Reputatie si comportament

Reputatie si comportament

Caracterul pozitiv sau negativ al reputatiei sociale face ca urmatoarea intrebare celebra apartinand filozofului german Immanuel Kant sa fie perfect legitima si in societatea actuala, poate mult mai mult chiar decat la vremea respectiva: 'ce se cuvine sa fac?' ('was soll ich tun?') Aceasta este intrebarea fundamentala care delimiteaza intregul orizont al eticii, ca disciplina care incearca sa identifice si sa intemeize o rationalitate in universul foarte divers si confunz al actiunilor umane si al judecatilor morale. Comportamentul devine moral sau imoral in functie de niste criterii care de multe ori sunt relative. De exemplu, reputatia unui fotbalist celebru ca Adrian Mutu este sesizata ca fiind pozitiva, buna, model de urmat, de o foarte mare parte a societatii, datorita succesului sau financiar colosal regasit in viata calitativ superioara pe care o duce. Aceasta mare parte a societatii considera toate povestile amoroase legate de Mutu ca facand parte din reputatia sa buna de 'macho', el devenind dezirabil ca mascul, ca partener de viata si fiind prezent in visele erotice a mii de femei. Pe de alta parte, exista si o buna parte a societatii care judeca fenomenul Mutu din perspectiva crestina, sau poate chiar neutra religios, dar in care aventurile sale notorii reprezinta fapte condamnabile moral. Pentru aceasta categorie de oameni Mutu are o extrem de proasta reputatie sociala. Cu alte cuvinte, a avea o reputatie sociala este un fapt social, insa a defini axiologic aceasta reputatie este un fapt subiectiv. Partea dezastruoasa a lucrurilor o constituie realitatea ca in societatea noastra comportamentul moral a fost relativizat in functie de scopuri. De exemplu, in lumea Relatiilor Publice, a Reclamei, in showbiz, in care scopul este cresterea profitului si a cotei de piata, (implicit si a reputatiei, indiferent de valoarea acesteia) cuvintele si imaginile structureaza realitati, daca nu le creaza pur si simplu de-a dreptul. Aici, prin folosirea abila a cuvintelor si imaginilor, obiecte si persoane dintre cele mai anoste si mai banale pot fi re-create si transformate in brand-uri de mare succes pe o piata din ce in ce mai globala, mai sofisticata si mai opaca. Faptul ca se face apel de multe ori la relationari condamnabile dintr-o perspectiva crestina, considerata traditie depasita, devine prea putin important, de exemplu, printr-o reclama se poate in mod subtil promova un comportament altadata imoral (ca desfranarea, adulterul, etc.), dar acest lucru devine total neimportant daca produsul se vinde bine (Kandia - ciocolata cu dragoste, Angeli - preludiul (garantia) unei aventuri reusite). Intr-un timp in care singura certidudine acceptata universal este ca nu mai exista certitudini universale, iar universalizata suspiciune post-moderna interzice din start raportarea la oricare dintre traditii, domeniul atat de divers si de creativ al relatiilor publice demonstreaza intr-un mod fara echivoc adevarul de necontestat al celebrei afirmatiii crestine: 'cuvantul zideste'.

'Reputatia este ceea ce se presupune ca esti; caracterul este ceea ce esti
Reputatia ii vine cuiva din afara; caracterul creste dinlauntru
Reputatia ta este facuta intr-un moment; caracterul se cladeste intr-o viata
Reputatia te face bogat sau sarac; caracterul te face fericit sau nefericit
Reputatia este ceea ce oamenii spun despre tine in fata mormantului tau; caracterul este ceea ce ingerii spun despre tine in fata tronului lui Dumnezeu'
(C. Maxwell)

Aceste reflectii reprezinta, credem, concluzia cea mai potrivita pentru cele afirmate in paginile de mai sus. Dincolo de teoriile sociologice si culturale ale globalizarii si societatii informationale ramane realitatea vie a omului secolului XXI, care se straduieste sa traiasca conform noilor standarde sociale si profesionale, se adapteaza mereu noilor tipare de viata, adopta modele umane 'la moda' pentru a nu ramane 'pe dinafara'. Indiferent ca e vorba de fotbalisti notorii, artisti si artiste de toate soiurile, fotomodele si sex-simboluri masculine sau feminine, oameni politici, oameni de afaceri multimilionari in dolari sau autoritati publice, modelele alese sunt cautate sau abandonate, urmate sau denigrate, apreciate sau criticate in functie de reputatia lor sociala si de comportamentul mai mult sau mai putin moral pe care il adopta. Criteriile dupa care se fac aceste aprecieri sunt de cele mai multe ori improprii, si anume sunt impuse de conditionarile sociale existente si de actiunea persuasiva a mass-mediei. Din aceste motive este necesar ca, cel putin in spatiul crestin sa i se ofere omului criterii de evaluare sociala si morala autentice, sa i se reaminteasca mereu fundamentele sale crestine si chemarea sa hristocentrica. O buna reputatie se fundamenteaza pe un comportament moral conform moralei crestine si trebuie sa fie reflectarea sociala a unui caracter autentic crestin, indiferent de realizarile sau nerealizarile individuale in plan biologic, material, socio-profesional, sau cultural.