

Aceste transferuri se inscriu logic in situatiile de mobilitate intergenerationala ascendenta, care a crescut in Romania odata cu bulversarea structurii economice. Fiecare generatie a fost confruntata cu o structura social diferita de cea a generatiei anterioare si cu o piata a muncii profund transformata. Aceasta evolutie a afectat statuturile respective ale generatiilor succesive. Cercetarile noastre arata ca, cazurile de disparitati sociale intrafamiliale sunt frecvente in Romania, iar in anumite medii ele sunt chiar majoritare.

Cercetarile etnobiografice arta ca, dincolo de solidaritatea nationala (sistemul de asigurari sociale), exista inca in Romania forme de solidaritati traditionale, si mai ales solidaritati familiale. Generatiile se fasoneaza unele pe altele, intr-o stare de antrenare a ansamblului grupului familial. Transmiterile ascendente si transmiterile descendente au roluri la fel de importante in cadrul retelei complexe a schimburilor familiale de-a lungul generatiilor.

Obiectivul anchetei de tripla biografie este studiul multiplelor interrelatii care exista intre evenimentele ciclului de viata al indivizilor. Pornind de la problemele concrete ale pregatirii, coordonarii si realizarii unei anchete de tripla biografie, pentru aceasta etapa obiectivul propus s-a limitat la schitarea profilului istoriilor de viata ale generatiilor romanesti 1931 si 1951.

6. Anul nasterii, mediul urban-rural al locului de nastere si sexul ca variabile de segregare in mobilitatea pe ramuri ale economiei a generatiilor 1931 si 1951.

Am pornit de la ipoteza ca ramura primului loc de munca, <<distributia initiala in structura de fixare pe piata muncii>> a determinat in mare parte cariera profesionala ulterioara, in cazul economiei planificate a Romaniei.

Cum spunea Daniel Bertaux, existenta unei clasificari oficiale in ramuri economice (agricultura, ramuri ale industriei, ramuri de servicii, etc.) constituie ea insasi (in sine), o puternica invitatie la intelegerea diferentierii orizontale (in situs) ca diferentiere pe ramuri ale economiei . In mobilitatea profesionala efectul ramura economica este capital, pentru ca de la o ramura la alta nu numai normele de angajare si de concurenta interna pentru promovare sunt diferite, dar insasi valoarea capitalului de experienta profesionala acumulat intr-o ramura nu favorizeaza trecerea in alta. Exista ramuri in ascensiune si ramuri in declin, care in conditii egale pot facilita sau frana ascensiunea profesionala. In realitate, daca gandim in termeni de situs ne dam seama ca o mare parte din mobilitatea structurala, in mod obisnuit inteleasa ca mobilitate sociala (verticala), este in fapt o mobilitate de situs si nu de status : este cazul fiilor de tarani deveniti muncitori sau al numeroaselor treceri de la industrie catre servicii. De fapt, in variatia pozitiilor sociale, o diferentiere orizontala dubleaza diferentierea verticala.

Am analizat mobilitatea de ramura a primului loc de munca al genaratiilor romanesti 1931 si 1951 prin metode non-parametrice cu procedura LIFETEST din programul SAS.

Procedura LIFETEST permite modelizarea de durate pe mai multe cai. Ea este utilizabila pe date care pot fi cenzurate la dreapta si calculeaza functii de sejur (de supravietuire) pe straturi si teste de rang pentru studierea omogeneitatii straturilor. PROC LIFETEST utilizeaza estimatorul non-parametric cel mai curent, estimatorul Kaplan-Meier, care serveste in general de baza in orice studiu asupra duratelor, pentru ca el generalizeaza notiunea de functie de repartitie empirica tinand cont de datele cenzurate sau troncate la dreapta.

Troncaturile se datoreaza naturii datelor. Indiferent de metoda de colectare, datele biografice sunt trocate acolo unde se opreste istoria vietii subiectului. Pentru subiectii unei anchete sunt inregistrate fie data evenimentului studiat, daca el a avut loc in timpul perioadei observate, sau daca nu iesirea din observatie a individului la data anchetei, ceea ce constituie o pierdere de informatie la un moment dat. Estimatorul Kaplan-Meier se stabileste plecand de la maximizarea verosimilitatii. Metoda maximului de verosimilitate are drept principiu gasirea ca estimator al oricarui parametru a valorii celei mai verosimile, respectiv a aceleia care are cea mai mare probabilitate sa provoace aparitia valorilor observate in mod real in esantion.

Variabila de durata este o variabila aleatoare cantitativa continua care ia in mod necesar o valoare reala pozitiva. Aceasta caracteristica necesita sa se faca o ipoteza de normalitate asupra logaritmului variabilei studiate, care asigura o distributie mult mai putin centrala in econometria duratelor.

Am analizat duratele de sejur in ramurile primului loc de munca pe generatii, pe mediul urban-rural al locului nasterii si pe sexe.

Pentru aceasta :

am creat si studiat variabila <<durata de sejur in ramura primului loc de munca>>

am dat valori varibilei CENS

CENS=0 daca exista schimbare de ramura;

CENS=1 daca nu se observa schimbare de ramura a primului loc de munca pana la data anchetei.

Particularitatea datelor de durata este aceea ca ele se pot interpreta usor ca rezultante ale unui proces stocastic. Acest proces tine cont de datele de schimbare a starii unui individ, durata unei stari nefiind altceva decat diferenta dintre data debutului si data sfarsitului unei stari (data intrarii si data iesirii din ramura economica a primului loc de munca, in cazul analizei noastre). In plus, unele instrumente probabilistice particulare, ca functia de supravietuire si coeficientul instantaneu au avantajul de a se interpreta mai usor decat obisnuita densita de probabilitate.

Doua functii sunt cele mai utilizate pentru a caracteriza legea unei durate : functia de sejur si functia de intensitate, de densitate conditionala

Notam : T variabila de durata ; f(t)densitatea sa de probabilitate ; F(t) functia sa de repartitie.

Functia de sejur (de supravietuire) S(t) este probabilitatea ca durata sa fie mai mare decat t, respectiv

. (Courgeau et Lelièvre , p. 177 ;Cases et Lollivier , p. 2)

Coeficientul instantaneu h(t) este o functie de intensitate, de densitate de probabilitate conditionala, este probabilitatea ca durata sa fie cuprinsa intre t si t+dt, stiind ca ea este mai mare decat t, respectiv

. (Courgeau et Lelièvre : 89, p. 178 ; Cases et Lollivier : 93, p. 2)

Coeficientul instantaneu reprezinta indicele de iesire instantanee din starea pe care o observam, in cazul nostru indicele de iesire din ramura primului loc de munca la data t, respectiv probabilitatea de a iesi dintr-o anumita ramura economica intr-un interval foarte mic de timp dupa t, stiind ca era in ea la momentul t. Coeficientul instantaneu permite sa caracterizam probabilitatea imediata de schimbare de stare in t. Forma functiei de intensitate, de densitate conditionala (coeficientii instantanei) si sensul sau de variatie in timp este una din problemele fundamentale in analiza duratelor de sejur.

Estimarea functiilor de intensitate trebuie sa se efectueze pe populatii omogene. Daca populatia cuprinde categorii in care legile de durata sunt diferite, exista riscul de a se concluziona in mod gresit in legatura cu o descrestere a functiei de intensitate. Pentru evitarea acestui risc de interpretare gresita, esantionul observat trebuie divizat in sub-esantioane cat mai omogene posibil (numite straturi in program). Am studiat duratele de sejur in ramura primului loc de munca prin constituirea de straturi in functie de generatie, mediul urban-rural al locului nasterii si sex. Durata maxima am decupat-o in intervale de 2,5 ani.

In SAS este posibila testarea omogeneitatii sub-populatiilor (straturi), pentru ca aceasta omogeneitate este esentiala pentru interpretarea corecta a formei functiei de intensitate. SAS furnizeaza in procedura LIFETEST doua tipuri de teste non-parametrice care permit testarea omogeneitatii globale intre straturi : un test de rang care generalizeaza testul Wilcoxon la date cenzurate si un test numit de log-rank care compara probabilitatile de iesire a doua esantioane la fiecare data. Statistica globala utilizata urmeaza asimptotic un in care c este numarul total de straturi.

Prin optiunea METHOD=ACT care permite cunoasterea coeficientului instantaneu, am obtinut douasprezece grafice care reprezinta functia de sejur (de supravietuire empirica) (s), coeficientii cumulati (opusul logaritmului functiei de sejur) (ls) si coeficientii instantanei (h) pe straturile constituite in functie de cele trei criterii : anul nasterii, mediul urban-rural al locului nasterii si sex.

Rezultatele analizei non-parametrice cu LIFETEST au aratat ca ipoteza noastra este falsa. In realitate, urmare proceselor de industrializare si urbanizare pe care Romania le-a cunoscut incepand cu anii 1950, cea mai mare parte a membrilor generatiilor 1931 (84,1 %) si 1951 (82 %) au schimbat ramura economica a primului loc de munca. Am concluzionat ca, in ce priveste schimbarea bransei primului loc de munca, generatia 1951, mai marcata de <<planificarea socialista>> si conjuncturi a fost mai mobila si la o varsta mai tanara mobila decat generatia 1931 si in ambele generatii barbatii au fost mai mobili decat femeile, iar nativii urbani mai mobili decat cei rurali.

Analizele au aratat ca indicatori de valori medii pe generatii pot ascunde eterogeneitatea dintre cele doua genertii determinata de factori de conjunctura politica si socio-economica si evenimente istorice. Cea mai problematica dintre ipotezele cercetarii noastre a fost confirmata pentru ca am gasit in cele doua populatii anchetate cu chestionarul <<3B.R.>>, respectiv rezidenti urbani in orasele capitale de judete, mai mult de jumatate nascuti in mediul rural. Primii trei factori importanti pentru exodul rural au fost : studiile secundare, primul loc de munca si casatoria. Factori repulsivi pentru mediul rural explica faptul ca toti subiectii anchetati nascuti in rural sunt dezradacinati definitivi, care nu s-au mai intors niciodata ca sa traiasca intr-o localitate rurala. Caracterul obligatoriu al liceului a marcat nivelul de educatie si de formare profesionala al generatiei 1951. Selectivitatea populatiilor cercetarilor noastre explica natalitatea lor scazuta si modelul dominant de familie nucleara cu unul sau doi copii.

Analiza datelor a aratat ca aceste generatii, apropiate in timp, au trait experiente diferite in toate domeniile (mediul copilariei, viata profesionala, nivel de trai, istorie familiala, istorie rezidentiala), si-au vazut viata lor diferit. Amploarea si diversitatea schimbarilor de la o generatie la alta sunt evidente. Schimbarile politice si in legislatie au afectat fiecare cohorta in mod diferit. Exista intre aceste doua cohorte o eterogeneitate determinata si prost condusa de Istorie si conjuncturile politice si socio-economice. Alegerea populatiei cercetarii : locuitori ai oraselor capitale de judete, a asigurat o reprezentativitate in raport cu evenimentele socio-economice, politice si culturale pe care generatiile 1931 si 1951 ca populatii vizate le-au trait.