Politici sociale pentru imbunatatirea situatiei rromilor din romania

POLITICI SOCIALE PENTRU IMBUNATATIREA SITUATIEI RROMILOR DIN ROMANIA

CADRUL GENERAL DE APLICARE A POLITICILOR SOCIALE

Situatia rromilor a constituit si va continua sa constituie o problema de interes pentru diversi actori sociali interni si externi: lumea stiintifica, mediul politic romanesc, sectorul guvernamental, interguvernamental si neguvernamental. Pe de alta parte, este foarte important contextul general socio-politic al Romaniei: importanta acordata intrarii tarii noastre in structurile euro-atlantice si aderarii la UE au permis reorientarea politicilor catre diverse categorii de populatie, serios afectate de tranzitia catre economia de piata, inclusiv minoritatea rroma.

In acest context, incepand cu 1997, Guvernul Romaniei a acordat o mai mare atentie drepturilor de exprimare a minoritatilor nationale si cadrului de organizare pentru elaborarea si aplicarea politicilor pentru minoritatile nationale in general, pentru minoritatea rromilor, in special.

In 1997, s-a infiintat Departamentul pentru Protectia Minoritatilor Nationale, coordonat de un ministru pe langa primul-ministru al Romaniei. In cadrul acestui departament s-a constituit Oficiul National pentru Rromi, ca institutie de reprezentare a intereselor si problemelor.

Un an mai tarziu, in 1998, Departamentul pentru Protectia Minoritatilor Nationale a constituit o subcomisie interministeriala pentru rromi (SIR), formata din reprezentanti ai institutiilor si ai asociatiilor Rromilor, reunite in Grupul de Lucru al Asociatiilor Rromilor (GLAR). Scopul infiintarii subcomisiei interministeriale pentru rromi a fost elaborarea unei Carti Albe a programului PHARE, denumit generic: 'Imbunatatirea situatiei Rromilor din Romania'. Rezultatele alegerilor din 2000 a avut o influenta directa si asupra Institutiei de reprezentare a Rromilor, Oficiul National pentru Rromi implicat in redactarea Cartii Albe. Departamentul pentru Protectia Minoritatilor Nationale s-a desfiintat, iar sarcinile acestuia au fost preluate de Ministerul Informatiilor Publice. Cartea Alba a luat si ea forma unui memorandum privind cadrul strategic al Imbunatatirii situatiei rromilor adoptat de catre Guvern la 7 decembrie 2000.

Pana la jumatatea anului 2005, rolul si pozitia Oficiului National pentru Rromi in ierarhia institutiilor s-au modificat la sfarsitul anului 2004, personalul si responsabilitatile Oficiului au fost transferate Agentiei Nationale pentru Rromi.

2. STRATEGIA GUVERNULUI ROMANIEI DE IMBUNATATIRE A SITUATIEI RROMILOR

Documentul principal de politica publica in domeniu este "Strategia guvernului" Romaniei de imbunatatire a situatiei rromilor, prima initiativa guvernamentala care abordeaza comprehensiv problemele minoritatii rrome.

Realizarea acestei Strategiei este rezultatul colaborarii dintre structurile guvernamentale si cele neguvernamentale, cu o importanta asistenta din partea institutiilor internationale si, in special, a UE. Este un angajament asumat de Guvernul Romaniei in procesul de negociere privind aderarea Romaniei la UE stipulat in Parteneriatul de aderare din 2001.

Scopul Strategiei este stimularea participarii etniei rrome la viata economica, sociala, educationala, culturala si politica a societatii prin atragerea in programele sectoriale de asistenta si dezvoltare comunitara.

Perioada de implementare a Strategiei este de 10 ani (2001-2010) si cuprinde un plan de actiune de masuri pe termen mediu de 4 ani (2001-2005). Agentia de implementare a Strategiei este Guvernul Romaniei, Agentia Nationala pentru Rromi avand calitatea de organ executiv al Comitetului Mixt de Implementare si Monitorizare a Strategiei.

Elementele de baza ale interventiei pentru imbunatatirea situatiei rromi lor sunt:

abordarea sectoriala si parteneriala a optiunilor/prioritatilor rromi lor, prin includerea, finantarea si replicarea acestora in circuitul politicilor publice si al programelor institutiilor de stat, la nivelul structurii centrale/judetene/locale, in functie de specificitatea comunitatilor, in vederea resolidarizarii si a armonizarii spatiului public la standardele europene.

initierea unor alternative formativ-normative specifice de sinteza a marcilor identitare cu valorile modernitatii, a unor oportunitati ocupationale si de dezvoltare de resurse umane calificate, inclusiv prin revalorizarea meseriilor itinerante ale rromilor la piata moderna, dezvoltarea unui circuit de schimb.

constituirea unor institutii publice de formare/reprezentare identitara, dezvoltare comunitara, ca retea de informare, dialog, consultanta, expertiza, asistenta, monitorizare, prevenire si combatere a discriminarii fata de rromi, in scopul stabilirii unor punti de comunicare si cooperare cu institutiile locale si centrale, in vederea participarii active/directe a rromilor Ia procesul decizional si a imputernicirii comunitatii pentru imbunatatirea propriilor conditii de viata.

Strategia Guvernului Romaniei de imbunatatire a situatiei rromilor a fost adoptata prin hotarare de guvern. Textul Strategiei prezinta in detaliu un numar de principii directoare:

principiul consensualitatii, pe care Strategia il defineste ca 'efort comun al Guvernului si al organizatiilor reprezentati ale comunitatii de rromi';

principiul utilitatii sociale, care reclama masuri care sa raspunda nevoilor specifice ale comunitatii rromilor;

principiul 'distributiei sectoriale', prin care diverselor organisme li se atribuie responsabilitati in concordanta cu sectoarele sau sferele lor de competenta;

principiul descentralizarii, prin care se atribuie responsabilitati specifice institutiilor publice la nivel local;

principiul diferentierii identitare, care prevede existenta de masuri menite sa asigure rromilor dreptul de a-si afirma si de a-si proteja identitatea distincta ca minoritate;

principiul egalitatii, care afirma ca masurile menite sa protejeze etnia rroma nu trebuie sa dezavantajeze alte grupuri (Strategia Guvernului de imbunatatire a situatiei rromilor, capitolul 1, 2001)

Din punct de vedere al domeniilor de actiune, in Strategie sunt implicate 10 directii de actiune: dezvoltare comunitara si administratie publica, locuinte, securitate sociala, sanatate, economie, justitie si ordine publica, protectia copilului, educatie, cultura si culte, comunicare si participare civica ( Strategia Guvernului de imbunatatire a situatiei rromi lor, capitolul VII, 2001).

Strategia guvernamentala combina cele doua perspective asupra problematicii rromilor, a discriminarii si a saraciei. Acest lucru este evident in modul in care sunt definite elementele specifice fiecarei directii de actiune si ale Planului general de masuri, unde se pot regasi aspectele legate de combaterea discriminarii si a saraciei.

3. PLANUL NATIONAL ANTISARACIE SI PROMOVARE A INCLUZIUNII SOCIALE (PNA-inc)

Inceputul mileniului a adus si o serie de masuri legislative menite sa intareasca rolul politicilor sociale. Astfel, sunt emise Legea nr. 416 / 2001, privind venitul minim garantat ( intrata in vigoare la 1 ianuarie 2002), Legea nr. 705 / 2001 privind sistemul national de asistenta sociala ( de asemenea, intrata in vigoare la 1 ianuarie 2002 ), Legea nr. 116/2002 cu privire la prevenirea si combaterea marginalizarii sociale s.a.

Un moment deosebit de important este infiintarea, in aprilie 2001, a Comisiei Guvernamentale Anti-saracie si Promovare a Incluziunii Sociale, care a conceput PNAinc, aprobat prin HG nr. 829/2002. Acest document complex se constituie ca un 'program de constructie sociala in directia realizarii unei societati europene', ca obiectiv comun al intregului continent si are la baza o serie de principii, printre care: solidaritate sociala, activizare, responsabilizare, economie sociala; suport social ca instrument al incluziunii sociale, parteneriat / participare etc.

PNAinc a fost elaborat dupa modelul stabilit de Consiliul European in 2000 pentru planurile nationale ale tarilor membre ale VE, propunand un set de principii care sa stea la baza politicii anti-saracie, un set de obiective strategice pe termen lung (2002-2012) si un alt set pe termen scurt, pe perioada 2002-2004.

Scopul PNAinc este constructia unui proces global de dezvoltare social economica a tarii, prin insusirea si recomandarea institutiei europene.

Perioada de implementare acestui plan este 2002-2012.

Agentia de implementare: Coordonatorul national al PNAinc este CASPIS, iar responsabilitatea pentru masuri sau/si coordonarea altora din PNAinc este Agentia Nationala pentru Rromi.

PNAinc include un capitol intreg (capitolul 14) referitor la reducerea saraciei si a excluziunii sociale a rromilor. Programul urmareste intarirea participarii comunitatilor de rromi la viata economica, sociala, educationala si politica a societatii romanesti si imbunatatirea accesului la serviciile de sanatate. Ca si in cazul 'Strategiei nationale de imbunatatire a situatiei rromilor', filosofia PNAinc prevede activizarea SI responsabilizarea membrilor comunitatii locale.

4. MEMORANDUMUL COMUN IN DOMENIUL INCLUZIUNII SOCIALE

Memorandumul comun al incluziunii sociale contine un numar de referiri la situatia rromilor. Acest document este unul care abordeaza problematica inegalitatii sociale si a saraciei si mai putin problematica discriminarii.

Memorandumul elaboreaza directiile strategiilor si obiectivelor majore pentru care vor fi stabilite masuri in Planul National anti-saracie si promovare a incluziunii sociale revizuit in perspectiva integrarii Romaniei in UE. Lupta impotriva excluziunii sociale si a saraciei este o noua abordare a saraciei, care combina obiectivele comune si planurile nationale de actiune al Comisiei Europene menit sa incurajeze cooperarea in domeniu.

Scopul este promovarea incluziunii si combaterea saraciei in perspectiva indeplinirii obiectivelor.

Perioada de implementare este 2005-2010.

Agentia de implementare. Coordonarea Nationala a memorandumului este

Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, iar responsabilitatea pentru implementarea masurilor este a Agentiei Nationale pentru Rromi.

Astfel, participarea rromilor pe piata muncii este abordata in relatie cu lipsa considerabila de calificare profesionala, combinata deseori cu practici discriminatorii, ceea ce reprezinta obstacole importante pentru accesul rromilor la piata muncii. In grupurile identificate ca fiind cel mai expus fenomenului saraciei, rromii sunt mentionati ca facand parte din nivelul extrem de ridicat de saracie. In acest context, se apreciaza ca Strategia nu a fost suficient sustinuta de resurse care sa permita implementarea efectiva a masurilor prevazute.

Accesul dificil al rromi lor la serviciile de sanatate este evident, in marea lor majoritate nu sunt inregistrati la medicul de familie, mai ales in mediul rural.

Educatia copiilor rromi este un domeniu in continua evolutie, eforturile conducand la cresterea cuprinderii in sistemul scolar, in special in invatamantul secundar si superior. Analfabetismul functional ramane o problema, mai mult de o treime fiind in aceasta situatie, la fel ca abandonarea scolii inainte de absolvire. Pe langa rata ridicata de neparticipare scolara, se inregistreaza o importanta polizare a calitatii educatiei oferite. Ca rezultat al segregarii rezidentiale, scolile la care invata copiii rromi, alaturi de ceilalti copii saraci, au un nivel scazut al calitatii corpului profesoral si al conditiilor de invatare.

In domeniul locuirii, supraaglomerarea este o problema grava pentru populatia de rromi. In locuintele rromilor, adesea improvizate si/sau ilegale sau locuite cu chirie, numarul de persoane pe locuinte si pe camera este de doua ori mai mare decat media nationala. Accesul la facilitatile modeme si la bunurile de folosinta indelungata ramane de foarte multe ori un deziderat in comunitati le de rromi.

Rromii sunt considerati ca facand parte din grupurile cu o situatie de risc ridicat de saracie, excludere si marginalizare, ca rezultat cronicizat, intarit de mentinerea unor atitudini discriminatorii. Comunitati le de rromi se confrunta cu multiple deficite care se agraveaza reciproc: lipsa de locuinte, conditii mizere de locuit, sanatate precara, nivel educational scazut, deficit de calificare si de experienta pe piata muncii. Iesirea din ciclul vicios al saraciei nu poate fi realizata fara implementarea unor politici coerente.

Memorandumul lanseaza cateva provocari-cheie destinate imbunatatirii conditiilor de viata ale rromilor prin:

'dezvoltarea de oportunitati economice si crearea de locuri de munca salariale;

imbunatatirea accesului la toate nivelurile de educatie, complementata cu

accesul la nivelul educational minim pentru generatiile tinere;

identificarea si atribuirea de teren agricol in mediul rural SI de terenuri pentru constructia de locuinte in sistem traditional sau modem;

asigurarea unui acces complet la servicii medicale primare;

combaterea hotarata a oricarei forme de discriminare a rromilor in toate sectoarele (ocupare, acces la servicii publice, etc.) si promovarea unei atitudini colective suportive.'

Memorandumul identifica dificultatile de implementare a strategiilor si

programelor nationale si locale pentru ameliorarea conditiilor populatiei de rromi:

'limitarea resurselor financiare disponibile;

institutiile si competentele necesare unui asemenea program de imbunatatire social-economica a vietii segmentului de rromi se afla inca la inceput'.

Prioritatile de actiune identificate de memorandum sunt similare celor existente in Strategie si in celelalte documente mentionate, si anume: rezolvarea problemei actelor de identitate, asigurarea participarii scolare extinse, stimularea ocuparii profesionale, accesul la servicii de asistenta sociala si medicala, dezvoltarea de parteneriate locale si dezvoltarea de campanii de constientizare care sa vizeze reabilitarea imaginii de sine si a imaginii publice a populatiei de rromi, combaterea oricarei forme de discriminare a rromilor si promovare a unei atitudini colective suportive.

DECENIUL DE INCLUZIUNE A RROMILOR

Deceniul de incluziune al rromilor este o initiativa adoptata in 2004, pentru perioada 2005 - 2015 de opt tari din Europa Centrala si de Est, cu sprijinul comunitatii internationale si reprezinta primul efort colaborativ de asemenea anvergura destinat imbunatatirii situatiei rromilor. Deceniul este, In ultima instanta, o decizie politica a tarilor din regiune de a reduce disparitiile economice si de dezvoltare umana in general si de rupere a cercului vicios al saraciei. Este de asteptat ca la nivel european sa existe o coordonare si o transparenta a politicilor privind rromii. Fiecare dintre tarile participante au dezvoltat - sau sunt in proces de dezvoltare - planuri nationale de actiune, cu obiective clar definite si indicatori de succes cuantificabili.

Deceniul este sprijinit la nivel international de institutii precum: Institutul pentru o Societate Deschisa, Banca Mondiala, Comisia Europeana, Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa, Consiliul Europei, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Scopul Deceniului este de a reduce semnificativ pe parcursul a zece ani, decalajele socio-economice care despart populatia rroma de restul cetatenilor. Agentia de implementare a Deceniului este Guvernul Romaniei, Agentia Nationala pentru Rromi, iar Presedintele ANR este coordonatorul national al deceniului.

Valoarea esentiala declarata a Deceniului este participarea rromilor. Reprezentantii rromilor si ai organizatiilor neguvernamentale trebuie sa participe in toate fazele de dezvoltare ale programului, inclusiv ca membrii ai Comitetului Director.

Domeniile alese pentru Deceniu sunt: educatia, sanatatea, angajarea in munca si locuirea. De asemenea, au mai fost stabilite ca teme care transcend domeniile principale: saracia, discriminarea si problemele de gen.

In domeniul educatiei, au fost definite urmatoarele prioritati:

asigurarea accesului la educatia obligatorie;

imbunatatirea calitatii educatiei

implementarea programelor de integrare si dezintegrare;

extinderea accesului la educatia prescolara

Imbunatatirea accesului la educatie.

In domeniul angajarii in munca, prioritatile identificate au fost:

imbunatatirea nivelului oportunitatilor prin educatie si pregatire vocationala.

participarea la piata muncii prin imbunatatirea informarii cu privire la piata muncii;

reformarea serviciilor de angajare in munca.

Domeniul sanatate are ca principii

asigurarea accesului la serviciile de sanatate;

imbunatatirea bazelor de date cu privire la starea de sanatate a rromilor;

cresterea includerii rromilor in serviciile de sanatate;

imbunatatirea starii de sanatate in comunitatile vulnerabile.

Locuirea are ca principii

abordarea discriminarii in accesul la locuinte;

imbunatatirea conditiilor de viata in comunitatile locuite de rromi;

extinderea accesului la locuinte.

6. FONDUL DE EDUCATIE PENTRU RROMI

Fondul de educatie pentru rromi este o structura care va contribui la eliminarea prapastiei existente in ceea ce priveste educatia rromilor si nerromilor, va contribui la asigurarea accesului egal la educatie de calitate, inclusiv desegregarea sistemelor educationale. FER este operational din anul 2005, avand asigurata o finantare de aproximativ 30 milioane de dolari, cea mai mare parte donata de George Soros, unul dintre initiatorii acestui fond.

Fondul va actiona in urmatoarele directii:

sprijina idei, proiecte, programe, care sa duca la imbunatatirea rezultatelor scolare ale rromilor, in contextul Deceniului de incluziune a rromilor;

interpreteaza educatia in termeni largi, incluzand atat educatia formala, cat si cea vocationala, pentru adulti si copii;

opereaza ca un instrument financiar si nu ca o agentie de implementare;

face disponibile si cauta fonduri;

functioneaza intr-o maniera echilibrata in ceea ce priveste tarile beneficiare;

sprijina activitatile care respecta si includ vointa rromilor;

stabileste un proces de finantare simplu si rapid;

este un forum de consiliere si consultanta;

centralizeaza informatiile relevante din domeniu.

7. SECTORUL NONGUVERNAMENTAL

Procesul de organizare a sectorului nonguvernamental a inceput in anul 1990. Daca la inceput numarul ONG-urilor era foarte mic, el a crescut simtitor, ajungand la aproape 100 de organizatii in anul 2000 si 200 in anul 2004. Saltul calitativ al sectorului neguvernamental s-a produs in perioada 1998-2000, cand Fundatia pentru o Societate Deschisa, printr-un program destinat incurajarii miscarii asociative a rromilor a contribuit la infiintarea a peste 20 de ONG-uri cu posibilitati de dezvoltare. Aceasta situatie a fost posibila deoarece, in programul de finantare, o componenta s-a adresat cu precadere infiintarii de organizatii nonguvernamentale.

Initial, o parte dintre aceste organizatii au fost cointeresate si de faptul ca se primeau fonduri nerambursabile din partea unor institutii si organizatii internationale, rolul acestui sector in gasirea de solutii pentru imbunatatirea conditiilor de viata ale minoritatii rromilor, cu focalizare pe masurile de compensare a educatie a copiilor rromi, a fost din ce in ce mai mare.

Doar cateva ONG-uri au ales sa se concentreze asupra drepturilor omului, cum ar fi: accesul la justitie, prevenirea conflictelor si a violentei impotriva rromilor, consultanta si asistenta juridica. Alte organizatii ale rromilor au in vedere teme sociale vizand intarirea

capacitatii comunitatilor de rromi, punerea in aplicare a unei largi varietati de proiecte, avand ca scop ameliorarea drepturilor civile, sociale si culturale ale rromilor.

Cu toate acestea, celor mai multe ONG-uri ale rromilor le-au lipsit si inca le lipsesc resurse umane, resurse financiare si autosusnabilitatea, in timp ce capacitatea lor de absortie ramane extrem de scazuta in competitia pentru fonduri guvernamentale si internationale. Dintre actorii care au actionat in sensul emanciparii rromilor pana in 2000, cei mai activi au fost aceste organizatii neguvernamentale, motiv pentru care s-au abordat numai probleme importante, problema globala ramanand nerezolvata.

Cu toate acestea, principalii sustinatori ar formarii si consolidarii ONG-urilor nu au fost institutiile/organizatiile romanesti, ci cele externe care au creditat in primul rand cu increderea lor eforturile acestor organizatii si in al doilea rand cu fonduri:

Fundatia pentru o Societate Deschisa a alocat aproximativ 680000 USD pentru programele rromi lor, pe o perioada de doi ani cu scopul de identificare si prevenire a diferitelor forme de discriminare impotriva rromi lor, de reducere a diferente dintre rromi si nerromi, de oferire de sanse egale la resurse. Toate aceste programe au fost implementate de ONG;

programul Matra al Ministrului Afacerilor Externe al Olandei a alocat pentru Fundatia Internationala Spolu sume pentru programe de dezvoltare comunitara destinata rromilor si comunitatilor in care acestia traiesc in valoare de 300000 USD;

Uniunea Europeana a sprijinit imbunatatirea situatiei rromilor in principal sub forma asistentei directe prin programele: PHARE Democracy, LIEN, Europa si Dezvoltarea Societatii      Civile, gestionat de FDSC, Programul de Dezvoltare a Serviciilor Sociale ( SESAM ) si programe de sanatate.