ANALIZA SERVICIILOR FINANCIAR BANCARE IN ROMANIA: Structura sistemului bancar romanesc

ANALIZA SERVICIILOR FINANCIAR BANCARE IN ROMANIA

1 Structura sistemului bancar romanesc

Pana la sfarsitul anului 1989, sistemul bancar romanesc oferea un numar limitat

de servicii si produse bancare. Prin reglementarile Bancii Nationale, rolul si functiile bancilor erau limitate si priveau atragerea disponibilitatilor de la populatie si din economie si distribuirea acestora, conform planului de credite, unor intreprinderi sau persoane. Bancile functionau ca piata pasiva a afacerilor si erau, in principal, unitati administrative. Sistemul centralizat elimina orice forma de concurenta intre banci, intrucat functionau in cadrul unor linii directoare foarte stricte.

Reforma sistemului bancar a inceput in 1990 prin elaborarea si adoptarea unei legislatii bancare noi:

. Legea societatilor comerciale 31/90

. Legea privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei 34/91

. Legea privind activitatea bancara 58/5 martie 1998

. Ordonanta de urgenta 24/25 martie 1999, pentru modificarea Legii 58

. Ordonanta de urgenta 56/19 mai 2000, pentru completarea articolului41 din Legea Bancara 58

. Ordonanta de urgenta 137/18 oct 2001, pentru modificarea si completarea Legii bancare 58

. Norma 3 a BNR privind Standardele de cunoastere a Clientelei/26 februarie 2002.

Acestea au pus bazele sistemului bancar "pe doua trepte", avand in varful piramidei banca centrala, fara functii comerciale ci numai de reglementare, supraveghere, control si emisiune monetara, iar in esalonul doi bancile comerciale ca agenti economici independenti, corporizati in baza legislatiei societatilor comerciale, cu respectarea bineinteles a prevederilor si rigorilor specificitatii activitatii bancare.

In 1991 s-a constituit Asociatia Romana a Bancilor avand ca scop declarat organizarea si coordonarea activitatii bancare, in ceea ce priveste aspectele profesionale.

In prezent din acest organism fac parte majoritatea bancilor comerciale.

Bancile comerciale au un rol activ in luarea deciziilor privind activitatea lor, comparativ cu rolul pasiv jucat in perioada comunista. Dar si in noul context, autonomia este limitata, potrivit anumitor cerinte pe care bancile trebuie sa le respecte.

Astfel, sunt stabilite anumite reglementari cu scopul de a asigura concurenta loiala si pentru a limita pozitiile de monopol in domeniul bancar.

Un alt set de limitari au in vedere asigurarea eficientei activitatii de supraveghere

realizata de BNR. Bancile trebuie sa aiba rezerve minime in conturi la BNR si sa intocmesca anumite situatii si evidente.

In alte privinte, bancile au autonomie considerabila. Astfel pot sa ofere si sa efectueze o gama larga de operatiuni:

. depozite la vedere si la termen

. retrageri si transferuri de numerar

. tranzactii ce implica certificate de depozit, cambiile

. acordarea creditelor in diferite conditii si termene

. cumpararea, vanzarea si adminstrarea activelor monetare

. tranzactii in alte valute, metale pretioase sau alte active disponibile pe piata

. acceptarea si derularea mandatelor clientilor

. consultanta bancara

. alte operatiuni

In 2007 structura sistemul bancar romanesc era 34 de societati bancare persoane juridice romane din care:

. 13 cu capital romanesc integral

- 4 cu capital de stat

- 5 cu capital mixt

- 4 cu capital privat

. 16 cu capital mixt

- 11 capital privat autohton si strain

- 4 capital de stat si privat autohton si strain

- 1 capital de stat si strain privat

. 5 cu capital integral strain

9 sucursale ale bancilor straine

Sistemul bancar ofera o serie de avantaje ce nu pot fi trecute cu vederea: in primul rand faptul ca are o constitutie relativ robusta, atat in privinta bazei de capital, cat si a increderii publicului in functionarea sa. Politica Bancii Nationale de impunere a unui capital minim comparabil standardelor internationale a temperat avantul unor mici investitori astfel incat, desi numarul bancilor a ramas modest, soliditatea acestora a fost, oricum in castig. Aparitia unor incidente legate de solvabilitatea si lichidarea unor societati bancare cu pozitie medie in sistem (Dacia Felix, Credit Bank, Columna) a adus in ochii publicului pericolul potential care-l reprezinta insolvabilitatea unor banci; realizarea recenta a unui sistem de asigurare a depozitelor a avut insa un impact pozitiv in

increderea publicului.

Sistemul juridic actual, cuprinde, din a doua parte a anului 1995, o lege a falimentului, in absenta careia reducerea scalei functionale a intreprinderilor ineficiente si inchiderea celor fara speranta s-a realizat mai degraba intamplator. Acest factor insa nu trebuie supraestimat, pentru ca existenta legii respective nu mai garanteaza a priori aplicarea ei efectiva pentru asanarea mediului economic. Mai mult decat atat, o aplicare ad litteram a unei asemenea reglementari intr-o economie cu probleme structurale de adancimea celor ce au confruntat tara noastra, poate sa faca mai mult rau decat bine: fie ca sunt inchise prea multe intreprinderi deodata, fie ca, dimportiva, pentru salvarea unui numar mai mare, statul se angajeaza financiar dincolo de nivelul rezonabil, efectul fiind acelasi si anume un cost excesiv de ridicat platit mai degraba pentru puritatea conceptuala a mecanismului juridic si economic, decat pentru eficacitatea acestuia.

Una din institutiile fundamentale ale economiei de piata - bursa de valori -

functioneaza si la noi. Experienta altor tari est-europene arata ca institutia bursei nu poate

avea un impact practic extraordinar de la bun inceput, dar ea este de natura sa creeze specialisti, proceduri si experiente. Fara indoiala ca, pentru econmia romaneasca, acesta

institutie, desi tanara, va avea un rol notabil in depasirea stadiului incipient al reformei.

Situatia s-a ameliorat, dar este departe de a fi multumitoare. Pana in momentul in care sistemul bancar va putea sa joace un rol activ si de substanta in restructurarea economiei romanesti, mai sunt multe de facut. In primul rand, intarzierea procesului de privatizare a constituit un impediment cu implicatii multiple. Privatizarea sectorului real al economiei este mult ramasa in urma fata de celelalte tari din regiune, si structura preponderent de stat a proprietatii limiteaza prin ea insasi eficacitatea utilizarii parghiilor fianciare. Acest mediu este departe de a favoriza concurenta, obiectivul sau natural fiind prelungirea supravietuirii si mentinerea stau-qou-ului. Este semnificativ in acest sens faptul ca in ultimii ani functia obiectiv a intreprinderilor a ajuns sa fie plata salariilor, in timp ce interesul pentru acumulare, dezvoltare si profit fiind cu totul marginal, acesta de fapt genereaza o restangere critica a cererii agregate, cu impact evident in diminuarea productiei dar si in erodarea potentialului economic national, mijloacele fixe deteriorandu-se in ansamblu, ocuparea fortei de munca pierzand din ritm, cresterea economica reala fiind prin urmare amenintata nu de factura conjuncturala ci de fond si pe termen lung.

Din pacate numarul bancilor nu spune foarte mult. In pofida aparentei diversitati, piata romaneasca este subbancarizata in ceea ce priveste disponibilitatea reala a serviciilor atat legate de operatiuni bancare cat si a celor legate de credite.

In afara de bancile cu capital romanesc sau eventual mixt, dar care nu apartin unor

retele bancare de vocatie internationala, sunt cele care ocupa locul secund. Acestea insa ofera produse traditionale (plati, credite), se lupta cu un portofoliu substantial de credite neperformante, au un nivel de automatizare incipient si dispun de o putere financiara redusa (astfel incat nici o banca nu ar putea sa finanteze o autostrada, un baraj sau alte asemenea proiecte de anvergura).

Marile nume bancare precum Citibank, Chase, ABN AMRO, ING BARINGS,

banci realmente de traditie si cu o putere financiara substantiala se multumesc sa acorde

credite de volum mare garantate de stat, pe care le sindicalizeaza pe piata internationala, dar investesc putin in infrastructura serviciilor bancare de consum (cecuri, carti de credit,

credite ipotecare) si nu isi asuma aproape deloc riscuri corporationale negarantate.

Instabilitatea economiei, insuficienta cadrului legal, imperfectiunile sistemului contabil, neincrederea in evidentele si rapoartele agentilor economici sunt doar cateva din motivele care induc o circumspectie aproape exagerata in a acorda credite.

Instrumentele cu care opereaza sistemul bancar romanesc in momentul de fata sunt prea putin adaptate nevoilor pietei, iar lipsa de experienta face ca ele sa fie incapabile sa induca restructurarea activitatii in sectorul real. Efectele de comert si instrumentele pietei financiare functioneaza, dar rezultate semnificative ca simpla cotatie la termen a monedei nationale a fost introdusa abia in luna august 1994, odata cu deschiderea pietei valutare interbancare, utilizarea efectiva a acestui mecanism ramanand multa vreme marginala.

Cererea de servicii bancare depaseste cu mult capacitatea de dezvoltare a acestora,

chiar daca principala restrictie pentru cresterea rapida a sectorului bancar este "numai" capacitatea de pregatire adecvata a personalului. Ceea ce este preocupant este ca sectorul cel mai in suferinta din aceasta cauza il reprezinta cel al micii productii si in general sectorul privat, pentru care serviciile bancare se dovedesc foarte scumpe si slab performante. Chiar cel mai elementar serviciu bancar, acela al decontarilor, este realizat greoi si nesigur. Interesant este de semnalat ca in acest domeniu, marile banci cu capital de stat obtin performante net superioare micilor banci private.

Acesta succinta trecere in revista a virtutilor si limitelor sistemului bancar in legatura cu implicarea sa in procesul de restructurare arata ca, desi s-au produs unele ameliorari, este lipsita de realism optiunea pentru continuarea si adancirea procesului fara accelerarea privatizarii, fara maturizarea institutiilor economiei de piata si fara acumularea experientei in utilizarea instrumentelor specifice piete.

2. Ponderea serviciilor financiar bancare in PIB

Dimensiunea depozitelor realizate de populatie reprezinta un sfert din PIB-ul pe cap de locuitor. Romania ocupa ultimul loc in Uniunea Europeana in functie de accesul populatiei la servicii de intermediere financiara, cu o pondere de 23% din numarul total al locuitorilor adulti, reiese dintr-un raport publicat recent de Banca Mondiala (BM).

Potrivit datelor BM privind gradul de utilizare a serviciilor de creditare si economisire, in Romania existau 1.207 depozite bancare la 1.000 de persoane, iar dimensiunea medie a depozitelor realizate de populatia romana reprezinta un sfert din Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor[2].

Astfel, potrivit datelor BM, in Romania existau 13,26 sucursale bancare la 1.000 de kilometri patrati si 12,02 ATM-uri la 1.000 de kilometri patrati. De asemenea, la fiecare 100.000 de persoane corespunde un numar de 13,76 unitati bancare si 12,47 ATM-uri. La sondaj au participat patru banci din Romania.

Pentru a indica relevanta institutilor de credit alese, BM noteaza ca depozitele celor patru banci reprezentau, la momentul realizarii raportului, 35% din depozitele totale atrase de industria bancara romaneasca. In ceea ce priveste deschiderea unui depozit, bancile romanesti au fost creditate cu 2,3 puncte din trei. Punctajul obtinut indica posibilitatea de a deschide un depozit atat la sediul central, cat si la o sucursala.

Punctajul maxim este acordat in cazul in care depozitul poate fi deschis si in alte unitati bancare decat sucursalele. Suma minima pentru deschiderea unui cont de economii se ridica la 0,71% din PIB pe cap de locuitor, iar taxele anuale asociate intretinerii contului reprezinta 0,23% din PIB pe cap de locuitor. Romania a obtinut doua puncte din cinci in ceea ce priveste localitatiile de unde se poate solicita un credit.

Punctajul obtinut indica posibilitatea solicitarii unui credit la sediul central al unei banci sau la o sucursala, in timp ce punctajul maxim a fost acordat tarilor care permit solicitarea unui credit atat la sediul cental si de la sucursalele bancare, cat si electronic sau telefonic.

Potrivit datelor BM, cea mai mica suma pe care o acorda bancile sub forma de credit de consum reprezinta 6,1% din PIB pe cap de locuitor, iar taxele aferente contractarii unui credit de consum se ridica la 5,51% din PIB pe cap de locuitor.

Pe segmentul creditelor ipotecare, cea mai mica suma pe care o imprumuta bancile se ridica la 197,64% din PIB pe cap de locuitor, iar taxele aferente unui astfel de imprumut reprezinta 1,07% din PIB pe cap de locuitor.

In anul 2007, Romania trebuie sa confirme:

Cresterea economica ridicata- Prognoza PIB 6,5% dupa 7,7% in 2006; Motoarelel cresterii: consumul intern si investitiile.

Inflatia sub control- Prognoza 2007: cca. 4%, dupa 4,9% in 2006.

Perspectiva unor investitii directe ridicate: 7-7,5 miliarde EUR.

Moneda nationala este de asteptat sa se aprecieze dar in ritm mai lent.

Sectoare economice in crestere: industria, agricultura, telecomunicatiile, investitiile imobiliare.

Agricultura- rol in crestere economica.

Impactul pozitiv al dimensiunii pietei romanesti .

Piata emergenta cativa ani buni.

Un raport acceptabil randament-risc.

Procesul de convergenta, implicatii: principiile de adoptare a monedei euro, factorii de influenta asupra reducerii inflatiei, formele stucturale cu ccent pe piata muncii si dezvoltarea regionala tratatul de la Maastricht si Agenda Lisabona-o mare provocare.

Elemente de diferetiere: Romania va respecta orizontul programat de adoptare a euro.

Data intrarii in EMU: 2012; Cehia- nestabilita; Polonia- 2010(referendum); Ungaria- 2013-2014.

Tendinte: Tinta majora 2009: PIB-locuitor(PPP) creste pana la 40% din media UE 27;Incetinirea cresterii consumului privat: 2006- 13,9%; 2009-8,6%; Cresterea formarii brute de capital fix pe seama investitiilor publice si a fluxurilor de investitii private; Economisirea interna va acoperi intr-o pondere mai mare finantarea investitiilor; Mediul de afaceri din Romania s-a inbunatatit, stabilitatea economica este din ce in ce mai mare- Rate anuale mari de crestere a PIB-ului; Piata de consum mare si in continua dezvoltare- nepenetrata in totalitate; Raport cost munca- productivitate atractiva; Piata nationala de eficienta energetica cu potential ridicat; potential de economisire a energiei: 30-40%, necesar de investitii 2,7 miliarde USD; Retea bine dezvoltata de scoli si universitati; Fondurile de la Uniunea Europeana- vor sustine dezvoltarea infrastructurii si a capitalului uman. Volum ridicat de FDIs in anii urmatori care vor crea conditiile pentru o crestere sustenabila in anii viitori(productivitatea muncii, cresterea exporturilor, atenuarea dezechilibrului extern); Romania trebuie sa stie sa-si valorifice punctele tari si oportunitatile.

Finantarea totala in perioada 2007-2013 este de 27, 5 miliarde EUR; Cinci fonduri europene vor sustine prioritatile de dezvoltare ale Romaniei si vor contribui la atenuarea decalajelor pe termen mediu; Sectorul bancar- veriga principala de transmitere a acestor fonduri la beneficiari finali .

Rol important in facilitarea absorbtiei fondurilor stucturale prin:

• Produse si servicii specifice
• Asistenta si consultanta servicii tip"EU Office"
• Directionarea proiectelor catre microintreprinderi si IMM-uri

Infrastructura adecvata si resurse disponibile pentru co- finantare:

Experienta acumulata in pre-aderare

Retea de distributie adecvata

Romania nivel scazut al cheltuielilor de RDI(Cercetare-Dezvoltare-Inovare) in PIB (0,6%); 2007: 0,7% din PIB (planificat).

Bancile se manifesta in trei planuri: prin experienta ridicata pe care o pot oferi; prin capacitatea mare de finantare; ca operatori pentru toatae fluxurile financiare[3].

Reteaua de distributie a bancilor bine adaptata la cerintele clientilor care utilizeaza diverse fonduri.

Fondurile structurale nu pot sa ajunga la destinatie fara banci iar aceasta utilizeaza instumente specifice.

Rolul bancilor pentru modernizarea economiilor si societatilor intr-o lume globalizata este esential.

Perspectiva economica ¹² este incurajatoare si noul context in care se gaseste Romania este favorabil dezvoltarii.

Monitorizarea convergentei- Tratatul de Maastricht si Strategia Lisabona. Cunoastem punctele forte si oportunitatile de dezvoltare pentru recuperarea decalajelor. Avem un sistem bancar solid si capabil sa ofere finantarea necesara economiei reale. Avem programe de dezvoltare economica pe termen mediu si instrumentele necesare de implementare de Top Business.

Valoarea serviciilor financiar bancare in PIB

Pentru prima data in istorie, Romania[4] a depasit anul trecut Ungaria la Produsul Intern Brut (PIB), cu "scorul" de 97 la 89 de miliarde de euro. Depasirea Ungariei in topul celor mai mari economii din Uniunea Europeana a propulsat Romania pana pe locul 17 din cele 27 de state din acest clasament.

De altfel, doar trei state din Uniune au reusit anul trecut sa promoveze in acest top, cu cate un loc fiecare: Polonia (de pe 10 pe 9 ), Romania( de pe 18 pe 17) si Letonia( de pe 25 pe 24). In timp ce Romania a "batut Ungaria la PIB.

Polonia a surclasat Austria, iar Letonia a depasit Ciprul, conform datelor estimative ale Eurostat, divizia de statistica a UE.

Desi depaseste zece state din UE ca dimensiune a economiei, Romania a ramas anul trecut pe penultimul loc la valoarea PIB pe cap de locuitor, cu numai 4.482 euro (adica aproximativ 19%-20% din media europeana), depasind numai Bulgaria (143 euro). La acest capitol, Ungaria "bate" Romania cu un scor dublu, maghiarii avand un PIB pe locuitor de 8.851 euro in 2007.

Cat priveste cresterea economica a Romaniei in 2007, Comisia Nationala de Prognoza (CNP) a publicat zilele trecute primele estimari, care arata o crestere de 8 %, mult peste prognoza facuta in primavara anului trecut (6%) si peste cea din toamna (7%). "Cresterea economica pe 2008 a fost estimata la 8%, pe baza datelor disponibile pe primele 11 luni, iar PIB -ul a fost aproximativ 97 de miliarde de euro , supraperformanta economica a Romaniei a fost determinata in principal de cresterile peste asteptari la industrie si constructii.

Conform estimarilor CNP, valoarea adaugata bruta in industrie a crescut anul trecut cu 7, 3 % in revenire puternica fata de cresterea modesta, de 2,5% din 2006.

De asemenea, piata constructilor a crescut cu 18,1% in 2007, comparativ cu un plus de 9,9% in 2005. Astfel, constructiile au prins in 2007 cel mai bun an din istorie ca ritm de crestere, mai mult decat dublu fata de cresterea de ansamblu a economiei.

Tot in 2007, serviciile au crescut cu 7,7% de asemenea depasind rezultatul din 2006. Singura problema ramane in agricultura, unde valoarea adaugata bruta a crescut anul trecut cu numai 0,5%, ceea ce insemna practic ca agricultura a ramas in 2007 la nivelul dezastruos din 2005, cand productia a scazut cu aproape 14% din cauza inundatiilor.

O alta tendinta a acestui an va fi, spune presedintele CNP, continuarea cresterii consumului la un ritm apropiat cu cel din anii trecuti(8%-10% in termeni reali). "Aveam prinsa in prognoza o incetinire a consumului, dar cele mai recente date arata ca aceasta incetinire nu va veni nici in 2008, asa ca vom rectifica unele date", a precizat el.